​DOCUMENT Programele scolare pentru clasele a III-a si a IV-a au fost aprobate de Ministerul Educatiei. Ce prevede noul curriculum la Limba romana, Matematica si Stiintele naturii

Programele scolare pentru clasele a III-a si a IV-a au fost aprobate de Ministerul Educatiei si publicate in Monitorul Oficial. Noul curriculum pentru clasa a III-a va fi aplicat la clasa incepand din septembrie 2015, urmand ca programa pentru ultima clasa de invatamant primar sa fie aplicata in 2016. Aceste programe au fost puse in dezbatere in octombrie 2014 si publicate in Monitor abia acum, in conditiile in care de aparitia lor depinde lansarea unei noi runde de licitatii pentru manuale scolare.

Ministerul Educatiei a publicat in Monitorul Oficial Ordinul nr. 5.003 din 2 decembrie 2014 privind aprobarea programelor scolare pentru invatamant primar, clasele a III-a si a IV-a. Ordinul este semnat de Remus Pricopie si prevede ca programele scolare pentru clasa a III-a se aplica incepand cu anul scolar 2015-2016, iar programele scolare pentru clasa a IV-a se vor aplica din anul scolar 2016-2017.

Planul-cadru pentru clasele a III-a si a IV-a: Orarul saptamanal al elevilor

Clasa a III-a:

• Limba si literatura romana: 5 ore/saptamana. Descarca Programa scolara pentru disciplina Limba si literatura romana clasa a III-a

• Limba moderna: 2 ore/saptamana Descarca Programa scolara pentru disciplina Limba moderna clasa a III-a

• Matematica: 4 ore/saptamana Descarca programa scolara pentru disciplina Matematica clasa a III-a

• Stiinte ale naturii: 1 ora/saptamana Descarca programa scolara pentru disciplina Stiinte ale naturii clasa a III-a

• Educatie civica: 1 ora/saptamana Descarca programa scolara pentru disciplina Educatie civica clasa a III-a

• Religie: 1 ora/saptamana *Aceasta este programa pusa in dezbatere, Ministerul nu a publicat-o inca pe cea finala: Descarca programa scolara pentru disciplina Religie – cultul ortodox clasa a III-a
• Educatie fizica: 2 ore/saptamana Descarca programa scolara pentru disciplina Educatie fizica clasa a III-a

• Joc si miscare: 1 ora/saptamana Descarca programa scolara pentru disciplina Joc si miscare clasa a III-a

• Muzica si miscare: 1 ora/saptamana Descarca programa scolara pentru disciplina Muzica si miscare clasa a III-a

• Arte vizuale si abilitati practice: 2 ore/saptamana Descarca programa scolara pentru disciplina Arte vizuale si abilitati practice clasa a III-a

• Numar total de ore obligatorii: 20 
• Optionale: 0-1

Clasa a IV-a:

• Limba si literatura romana: 5 ore/saptamana Descarca Programa scolara pentru disciplina Limba si literatura romana  clasa a IV-a

• Limba moderna: 2 ore/saptamana Descarca Programa scolara pentru disciplina Limba moderna clasa a IV-a

• Matematica: 4 ore/saptamana Descarca programa scolara pentru disciplina Matematica clasa a IV-a

• Stiinte ale naturii: 1 ora/saptamana Descarca programa scolara pentru disciplina Stiinte ale naturii clasa a IV-a

• Istorie: 1 ora/saptamana Descarca programa scolara pentru disciplina Istorie clasa a IV-a

• Geografie: 1 ora/saptamana Descarca programa scolara pentru disciplina Geografie clasa a IV-a

• Educatie civica: 1 ora/saptamana Descarca programa scolara pentru disciplina Educatie civica clasa a IV-a

• Religie: 1 ora/saptamana *Aceasta este programa pusa in dezbatere, Ministerul nu a publicat-o inca pe cea finala: Descarca programa scolara pentru disciplina Religie – cultul ortodox clasa a IV-a
• Educatie fizica: 2 ore/saptamana Descarca programa scolara pentru disciplina Educatie fizica clasa a IV-a

• Joc si miscare: 1 ora/saptamana Descarca programa scolara pentru disciplina Joc si miscare clasa a IV-a

• Muzica si miscare: 1 ora/saptamana Descarca programa scolara pentru disciplina Muzica si miscare clasa a IV-a

• Arte vizuale si abilitati practice: 1 ora/saptamana Descarca programa scolara pentru disciplina Arte vizuale si abilitati practice clasa a IV-a

• Numar total de ore obligatorii: 21
• Optionale: 0-1

Poti descarca noile programe scolare pentru clasele a III-a si a IV-a si de aici

LIMBA SI LITERATURA ROMANA – Clasa a III-a (fragmente din programa)

