Din cauza incompetenței statului român, sute de familii ucrainene ar putea ajunge în stradă din 1 mai

Întârzierile de aproape 4 luni în decontarea banilor din programul 50/20, laolaltă cu viitorul incert al acestui program, au determinat sute de români să renunțe la găzduirea refugiaților ucraineni de luna viitoare.

Rusia a atacat Ucraina pe 24 februarie 2022. Pe 4 martie 2022, doar 12 zile mai târziu, Consiliul Uniunii Europene, instituție europeană formată din miniștii tuturor țărilor membre, a adoptat o Decizie care hotăra să ajute refugiații de război prin oferirea statutului de protecție temporară: Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/382, pe care o voi numi simplu Decizia UE 382/2022. Prin aceasta, se institua faptul că statutul de protecție temporară putea să fie obținut de către refugiații ucraineni în orice Stat Membru, iar la pachet cu el venea și un minim standard de viață pe care fiecare stat trebuia să îl asigure. În aceeași decizie, se precizează că ”toate eforturile statelor membre de a respecta obligațiile care decurg din prezenta decizie vor fi sprijinite financiar din fondurile Uniunii.” Banii, dar și obiecte de ajutor în situații de urgență, vor veni din mai multe surse, precum Fondul pentru azil, migrație și integrare, Mecanismele de urgență și de flexibilitate din cadrul financiar multianual 2021-2027 sau mecanismul de protecție civilă al Uniunii. Având în vedere că fiecare stat are alte nevoi, în funcție de proximitatea sa cu Ucraina și de numărul de refugiați care intră în ea, fiecare țară ar trebui să creeze un program adaptat situației sale și să ceară apoi decontarea fondurilor de la Uniunea Europeană.

Una din responsabilităție statelor, conform Deciziei UE 382/2022, este ca statele membre, ”în colaborare cu Comisia, să coopereze și să facă schimb de informații pentru a facilita punerea în aplicare a protecției temporare. Acest lucru ar trebui realizat prin intermediul unei „platforme de solidaritate”, prin care statele membre fac schimb de informații cu privire la capacitățile lor de primire și la numărul de persoane care beneficiază de protecție temporară pe teritoriul lor.”. Când citim acest paragraf, majoritatea ne gândim la o bază de date digitală, updatată în timp real, care permite statelor la granița cu Ucraina, ca România sau Polonia, să raporteze fluxurile de refugiați și să ceară ajutor pe partea logistică, dar și pentru diverse produse necesare oamenilor în tranzit, precum mâncare, produse de igienă, produse necesare în adăposturi temporare.

Măsurile de sprijin întreprinse de România la începutul războiului

Care a fost răspunsul României la război? Inițial, unul rapid, în cadrul OUG 15/27 februarie 2022 în care figura următorul aspect:

”Cetăţenii străini sau apatrizii aflaţi în situaţii deosebite care provin din zona conflictului armat din Ucraina şi intră în România şi care nu solicită o formă de protecţie potrivit Legii nr. 122/2006 privind azilul în România (…) beneficiază, în cadrul taberelor temporare de cazare şi asistenţă umanitară sau în alte locaţii de cazare stabilite de comitetele judeţene/al Municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă, de asigurarea următoarelor utilităţi de primă necesitate pe perioada staţionării temporare:

a) hrană;

b) îmbrăcăminte;

c) materiale de igienă personală;

d) asistență medicală primară și tratament corespunzător, asistență medicală de urgență, precum și asistență medicală și tratament gratuit în cazurile de boli acute sau cronice care le pun viața în pericol iminent, prin sistemul național de asistență medicală;

e) dreptul de a fi incluși în programele naționale de sănătate publică ce au drept scop prevenirea, supravegherea și controlul bolilor transmisibile, în situațiile de risc epidemiologic.”

Toate aceste bunuri trebuiau să fie finanțate după cum se prevedea în normele metodologice ale Legii privind Azilul, care spune următoarele: ”Solicitantul de azil beneficiază, la cerere, de hrană în limita sumei de 3 lei/persoană/zi, de cazare în limita sumei de 1,8 lei/persoană/zi şi de alte cheltuieli, în limita sumei de 0,6 lei/persoană/zi”.

