DOCUMENT Programul de guvernare Cîțu pentru mediul de afaceri: Fără creșteri de taxe și impozite asupra sectorului privat și fără introducerea altora noi

​Programul de guvernare al cabinetului Cîțu vrea să mențină actualele taxe și impozite pentru mediul de afaceri, fără modificări în sens de creștere. În schimb, vor fi făcute modificări pentru eliminarea birocrației, unul dintre obiective fiind mutarea de la ghișeu la sistemul online. Toate declarațiile fiscale trebuie să poată fi făcute în întregime online, scrie în programul de guvernare. De asemenea, aprobările și avizele vor putea fi obținute electronic. Programul de guvernare mai prevede interconectarea bazelor de date publice, crearea de one-stop-shop-uri virtuale, simplificarea accesului și încurajarea folosirii semnăturii electronice, promovarea conceptului de „pașaport” administrativ.

Vezi aici programul de guvernare Cîțu

Măsurile pentru mediul de afaceri

• Fără creșteri de taxe și impozite asupra sectorului privat – Nu vor fi introduse noi impozite, taxe sau contribuții obligatorii, nu vor fi majorate cele existente, nu vor fi eliminate sau reduse facilități existente. Mediul de afaceri din România este considerat printre cele mai impredictibile și schimbătoare din Uniunea Europeană.

• Eliminarea regulilor care îngreunează inițiativa privată – vom face analize sectoriale ale reglementărilor care descurajează economia românească.

• Birocrația corelată cu talia firmei – Firmele mici nu pot suporta costuri fixe mari asociate cu birocrația excesivă. Micii comercianți și micile afaceri sunt primele victime ale obligațiilor împovărătoare. Agențiile de control nu fac față și sunt de multe ori suspectate că favorizează anumite firme în favoarea altora. Astfel, propunem ca sarcina birocratică pentru firme să fie redusă pentru firmele mici și mijlocii. Întreprinderile mici vor funcționa mai mult pe bază de declarație unică de conformitate pe proprie răspundere. Controalele trebuie depolitizate și făcute de către agențiile de resort la sesizarea de către terți și la activarea unor indicatori clari ca parte a unei metodologii de analiză de risc. În același timp agențiile de control vor continua activitățile de autorizare și verificare ale afacerilor mijlocii și mari;

• Flexibilizarea legislației muncii și a contractelor de muncă pentru adaptarea la o piață a muncii fluidă și dinamică;

• Facilitarea intrării și ieșirii de pe piață prin clarificarea legislației și simplificarea procedurilor de înființare, respectiv de insolvență și faliment;

• Simplificarea înființării firmelor, astfel încât procesul să poată fi derulat în întregime online – În alte țări din Uniunea Europeană, înființarea unei firme durează câteva ore și se face pe internet. Sunt întreprinzători români care și-au deschis firme în alte țări cum ar fi Regatul Unit sau Estonia pentru că le este mai simplu să opereze prin ele. Vom modifica Legea 31/1990 privind societățile comerciale și Legea 26/1990 privind registrul comerțului, cu modificările ulterioare, simplificând procesul de înființare al întreprinderilor transformându-l într-un act administrativ, fără a mai fi nevoie de încheiere/hotărâre judecătorească. Pentru securizarea informațiilor vom folosi tehnologie blockchain, iar informațiile vor fi oferite transparent, fără taxe nejustificate;

• Dematerializarea sediului social și identitatea electronică a firmelor – Adresa de corespondență a unei firme sau a unei PFA să poată fi o adresă electronică sau o adresă fizică. Eliminarea birocrației care înconjoară deschiderea și modificarea sediului social și considerarea acestuia ca adresă de corespondență;

• Toate declarațiile fiscale să poată fi făcute în întregime online -Sisteme fiscale în care interacțiunea este 100% online se regăsesc și în alte țări ale Uniunii Europene.

• Aplicarea regulii „circulă hârtiile și nu oamenii”, astfel încât dacă o instituție publică cere un act administrativ deja existent la o altă entitate a administrației publice, acesta să fie procurat intern în cadrul administrației publice, respectându-se toate exigențele protecției datelor cu caracter personal;

• Fără dosare și cozi la ghișee – Toate aprobările și avizele să poată fi solicitate și obținute electronic. Dacă instituția emitentă nu are un sistem electronic dedicat în care ele să poată fi încărcate, atunci să fie implicită comunicarea prin poștă electronică;

• Fără incertitudine fiscală – Combaterea incertitudinii fiscale prin modificarea codului de procedură fiscală astfel încât atunci când o normă fiscală este vagă, ambiguă sau neclară, ea va trebui interpretată în favoarea contribuabilului. Astfel vom stimula chiar parlamentul și administrația fiscală să își dorească norme fiscale cât mai clare.

• Interconectarea bazelor de date publice, crearea de one-stop-shop-uri virtuale, simplificarea accesului și încurajarea folosirii semnăturii electronice, promovarea conceptului de „pașaport” administrativ;

• Instituirea prevenției și a rolului formativ ca regulă clară de evitare a abuzurilor instituțiilor de control ale statului;

• Fiecare instituție cu atribuții de control, dar cu deosebire ANAF va elabora și aduce la cunoștința agenților economici buletine informative lunare cu prevederile legale și tematicile de control, astfel încât întreprinzătorii să fie informați adecvat;

• Simplificarea formulelor de calcul a obligațiilor fiscale, respectiv definirea clară și neinterpretabilă a deductibilităților fiscale, în vederea determinării corecte a bazei impozabile;

• Combaterea fermă și nediscriminatorie a evaziunii fiscale și a muncii la negru. Cele două nu sunt doar o problemă a statului (diminuarea resurselor financiare), ci și a antreprenorilor cinstiți care trebuie să performeze într-un mediu competitiv distorsionat și lipsit de etică.

• Punerea în practică a testului IMM în evaluarea preliminară a viitoarelor acte normative – Vom realiza un indicator privind contribuția fiecărei societăți la bugetele de stat pentru a avea o imagine globală a câștigului pe care îl are statul de pe urma IMM-urilor care nu contribuie doar cu impozit pe venit/profit, ci și cu TVA și impozite pe muncă prin activitatea economică pe care o generează.

• Implementarea legii holdingurilor – Îndelung discutată și așteptată de oamenii de afaceri și de antreprenori, aceasta este în prezent blocată. Încurajarea antreprenorilor români să-și înființeze societăți tip holding în România și nu în afara țării, repatriind în acest fel capitaluri care astăzi stau în state cu legislație mai permisivă.

• Paritate stat-cetățean/antreprenor în privința consecințelor ce decurg din neîndeplinirea obligațiilor;

• Crearea unor mecanisme judiciare rapide și eficiente de rezolvare a cauzelor de natură comercială (inclusiv insolvență) și de executare a hotărârilor judecătorești;

• Digitalizarea interacțiunii cu statul român – Vom aduce instituțiile statului în secolul 21 prin dezvoltarea serviciilor publice digitale și interconectarea instituțiilor statului astfel încât statul să funcționeze ca o singură instituție, pentru beneficiar. Pornim de pe ultimul loc în UE la digitalizare și va trebui nu numai să oferim modalitatea de a interacționa cu instituțiile statului prin comunicații electronice, dar și să oferim formulare precompletate să creștem numărul de solicitări care se pot rezolva exclusiv online și să oferim mai multe tipuri de servicii digitale pentru întreprinderi.