Exemple de activitati

Foto: edu.ro

La clasa a III-a, in cadrul programei de Limba si literatura romana sunt date si exemple de activitati pe care invatatorii le pot aplica la clasa, pentru a le face elevilor notiunile mai usor de inteles. Astfel, copiii pot invata sa extraga informatii de detaliu dintr-un text inclusiv prin urmarirea unui clip youtube, programa ii incurajeaza pe profesori sa foloseasca la clasa reportofon, computer sau alte tehnologii pe care sa redea diferite texte, pentru a starni curiozitatea elevilor fata de „diverse tipuri de mesaje in contexte familiare”.

In curriculum sunt prevazute si „exercitii pentru depasirea fricii de esec”, cum ar fi „exercitii de reascultare a mesajului; folosirea unor coduri nonverbale pentru a semnala neintelegerea/ intelegerea mesajului”.

Activitatile de invatare date in programa sunt exemple de exercitii, jocuri, activitati care pot fi facute la clasa, care NU sunt obligatorii; reprezinta idei de activitati pentru invatatori.

Ce vor invata elevii la clasa a III-a:

• Sa extraga detalii dintr-un text. Exemple de activitati: Completarea unor tabele cu informatii din texte pe care le-au ascultat, indeplinirea unor actiuni pe care le-au ascultat prin urmarirea, de exemplu, a unui clip youtube
• Sa deduca sensul unui cuvant, prin raportare la mesajul pe care l-au auzit. Exemple de activitati: Folosirea unor tehnici prin incercare si eroare pentru a descoperi semnificatia cuvintelor, explicarea sensului cuvantului prin mijloace verbale si nonverbale pornind de la contextul mesajului audiat
• Sa identifice regularitati ale limbii prin raportare la mesaje audiate. Exemple de activitati: observarea unor marci specifice (plural/ gen etc.)
• Sa isi exprime curiozitatea fata de diverse tipuri de mesaje. Exemple de activitati: realizarea unor desene prin care copiii sa ilustreze ce au inteles din anumite texte, sa urmareasca o tema de interes pentru clasa inclusiv prin vizionarea de emisiuni pentru copii (online sau TV), audierea unor povesti, povestiri, intamplari folosind reportofonul, computerul etc.
• Sa aiba o atitudine deschisa fata de comunicare, in conditiile in care NU intelege un mesaj pe care l-a ascultat. Exemple de activitati: copilul sa ceara sa i se repete un mesaj (de exemplu, „Ce-ai spus?”/ „Mai spune o data!”/ „Cred ca nu am inteles ce ai spus”/ „Te rog sa mai spui o data”), sa ceara explicatii (de exemplu, „Ce inseamna ca… ?”), sa faca exercitii pentru depasirea fricii de esec – exercitii de reascultare a mesajului; folosirea unor coduri nonverbale pentru a semnala neintelegerea/ intelegerea mesajului.
• Sa descrie un obiect, o fiinta din universul apropiat pe baza unui plan simplu. Exemple de activitati: elevul sa numeasca trasaturi ale obiectelor/ fiintelor, sa descrie cu ajutorul profesorului obiecte la indemana, colegul de banca.
• Sa povesteasca o intamplare pe care o cunoaste. Exemple de activitati: relatarea dupa intrebarile investigatorului perfect (Cine? Ce? Unde? Cand? Cum? De ce? Cu cine? Cu ce?), sa povesteasca un fragment dintr-un film, un desen animat sau un clip pentru care nu exista subtitrare sau sonor.
• Sa prezinte activitati pe care le-a facut singur sau in grup. Exemple de activitati: elevul sa faca aceasta prezentare dand raspunsuri la intrebari simple cum ar fi „Ce ai facut? Ce ai facut mai intai? Si apoi? Dar in cele din urma?„
• Sa participe la interactiuni pentru gasirea de solutii la probleme. Exemple de activitati: dezvoltarea de proiecte interdisciplinare, organizarea unui eveniment (o serbare, o expozitie cu afise realizate in urma lecturilor)