Apariția programului 50/20 pentru cazarea și hrana refugiaților ucraineni

Din fericire, această situație total desprinsă de realitatea financiară curentă, a fost valabilă doar 9 zile, pentru că pe data de 7 martie, această ordonanță a fost modificată și actualizată pentru a integra recomandările Deciziei UE 382/2022. Așa s-a născut celebrul program 50/20, care prevedea decontarea către proprietarii de locuințe, dar și operatorii comerciali de unități de cazare, a câte 50 de lei de persoană pe zi, pentru cazare, și 20 de lei de persoană pe zi, pentru masă. Dacă partea de cazare e destul de simplu de explicat, pentru partea de mâncare situația a fost mult mai complexă, pentru că unii dădeau direct refugiaților banii de alimente, iar alții se angajau să gătească ei, să cumpere alimente sau să ofere catering, în schimbul sumelor decontate de la guvern.În orice caz, creșterea de la 3 lei la 20 de lei pentru hrană și 1.8 la 50 de lei pentru cazare a fost una substanțială și binevenită.

Un mare dezavantaj al programului, mai ales pentru refugiați, era modul cum se acordau banii: la începutul lunii, proprietarii locuințelor sau a unităților de cazaretrebuiau să pună cereri de decontare la instituțiile județene pe raza cărora se găseau locuințele. Apoi cererile se procesau, și când banii se aprobau de la guvern, aceștia erau plătiți către cei care au solicitat sumele. Tot procesul acesta putea să se împotmolească în multe locuri: dacă proprietarii uitau să facă cererile la timp (doar primele 3 zile lucrătoare din lună), puteau să facă cererile doar luna viitoare. Dacă erau documente lipsă sau completate greșit, era o nouă întârziere. Dar cel mai mare punct blocant era disponibilitatea fondurilor. Conform OUG, Guvernul Român avea să finanțeze programul din fondurile proprii, iar apoi să recupereze acești bani de la instituțiile Uniunii Europene. În termeni practici, asta însemna că banii pentru hrană ajungeau la refugiații ucraineni cu minim o lună în urmă, chiar mai mult, în funcție de întârzierile pe parcurs. Iar pentru cei care doar tranzitau țara, sau rămâneau pe durate relativ scurte de timp, deconturile erau tardive, iar posibilitatea proprietarilor de a le trimite acestora banii pe hrană, o dată plecați din țară, foarte limitate.

Problemele implementării programului 50/20

În 2022, acest sistem a funcționat relativ bine. Pe 27 aprilie 2022, Comisia Europeană a anunțat printr-un comunicat de presă că a plătit statelor membre peste 3,5 miliarde de euro sub formă de plăţi în avans, pentru a le ajuta să gestioneze sosirea refugiaţilor ucraineni pe teritoriul lor. România a fost a treia țară ca sumă acordată, cu 450 de milioane de euro. Plăţile au fost făcute în cadrul Acţiunii de coeziune pentru refugiaţii din Europa (CARE), iar banii pot fi utilizaţi pentru a oferi hrană, cazare, asistenţă medicală, educaţie sau locuri de muncă refugiaţilor din Ucraina, a precizat Comisia Europeană.

Pe 24 august 2022, premierul Nicolae Ciucă a declarat că România a primit o primă tranşă de 39,1 milioane de euro din ajutorul acordat de UE pentru a deconta cheltuielile cu masa şi cazarea refugiaţilor ucraineni. Nu este clar de unde provine diferența de sume între cea declarată de Comisia Europeană în aprilie 2022: 450 de milioane de euro, și cea declarată de premierul Nicolae Ciucă în august 2022: 39,1 milioane de euro.

Între timp, însă, lucrurile s-au înrăutățit și sistemul s-a gripat cu totul.

Plățile pentru luna decembrie 2022 s-au făcut cu mare întârziere, fondurile ajungând la cei care găzduiesc refugiați din Ucraina doar în mijlocul lunii martie 2023. De atunci, nu s-a mai făcut niciun decont pentru lunile următoare. Cam prin luna februarie a anului curent, zvonuri au început să circule conform căruia programul 50/20 va lua sfârșit. Guvernul nu a ieșit în niciun moment ferm să dezmintă aceste zvonuri. Pe parcursul lunilor februarie, martie, dar mai ales aprilie, prin combinația de nesiguranță referitor la viitorul programului și întârzierea masivă la deconturile de cazare și masă, tot mai mulți proprietari au început să renunțe la a caza refugiați, și le-au pus acestora în vedere să plătească chirie sau să își caute o altă locuință.

Numărul concret de persoane sau familii afectate de această situație este greu de cunoscut, dar ne putem uita prima dată la câteva date statistice. După cum se vede în acest grafic al Agenției ONU pentru refugiați, ceva a dus la scăderea semnificativă a numărului de ucraineni aflați în România. În martie, erau 113,000 de ucraineni înregistrați în țară, iar pe 20 aprilie doar 101,300, o scădere de 11,700 de persoane.