• Sa isi adapteze vorbirea la diferite situatii de comunicare, in functie de partenerul de dialog. Exemple de activitati: sa joace roluri intr-o scena de poveste sau sa simuleze diverse situatii, cu respectarea unor reguli stabilite (de exemplu, „Esti cu bicicleta in parc si ai gasit un pui de porumbel cazut din cuib. Este un domn pe o banca mai incolo. Jucati scena!„)
• Sa extraga detalii dintr-un text. Exemple de activitati: lectura activa, cu creionul in mana, activitati in perechi cu scopul de a lamuri aspecte neintelese, copiii pot invata sa foloseasca jurnalul cu dubla intrare (elevii trebuie sa imparta o foaie de caiet in doua, in stanga sa scrie un fragment care i-a impresionat dintr-un text citit, iar in dreapta – opiniile personale despre acel fragment, raspunzand la intrebari ajutatoare), pot invata sa citeasca folosind metoda SINELG (elevii trebuie sa faca insemnari pe marginea texului citit, astfel: sa scrie V in dreptul paragrafelor care contin informatii cunoscute deja de elev, semnul – acolo unde continutul infirma opiniile copilului, + cand informatia citita este noua si ? unde elevul vrea sa stie mai multe. Sursa explicatiilor); un alt exemplu de activitate este folosirea tehnicii SVI – Stiu, Vreau sa stiu, Am invatat.
• Sa formuleze un raspuns emotional fata de un text pe care l-au citit. Exemple de activitati: exprimarea reactiilor prin desen, mima, schema, ritm/ melodie, exercitii de tipul „daca as fi (personajul) … m-as simti/ as fi …„
• Sa formuleze o parere despre o povestire/personajele acesteia. Exemple de activitati: exercitii de exprimare personala pe baza elementelor din text, exprimarea acordului sau a dezacordului fata de actiunile si atitudinile unor personaje.
• Sa evidentieze cuvinte-cheie intr-un text si alte aspecte importante ale acestuia. Exemple de activitati: realizarea de diagrame, tabele pentru a evidentia relatii intre diferite elemente de structura sau de continut
• Sesizarea unor regularitati ale limbii pe baza textului citit. Exemple de activitati: observarea unor marci specifice (de exemplu, plural/ gen etc.)
• Sa aprecieze valoarea cartilor. Exemple de activitati: activitati la biblioteca, amenajarea unui colt de lectura in clasa, prezentarea unei carti la intervale ritmice (o data pe saptamana, o data la doua saptamani etc.), derularea de proiecte de lectura in grup, care se finalizeaza prin realizarea unei „carti”; expozitie cu asemenea produse
• Sa aplice reguli de despartire in silabe la capat de rand, de ortografie si de punctuatie in redactarea de text. Exemple de activitati: interevaluarea textelor scrise, revizuirea textelor redactate, discutarea problemelor aparute la despartirea in silabe, completarea semnelor de punctuatie intr-un text fara punctuatie si discutarea rezultatelor
• Sa scrie texte simple care contin limbaj vizual si verbal: realizarea unui afis pentru promovarea unei serbari/ a unui concurs/ a unui proiect/ a unei tombole, elaborarea unui fluturas pentru comunicarea rezultatelor unui proiect
• Sa realizeze scurte descrieri ale unor elemente din mediul apropiat, pornind de la intrebari de sprijin. Exemple de activitati: elaborarea de instructiuni amuzante pentru obiecte la indemana (de exemplu, „Cum este guma? La ce foloseste? Gaseste si o utilizare neobisnuita!„)
• Sa povesteasca pe scurt o intamplare imaginata sau traita. Exemple de activitati: alegerea unor subiecte atractive si construirea unei „burse a povestilor”, antrenamente de scriere creativa, scrierea unui paragraf in care se folosesc conectori de tipul: mai intai, apoi, in cele din urma

Metoda Stiu, Vreau sa stiu, Am invatat

Foto: edu.ro

Metodologia prevede ca elevii de clasa a III-a vor avea primele contacte cu clasele morfologice – substantiv, adjectiv calificativ, pronume personal, verb, precum si cu intuirea numarului, a genului.

Programa recomanda ca „textele sa fie ascultate de catre elevi, de cate ori este necesar, astfel incat acestia sa poata realiza sarcinile de lucru si sa isi antreneze progresiv competentele de ascultare„.

„Este esential ca elevii sa comunice autentic cu cei din jur, pentru a intelege, prin intuitie, apoi prin reflectie, importanta de a-l asculta cu adevarat pe celalalt, de a fi atent la nevoile lui, de a empatiza si de a nu judeca„, prevede programa.

Programa accentueaza faptul ca subiectele tratate in clasa trebuie sa reflecte „intentii autentice de comunicare din perspectiva elevului„. Altfel, „rezolvarea unor sarcini stereotipe, repetitive va conduce la abordari superficiale, la lipsa motivatiei si a increderii in sine, in propriile idei„.

Autorii programei explica faptul ca „domeniile de continut sunt preluate dintre cele stipulate in Recomandarea Parlamentului European pentru formarea competentelor cheie.„

Scenariu didactic

Foto: edu.ro

Fragment din metodologie:

„Cum poate intelege numarul si genul substantivului un copil aflat in stadiul operatiilor concrete? Cum ajunge sa observe ca toate acele cuvinte binecunoscute, pe care le foloseste pentru a numi obiectele din jurul sau, au niste caracteristici comune? Un punct de acces relevant ar putea fi o calatorie pe o planeta necunoscuta, unde elevii, pentru orientare, trebuie sa numeasca diversele formatiuni pe care le observa. Se pot inventa nume amuzante pe baza a ceea ce elevii identifica, pe baza unor fotografii ale planetelor Venus, Marte etc. gasite pe internet. Alt punct de acces poate deriva dintr-un joc de rol inspirat de un fragment vizionat din filmul E.T.. De exemplu, copiii ii arata prietenului, E.T., gradina din spatele casei, numind diverse componente si folosind gesturi:

– Un pom!

– Trei pomi!

– Uite o floare…

Se pot utiliza orice analogii, metafore, puncte de acces care sprijina intuirea conceptelor”.

Liste orientative de autori

Programa prevede ca aceste liste sunt orientative, iar autorii de manuale si profesorii vor selecta autorii si textele pe care le considera adecvate.

• Literatura romana

Grigore Alexandrescu – Fabule

Tudor Arghezi – Cartea cu jucarii

Ana Blandiana – Intamplari din gradina mea

Iordan Chimet – Cele douasprezece luni ale visului

George Cosbuc – Poezii

Ion Creanga – Amintiri din copilarie

Mihai Eminescu – Poezii

Emil Garleanu – Din lumea celor care nu cuvanta

Silvia Kerim – Povestiri despre prietenii mei

Gellu Naum – Cartea cu Apolodor

Adrian Oprescu – Tomi. O poveste

Cezar Petrescu – Fram, ursul polar

Adina Popescu – Miriapodul hoinar si alte povesti

Mihail Sadoveanu – Povestiri pentru copii

Mircea Santimbreanu – Recreatia mare

Marin Sorescu – Unde fugim de-acasa

Radu Tudoran – Toate panzele sus

George Toparceanu – Poezii

Ce poti face cu doua cuvinte? (juniorii). Antologie.

• Literatura universala

Roald Dahl – Matilda, Vrajitoarele, Uriasul cel prietenos, Fantasticul domn Vulpe

Gemma Elwin Harris – Intrebari mari de la cei mici la care raspund niste oameni foarte importanti

Michael Ende – Punci cu porunci, Jim Nasturel si Luckas, mecanicul de locomotiva

Cornelia Funke – Cand Mos Craciun cade din cer, Devoratorul de carti

Steven Hawking – George si cheia secreta a Universului, George in cautare de comori prin Cosmos, George si Big Bangul

Erich Kastner – Emil si detectivii, Emil si ce trei gemeni

Paul Maar – Sambata, cand vine Sambo

Nikolai Nosov – Aventurile lui Habarnam si ale prietenilor sai

PIRLS – Culegere. Instrumente de test, EDP 2013

Elevii de clasa a III-a fac 5 ore pe saptamana de Limba si literatura romana.

• Vezi in programa exemple de ore la clasa, ce inseamna Metoda cadranelor, Scenarii didactice, exemple de Fise de lucru, Activitati pe grupe, Jocuri de roluri.

MATEMATICA – Clasa a III-a (fragmente din programa)

Continuturile care le vor fi predate elevilor la Matematica, la clasa a III-a:

• Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 – 10 000, fara trecere si cu trecere peste ordin, aflarea unui numar necunoscut prin diverse metode
• Inmultirea numerelor naturale si impartirea numerelor naturale in concentrul 0 – 100 (impartirea numerelor de doua cifre la un numar de o cifra cu rest 0; tabla impartirii dedusa din tabla inmultirii)
• Ordinea efectuarii operatiilor si folosirea parantezelor rotunde
• Probleme care se rezolva prin operatiile aritmetice cunoscute; metoda reprezentarii grafice
• Fractii subunitare si echiunitare cu numitorul mai mic sau egal cu 10, diviziuni ale unui intreg: doime, treime, …, zecime; reprezentari prin desene, terminologie specifica: fractie, numitor, numarator; ordonarea fractiilor subunitare cu acelasi numitor
• Figuri geometrice (punct, linie dreapta, linie franta, linie curba, semidreapta segment, unghi, poligoane: patrat, dreptunghi, triunghi; cerc)
• Axa de simetrie
• Perimetrul
• Corpuri geometrice: cub, paralelipiped, cilindru, sfera, con (recunoastere, identificarea unor elemente specifice)
• Unitati de masura pentru lungime (unitati de masura: metrul, cu submultiplii, multiplii; instrumente de masura: rigla, metrul de tamplarie, metrul de croitorie, ruleta; operatii cu unitatile de masura pentru lungime – fara transformari)
• Unitati de masura pentru volumul lichidelor (unitati de masura: litrul cu multiplii si submultiplii; operatii cu unitatile de masura pentru volumul lichidelor – fara transformari)
• Unitati de masura pentru masa (unitati de masura: kilogramul cu multiplii si submultiplii; instrumente de masura: cantarul, balanta; operatii cu unitatile de masura pentru masa – fara transformari)
• Unitati de masura pentru timp (unitati de masura: ora – citirea ceasului -, ziua, saptamana, anul; instrument de masura: ceasul)
• Unitati de masura monetare (unitati de masura: leul si banul, euro si eurocentul; schimburi monetare echivalente in aceeasi unitate monetara)
• Organizarea si reprezentarea datelor (tabel: rand, coloana, celula a tabelului; date din tabel: sortare, extragere, ordonare; grafice cu bare: construire, extragerea unor informatii)