Ne putem uita, de asemenea, la ultima decontare, cea pentru luna decembrie 2022. S-a decontat în total suma de aproape 160 de milioane de lei. Un calcul sumar, care presupune decontarea atât a cazării, cât și a mesei pentru o persoană pentru întreaga lună, ne arată că în decembrie erau cazați în România prin program un minim de 73.732 de refugiați ucraineni.

Dar povestea devine dramatică atunci când ne uităm la postările disperate ale ucrainenilor pe cel mai mare grup de ajutor de pe Facebook, UNIȚI PENTRU UCRAINA – Об’εднанi за Украiну – United for Ukraine.

Atât numărul postărilor care raportează familii care din 1 mai vor fi aruncate în stradă, cât și conținutul lor, impresionează.

Este evident că atât întârzierea masivă a plăților, cât și incertitudinea viitorului programului, a determinat mulți proprietari să înceapă să ceară chirie refugiaților, iar dacă nu o pot plăti, să îi evacueze. În tot acest timp, ianuarie-aprilie 2023, ucrainenii prezenți în România nu au primit bani de la Guvernul României pentru mâncare, în conformitate cu obligațiile României ca stat membru UE, care și-a luat responsabilitatea de a-i proteja pe cei care fug de război și de a le asigura un minim standard de viață.

Varianta nouă a programului de ajutor pentru refugiați

Zvonurile de modificare ale programului s-au concretizat prin Ordonanța de Urgență 22 din 12 aprilie 2023. Îngrijorați de faptul că programul 50/20 a stricat piața chiriilor în România, guvernanții au hotărât că din 1 mai 2023, adică peste 18 zile de la emiterea Ordonanței, banii se vor acorda direct refugiaților, nu proprietarilor, ca aceștia să poată să participe liber la piața chiriilor. Ordonanța aduce puține certitudini și multe necunoscute. Cele mai importante articole sunt următoarele:

• Familiile și persoanele singure refugiate vor primi o sumă forfetară pentru cazare și hrană timp de 4 luni. Suma va fi acordată din bugetul inspectoratelor județene pentru situații de urgență/Inspectoratului pentru Situații de Urgență București-Ilfov. Cuantumul, condițiile și mecanismul de acordare a sumei forfetare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
• După 4 luni, unele persoane pot beneficia în continuare de această sumă, în condiții care vor fi stabilite prin aceeași Hotărâre de Guvern de mai sus.
• După 4 luni, persoanele care se vor înscrie la Agențiile de Ocupare a Forței de Muncă pot beneficia de ajutor de șomaj
• Pentru acordarea sumelor și prevenirea fraudei, Serviciul de Telecomunicații Speciale va dezvolta o aplicație informatică în care beneficiarii să fie luați în evidență.

Oamenii așteptau cu sufletul la gură hotărârea de Guvern care să clarifice sumele care vor fi acordate refugiaților și condițiile pe care aceștia trebuie să le îndeplinească pentru a le primi.

În 21 aprilie a apărut un Proiect de Hotărâre de Guvern care propune acordarea a ”750 lei/ lună pentru persoana singură și 2000 lei/lună pentru o familie, precum și o sumă pentru acoperirea cheltuielilor de hrană în cuantum de 600 lei/ lună pentru fiecare persoană”. Pentru acordarea sumelor există numeroase condiții: pentru cei apți de muncă, trebuie să fie înscriși la AJOFM-ul din județul unde se stabilesc sau să aibă în îngrijire copii până în 2 ani (3 ani pentru copii cu handicap). Mai pot beneficia de decontări persoanele peste 65 de ani și cei înscriși în forme de învățământ. Beneficiarii trebuie să depună o cerere la autoritatea administrației publice locale a unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale pe raza căreia optează să locuiască, însoțită de documentul/documentele de identitate și de dovezile îndeplinirii condițiilor menționate. Apoi, STS verifică statutul de beneficiar prin aplicația informatică dezvoltată special pentru asta. Ulterior, banii vor fi virați (nu e clar dacă la finalul lunii în care se face cererea sau luna următoare). Proiectul se poate consulta aici. Proiectul de hotărâre nu specifică în ce limbă pot fi depuse cererile de decontare și toate documentele anexate, dar anexele sale sunt toate în limba română. Proiectul nu specifică cum vor fi asistați acei refugiați care nu știu să scrie și să citească limba română (majoritatea).