Elemente intuitive de geometrie

Foto: edu.ro

Programa le recomanda profesorilor sa foloseasca metode de evaluare precum:

– realizarea de proiecte care sa valorifice achizitiile copiilor si sa stimuleze dezvoltarea de valori si atitudini, in contexte firesti, adaptate varstei;

– observarea sistematica a comportamentului elevilor;

– centrarea pe progresul personal, autoevaluare.

Rezultatele evaluarii vor fi formulate prin raportare la competentele de etapa pe care elevul trebuie sa le dobandeasca, „evitandu-se comparatiile intre elevi”, se arata in programa.

Autorii programei precizeaza ca au avut in vedere recomandarile europene privind competentele cheie, rezultatele inregistrate la testarile nationale si internationale pentru invatamantul primar din ultimii ani, precum si exigentele Cadrului de referinta TIMSS 2011. „Din aceasta perspectiva, elevii sunt sprijiniti sa gandeasca critic asupra problemelor cotidiene, sa identifice solutii si sa rezolve probleme utilizand metode diverse. Matematica devine astfel o cale prin care pot fi rezolvate probleme curente, dezvoltand cunostinte, abilitati si atitudini utile in studiul altor discipline, in profesia viitoare si in viata„, se arata in programa.

„La clasa a III-a/a IV-a este extins spatiul numeric si apar primele notiuni legate de fractii care vor fi abordate intuitiv. De asemenea, elevii intra in contact cu elemente de geometrie si reprezentari grafice diverse, cu masurari si unitati de masura”.

Ce vor invata elevii la clasa a III-a la Matematica:

• Sa aplice o regula pentru continuarea unor modele repetitive. Exemple de activitati: realizarea unor modele repetitive utilizand figuri/ corpuri geometrice de diferite marimi si culori, utilizarea unei formule de calcul (de exemplu: pentru calculul perimetrului, pentru determinarea unui numar necunoscut dintr-o relatie numerica)
• Sa recunoasca numerele naturale intre 0 – 10 000 si fractiile subunitare sau echiunitare, cu numitori mai mici sau egali cu 10. Exemple de activitati: citirea unui numar si scrierea numerelor de la 0 la 10 000 cu cifre / litere, identificarea cifrei unitatilor / zecilor / sutelor / miilor, compunerea si descompunerea numerelor in / din mii, sute, zeci si unitati,  numarare crescatoare si descrescatoare din 1 in 1, din 2 in 2, din 3 in 3, cu precizarea limitelor intervalului (de la … pana la.., mai mic decat … dar mai mare decat ￢), sa spuna numere mai mici decat 10 000, ale caror cifre indeplinesc conditii date (de exemplu, cifra unitatilor este 1, cifra zecilor este cu 2 mai mare decat cifra unitatilor etc.), aproximarea (rotunjirea) numerelor naturale la diferite ordine, formarea, scrierea si citirea numerelor folosind cifrele romane (I, V, X), utilizarea cifrelor romane in situatii uzuale (de exemplu, scrierea datei), identificarea – in situatii familiare – a scrierii fractionare, identificarea numaratorilor si numitorilor fractiilor, citirea si scrierea fractiilor subunitare si a celor echiunitare, determinarea unei fractii cand numaratorul si/sau numitorul indeplinesc anumite conditii, reprezentarea intuitiva unei fractii subunitare date pornind de la situatii familiare, scrierea unor fractii subunitare pornind de la multimi de obiecte, de la un desen/reprezentare grafica sau de la un text.
• Sa compare numerele naturale, fractiile subunitare sau echiunitare care au acelasi numitor, mai mic sau egal cu 10. Exemple de activitati: folosirea semnelor <, >, = in compararea numerelor sau fractiilor cu ajutorul unor exemple concrete si a unor reprezentari grafice
• Sa ordoneze numerele naturale si fractiile subunitare sau echiunitare care au acelasi numitor, mai mic sau egal cu 10. Exemple de activitati: sa spuna care este succesorul si/sau a predecesorul unui numar, ordonarea crescatoare/descrescatoare a unor numere mai mici sau egale cu 10 000
• Sa efectueze adunari si scaderi de numere naturale sau cu fractii cu acelasi numitor. Exemple de activitati: estimarea rezultatului unui calcul, fara efectuarea lui, utilizarea calculatorului pentru verificarea rezultatelor adunarilor si/sau scaderilor, folosirea unor tehnici de calcul rapid (proprietatile operatiilor, descompuneri de numere etc.)
• Tabla inmultirii si tabla impartirii. Exemple de activitati: inmultiri cu 10, 100, inmultiri intre numere formate din doua sau trei cifre si numere formate cu o cifra, inmultiri intre numere formate cu doua cifre, metoda reprezentarii grafice
• Sa localizeze obiecte in spatiu si in reprezentari, in situatii familiare. Exemple de activitati: descrierea pozitiei obiectelor din spatiu, in raport cu alte obiecte, descrierea structurii unui ansamblu de obiecte, realizarea planului clasei, realizarea unor desene respectand conditii date, jocuri de strategie in care este necesara localizarea pieselor (sah, go, domino, tintar etc.), realizarea si completarea unor tabele respectand instructiuni in care se folosesc cuvintele „rand” si „coloana”, stabilirea coordonatelor unui obiect intr-o reprezentare grafica sub forma de retea, jocuri de orientare in spatiu, gasirea unor obiecte folosind indicii
• Explorarea caracteristicilor simple ale figurilor si corpurilor geometrice in contexte familiare. Exemple de activitati: identificarea si denumirea figurilor geometrice plane, recunoasterea si descrierea unor obiecte care au forma unor corpuri geometrice cunoscute, din mediul apropiat (cub, paralelipiped, cilindru, sfera, con), conturarea figurilor geometrice plane cu ajutorul instrumentelor de geometrie/sabloanelor (patrat, triunghi, dreptunghi, cerc), decuparea dupa contur a desfasurarii unui corp geometric dat: cub, paralelipiped, cilindru, con, construirea unor corpuri geometrice folosind diverse materiale (betisoare, scobitori, plastilina etc.), origami, identificarea, prin pliere, a axei/axelor de simetrie ale figurilor geometrice
• Folosirea unor instrumente si unitati de masura standardizate. Exemple de activitati: inregistrarea si interpretarea rezultatelor unor masuratori, folosind exemple din viata cotidiana, identificarea si compararea valorilor monedelor si a bancnotelor, alegerea unitatilor de masura adecvate pentru a masura durate de timp
• Unitati de masura standardizate, fara transformari. Exemple de activitati: ordonarea unor date in functie de succesiunea derularii lor in timp (de exemplu, activitati intr-o zi/ saptamana), calcule folosind unitati de masura pentru lungime, masa, capacitate (volum), unitati monetare, rezolvarea de probleme practice in care intervin unitati de masura standard, operarea cu unitati de masura in efectuarea de activitati practice/experimentale
• Folosirea terminologiei specifice si a unor simboluri matematice in rezolvarea si compunerea de probleme cu rationamente simple. Exemple de activitati: exercitii de tipul „Afla produsul/ catul/ jumatatea/ sfertul/ dublul etc.”, identificarea unor fractii, utilizand suport concret sau desene (pizza, tort, mar, paine, cutie de bomboane, tablete de ciocolata etc.), aflarea unui termen necunoscut, folosind metoda balantei sau prin efectuarea probei adunarii/ scaderii, folosirea simbolurilor (<, ≤,>, ≥,=) pentru compararea unor numere sau a rezultatelor unor operatii aritmetice, identificarea rolului parantezelor rotunde asupra rezultatului final al unui exercitiu,
• Rezolvarea de probleme cu operatiile aritmetice studiate. Exemple de activitati: identificarea si analiza datelor din ipoteza unei probleme, identificarea cuvintelor/sintagmelor in enunturile problemelor care sugereaza operatiile aritmetice studiate (a dat, a primit, a distribuit in mod egal, de doua ori mai mult etc.), rezolvarea de probleme prin mai multe metode, identificarea unor situatii concrete care se pot transpune in limbaj matematic, verificarea rezultatelor obtinute in urma rezolvarii unei probleme

La Clasa a III-a, elevii fac 4 ore de Matematica pe saptamana. Descarca programa scolara pentru disciplina Matematica clasa a III-a

STIINTE ALE NATURII – Clasa a III-a

Autorii programei „Stiinte ale naturii” explica faptul ca obiectivul acestei discipline este „invatarea prin explorare si aplicare„. Invatatoarele trebuie sa mute accentul de la „ce se invata?” la „cum?” si „de ce se invata?”, ceea ce „poate genera un dublu beneficiu: stimularea interesului de cunoastere al copilului, care vede utilitatea propriei munci prin achizitiile dobandite si cresterea caracterului formativ al invatarii„, se arata in document.