Luna lipsă

Cand un cetățean român negociază o chirie, el știe de ce sumă maximă dispune în fiecare lună pentru a o plăti și are puși deoparte banii pentru garanție. Ucrainenii sunt forțați acum în situația dată să își negocieze viitoarele chirii fără să știe ce sume lunare vor primi de la guvern și când vor fi acestea disponibile. Mulți nu mai au bani de garanții și nu își permit nici măcar mâncare, nicidecum chiria pe luna mai în avans. În cel mai bun caz în care luni, 24 mai, la prima oră, Guvernul va scoate Hotărârea de Guvern cu toate detaliile lipsă, asta le lasă refugiaților doar o săptămână să își negocieze noile chirii pe baza sumelor precizate în Hotărâre, să se înscrie pentru Protecție temporară în cazul în care nu au făcut-o încă, să obțină acte de identitate pe teritoriul României, să colecteze toate documentele posibile care demonstrează că întrunesc condițiile de acordare a sprijinului și să își deschidă conturi bancare. Apoi, în primele 5 zile din mai, trebuie să facă cererea și să ducă toate documentele cerute la autoritățile competente. Presupunând că pe 1 mai aplicația dezvoltată de STS funcționează perfect, asta adaugă alte 3 zile lucrătoare pentru verificare, deci până pe 10 mai inclusiv. În plus, documentele depuse trebuie verificate pentru toți cei 110,000 de refugiați prezenți în țară care au dreptul să aplice la acest program. Banii vor fi apoi livrați către beneficiari la un termen incert. Dacă e să ne uităm realist, luna mai va fi o lună ratată, în care ucrainenii trebuie să se descurce în continuare din fondurile lor proprii (decontările de hrană nevenind din decembrie 2022), să negocieze chirii, posibil garanții, și să trăiască.

Așteptând Hotărârea de Guvern

Joi, 20 aprilie, purtătorul de cuvânt a Guvernului, Dan Cărbunaru, a ținut o confierință de presă, în cadrul căreia a fost întrebat despre situația programului 50/20 și a deconturilor pentru lunile ianuarie-aprilie. Domnul Cărbunaru a spus că Guvernul va repune în discuție acest proiect de hotărâre de guvern cândva „săptămâna viitoare, deci înainte de 1 mai” (sic). De asemenea, a dat asigurări că toate sumele restante vor fi plătite. Nu a dat niciun fel de clarificări legate de data exactă când aceste sume vor fi decontate. Purtătorul de cuvânt a Guvernului a mai spus și că UE va deconta o parte importantă din cheltuielile României cu gestionarea refugiaților. În final, reporterul a cerut un mesaj pentru proprietarii care își așteaptă banii pentru proprietăți, și înțeleg, aceștia au făcut eforturi mari să plătească utilitățile, iar în unele cazuri și rate, fără niciun ban de la Guvern. Purtătorul de Cuvânt al Guvernului a spus că ”Banii vor ajunge la ei, în ciuda acestor întârzieri, își vor recupera toate formele de sprijin financiar pe care, în conformitate cu cadrul legal, le-au manifestat față de acești oameni”.

Dar marele element lipsă din acest puzzle sunt chiar refugiații ucraineni. Sunt curioasă ce ar zice domnul Cărbunaru, sau mai bine chiar domnul Prim Ministru Ciucă, unei femei cu doi copii mici cărora nu mai are ce le da de mâncare. Unei femei cu un copil cu handicap sever. Unei familii scoasă în stradă, care are nevoie de mâncare și medicamente. România i-a dezamăgit iar pe acești oameni care și-au pus încrederea în țara noastră, stabilindu-se aici. România i-a dezamăgit și pe ceilalți membrii ai Uniunii, care contau pe noi să fim o casă primitoare pentru cei care ne calcă pragul. Dacă Guvernului i-ar fi păsat să facă o politică publică bună, și nu pe genunchi, ar fi chemat la consultări refugiați ucraineni, persoane fizice și ONG-uri care au fost implicate în efortul de a ajuta pe cei care fug de război. Așa le-ar fi putut afla nevoile reale și ar fi ajuns la un program care să poată fi implementat practic, să ofere stabilitate și siguranță tuturor celor implicați. Dar așa, vom sta cu sufletul la gură pentru a vedea ce va urma prin noua Hotărâre de Guvern de săptămâna viitoare. Acum, în ceasul al 12-lea, singura măsură fezabilă ar fi extinderea programului 50/20 sub forma sa actuală cu încă o lună, pentru a permite dezvoltarea unui cardu legislativ coerent împreună cu cei afectați de el și pentru a implementa toate elementele necesare pentru a-l face operațional.

Citeste intregul articol si comenteaza pe Contribuotrs.ro