Atitudinile pe care trebuie sa le dezvolte disciplina „Stiinte ale naturii” sunt urmatoarele: „curiozitatea de a se intreba si de a explora, spiritul investigator, interpretarea critica a observatiilor, dorinta de a impartasi experiente proprii, receptivitatea si flexibilitatea de a aplica cunostintele dobandite in viata cotidiana„.

Materia este grupata pe urmatoarele domenii:

– Stiintele vietii

– Stiintele pamantului

– Stiintele fizicii

Continuturile care le vor fi predate elevilor la Stiintele Naturii, la clasa a III-a

I. Pe domeniul Stiintele vietii:

• Caracteristici ale lumii vii: Caracteristici ale vietuitoarelor (nevoi de baza – apa, aer, hrana; crestere; reactii la schimbarile mediului; inmultire); Reactii ale unei plante la diferite schimbari ale mediului; Reactii ale corpului animal la schimbari ale mediului (temperatura) sau in diferite situatii (pericol, miscare); Principalele grupe de animale: insecte, pesti, amfibieni, reptile, pasari, mamifere
• Omul – mentinerea starii de sanatate, activitate si odihna

II. Pe domeniul Stiintele pamantului:

• Pamantul – mediu de viata: – Apa, aerul, solul. Surse de apa – tipuri, utilizari; Resurse naturale – tipuri, folosire responsabila; Miscarea apei pe suprafata Pamantului; Schimbari ale starii de agregare a apei. Circuitul apei; Fenomene ale naturii: ploaie, ninsoare, vant, fulger, tunet
• Influenta omului asupra mediului de viata: Poluarea apei, a solului, a aerului

III. Pe domeniul Stiintele fizicii:

• Corpuri – proprietati: Proprietati ale corpurilor (forma, culoare, lungime, intindere, masa, volum); Stari de agregare (solid, lichid, gaz) – identificare in functie de forma si volum; Proprietatile unor metale. Utilizari; Interactiuni dintre corpuri (gravitationala, magnetica, electrica, de contact – frecarea); Magneti. Utilizari ale magnetilor. Busola
• Forte si efecte: Efectele diferitelor interactiuni dintre corpuri (deformare, miscare); Miscare si repaus. Caracteristici ale miscarii (distanta, durata, rapiditate)
• Tipuri de transformari ale materiei: Topire, solidificare, vaporizare, condensare

Programa le recomanda profesorilor sa foloseasca la clasa experimente, care ii ajuta pe copii sa inteleaga mai bine fenomenele si informatiile.

Exemple de experimente, prevazute in programa:

• 1. Cum reactioneaza o planta la diferite schimbari de mediu? Se plaseaza ghivece cu plante asemanatoare in conditii diferite de mediu (lumina/ intuneric, apa/ uscaciune, tipuri diferite de sol), se observa si se compara aspectul acestora dupa un timp.
• 2. Contribuie plantele la circuitul apei in natura? Se acopera o planta cu o punga de plastic, se observa picaturi de apa pe peretii pungii. Ce parte a plantei intervine in pierderea apei?
• 3. Cum pot influenta directia in care creste o planta? Pe o portiune a unui rasad de grau, se acopera varfurile tulpinilor cu hartie, lasandu-le pe celelalte neacoperite. Daca sunt expuse la Soare, tulpinile neacoperite se orienteaza dupa acesta, spre deosebire de cele acoperite.
• 4. Cum reactioneaza corpul meu la efort? Se inregistreaza pulsul, ritmul respirator inainte si dupa realizarea unui numar de genoflexiuni. Se fac comparatii. Se formuleaza concluzii referitoare la modificarile observate.
• 5. Exista diferente intre o mare si un ocean? Se aduc un vas mic cu apa (marea) si un vas mare cu apa (oceanul). Se observa diferentele de adancime si marime dintre cele doua bazine. Pentru observarea miscarii apei, printr-un tub se sufla aer pentru a se simula formarea valurilor, iar cu ajutorul unei rigle miscata prin apa se simuleaza formarea curentilor.
• 6. Apa poate avea mai multe infatisari? Se aduce un pahar cu apa rece, unul cu apa fierbinte si unul in care se afla gheata. Se prezinta starile apei: lichida, solida si gazoasa (aburul care iese din paharul cu apa fierbinte).
• 7. Unde se duce apa? O batista se umezeste bine cu apa si se lasa la Soare/ pe calorifer. Dupa un timp se usuca. Ce stare avea apa cand am udat batista? (lichida). Ce s-a intamplat cu acea apa? (s-a transformat in stare gazoasa). Ce a produs transformarea? (sursa de caldura).
• 8. Putem observa circuitul apei in natura? Un pahar de plastic cu apa se acopera cu o folie de plastic transparent si se lasa la o sursa de caldura. Dupa un timp apar vapori de apa pe folie sub forma unor picaturi. Daca paharul este miscat usor, picaturile cad inapoi in apa (precipitatii lichide).
• 9. Cum ne putem convinge de existenta aerului? O lumanare este aprinsa si apoi plasata in fata unei usi care se deschide. Miscarea flacarii demonstreaza prezenta aerului.
• 10. Ce este vantul? Cum se misca norii? Se pun fragmente de hartie pe podea in fata unei usi sau in fata unei ferestre (se poate folosi si o aeroterma). Acestea se deschid brusc si produc un curent de aer care misca hartiile. Se face asocierea fragmentelor de hartie cu norii.
• 11. Cum pot deplasa mai usor un obiect? Cu ajutorul unui elastic se trage o carte asezata pe o masa. Se pun sub carte patru creioane cilindrice si se repeta operatiunea. Se compara efortul depus in ambele situatii. Se identifica astfel o interactiune de contact – frecarea.
• 12. Ce se opune caderii obiectelor? Se da drumul de sus concomitent la o hartie mototolita si la o hartie intinsa. Se observa traiectoria si timpul in care ajung la sol. Se constata astfel frecarea cu aerul, care depinde de forma obiectului.
• 13. Cum pot apropia un obiect fara sa-l ating? Cu o bucata de lana, se freaca un balon umflat, astfel incat acesta se electrizeaza. Se apropie balonul de bucati de hartie, de un jet de apa de la robinet, de fire de par. Se observa efectul.
• 14. Cum pot indeparta un obiect fara sa-l ating? Doua baloane electrizate se apropie unul de celalalt si se observa ca se resping. Intre ele se pune o foaie de hartie si se observa ca hartia atrage ambele baloane.

La Clasa a III-a, elevii fac 1 ora/saptamana Stiintele Naturii. Descarca programa scolara pentru disciplina Stiinte ale naturii clasa a III-a

EDUCATIA CIVICA – Clasa a III-a

Continuturile care le vor fi predate elevilor la Educatie civica, la clasa a III-a:

Notiunea de persoana

• Ce inseamna sa fim persoane?
• Persoana mea
• Persoana lui/ei

Trasaturi morale ale persoanei:

• bunatatea opusa rautatii
• respectul opus lipsei de respect
• sinceritatea opusa nesinceritatii
• curajul opus lasitatii
• modestia opusa lipsei de modestie
• increderea in sine si in ceilalti opuse neincrederii in sine si in ceilalti

Raporturile noastre cu lucrurile:

• Ce sunt lucrurile?
• Nevoia de lucruri
• Lucrurile care ne exprima: imbracaminte, jucarii si jocuri, carti, colectii, camera mea
• Relatii si atitudini fata de lucruri: proprietate, grija/neglijenta

Raporturile noastre cu animalele si plantele:

• Ce sunt animalele si plantele?
• Nevoia de plante si animale
• Atitudini fata de plante si animale: atentie/neatentie, grija/nepasare, delicatete/brutalitate, compasiune/lipsa de compasiune, curaj/frica, respect/lipsa de respect, iubire/ura

Raporturile noastre cu ceilalti oameni:

• Grupuri mici din care facem parte (familia, grupul de prieteni, grupul de joaca, grupul de invatare) si relatiile dintre membrii acestora
• Reguli ale grupului: drepturi si indatoriri in cadrul grupurilor mici

La clasa a III-a, elevii fac 1 ora pe saptamana Educatie civica.Descarca programa scolara pentru disciplina Educatie civica clasa a III-a

Citeste si:

• Ministerul Educatiei pregateste o noua licitatie de manuale scolare, pentru clasele a III-a si a IV-a: Incepe selectia profesorilor care sa evalueze viitoare proiecte de manuale

• Ministerul Educatiei a publicat planul cadru final pentru invatamantul primar si noi programe scolare: Elevii vor studia Limba moderna incepand cu clasa pregatitoare, la Matematica se adauga o ora in clasa a II-a