DOCUMENT Topul celor mai mari universitati de stat. Plus: Pentru multe universitati particulare se pune problema pur si simplu a existentei

Universitatile traverseaza una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani. Pe fondul declinului demografic, al scaderii numarului de absolventi cu Bacalaureat si al crizei, sistemul de invatamant superior de stat inregistreaza o scadere „dramatica la nivelul studentilor inmatriculati in regim cu taxa”. Limitarea fondurilor din taxe duce la o „dependenta mai accentuata fata de veniturile obtinute din alocari de fonduri de la bugetul de stat”, ceea ce le vulnerabilizeaza din nou, avand in vedere ca sistemul este permanent subfinantat. Concluziile apartin Consiliului National pentru Finantarea Invatamantului Superior, care avertizeaza in raportul pe 2013 ca „pentru multe universitati particulare se pune problema pur si simplu a existentei”.

Consiliul National pentru Finantarea Invatamantului Superior (CNFIS) a publicat Raportul public anual – 2013 Starea finantarii invatamantului superior si masurile de optimizare ce se impun. CNFIS este organism consultativ al Ministerului Educatiei Nationale si are rolul de a propune anual metodologia de repartizare pe universitati a alocatiilor bugetare destinate finantarii institutionale.

Topul universitatilor de stat – Numarul studentilor la Licenta, Master si Doctorat, pe fiecare universitate de stat in parte, buget vs. taxa

Cea mai mare universitate din Romania, in functie de numarul de studenti inscrisi la toate formele de invatamant, este Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, cu peste 35.000 de studenti in total, potrivit cercetarii. Pe locul al doilea este Universitatea din Bucuresti, urmata de Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iasi. Merita mentionat, insa, ca ASE Bucuresti – care este pe locul 5 in functie de numarul total al studentilor – este surclasata doar de Babes-Bolyai in ceea ce priveste numarul studentilor inmatriculati la taxa.

Topul universitatilor in functie de numarul de studenti:

• Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca: 36.391 studenti in total (la licenta, master si doctorat), dintre care 13.628 cu taxa
• Universitatea din Bucuresti: 30.487 studenti in total, dintre care 9.241 cu taxa
• Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iasi: 26.200 studenti in total, dintre care 9.188 cu taxa
• Universitatea Politehnica din Bucuresti: 25.382 studenti in total, dintre care 2.699 sunt cu taxa
• ASE Bucuresti: 23.678 studenti in total, dintre care 11.464 cu taxa
• Universitatea din Craiova: 20.088 studenti in total, dintre care 7.104 cu taxa

Click pe foto pentru a vedea numarul studentilor pe fiecare universitate in parte

In anul universitar 2012/2013, in Romania functionau, potrivit datelor publicate de Institutul National de Statistica, 48 de universitati publice (de stat) si 56 de universitati private (particulare), acreditate sau autorizate sa functioneze provizoriu. In cadrul acestora functionau 536 facultati, dintre care 359 aflate in cadrul universitatilor finantate de la bugetul de stat.

Specialistii remarca o tendinta de contractare cantitativa a sistemului de invatamant superior din Romania. „Trend-ul de masificare prevalent in anii 1990-2008 a fost inversat incepand din anul universitar 2009/2010, sub impactul combinat al scaderii numerice a cohortelor nascute dupa 1990, al reducerii numarului anilor de studii la nivel licenta, datorita implementarii sistemului Bologna incepand din 2005 (cu efecte statistice vizibile in 2008 si 2009), si al scaderii numarului absolventilor de bacalaureat (efect combinat al abandonului scolar in invatamantul preuniversitar si al cresterii exigentei examenului de bacalaureat incepand din 2011)”, se arata in raport.

Numarul de studenti inmatriculati in programe de studii universitare (2007-2013)

Autorii raportului precizeaza ca „scaderea este dramatica la nivelul studentilor inmatriculati in regim cu taxa la toate cele trei cicluri, ceea ce a condus la reducerea semnificativa a ponderii studentilor cu taxa din numarul total de studenti„.

Cu toate acestea, analiza separata a numarului de studenti inmatriculati in anul Ide studii la universitatile de stat arata ca a fost stopata tendinta descrescatoare la nivelul licentei si doctoratului, in anul 2013/2014.

Numarul de studenti inmatriculati in anul I de studii (2007-2013)

Studiul evidentiaza si „declinul major inregistrat de studentii la forma de invatamant la distanta dupa 2008/2009 si la forma cu frecventa redusa, dupa 2010/2011, precum si tendinta de trecere la invatamantul de zi„.

„Pentru multe universitati particulare se pune problema pur si simplu a existentei ca institutii de invatamant superior. In cazul unora dintre ele, scaderea numarului de studenti a facut ca multe programe de studii sa nu mai aiba masa critica pentru a fi sustenabile economic si sa fie inchise sau comasate„, anunta CNFIS, fara insa a nominaliza universitatile private.

Specialistii avertizeaza ca efectele scaderii numarului de studenti au fost „considerabile si pentru universitatile de stat, care s-au confruntat astfel cu o scadere severa a veniturilor provenite din taxe de studii si, deci, cu o dependenta mai accentuata fata de veniturile obtinute din alocari de fonduri de la bugetul de stat„.

In raport se arata ca scaderea numarului de studenti nu este singura problema pe care o au universitatile de stat: „In anul universitar 2011/2012, din cauza aplicarii prevederilor cu privire la pensionare, din Legea educatiei nationale nr. 1/2011, si a blocarii pe termen lung a concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice, numarul total al persoanelor angajate in sistemul invatamantului superior a scazut. Eliminarea unora dintre aceste restrictii a condus, incepand cu anul universitar 2012/2013, la inversarea acestei tendinte„.

„Daca avem in vedere si masurile reparatorii, cu privire la cuantumul veniturilor salariale – restabilirea salariilor bugetarilor la nivelul de dinainte de reducerea fortata din iunie 2010 si aplicarea partiala a hotararilor judecatorestide restituire a sumelor neplatite in 2010-2012, se poate observa o crestere a presiunii salariale la nivelul celor mai multe dintre universitatile din Romania. Cum nivelul salariilor din sistemul de invatamant superior este inca foarte mic in Romania, comparativ cu restul tarilor Uniunii Europene, si este relativ scazut chiar si in comparatie cu salariile medii de la nivelul economiei nationale, iar asteptarile de crestere sunt considerabile si legitime, este de prevazut ca aceasta presiune structurala se va accentua in anii urmatori si – daca nu se va putea realiza o sporire semnificativa a resurselor financiare atrase, fie de la buget, fie din alte surse – va contribui la tensionarea sistemului„, precizeaza CNFIS.

Cum a scazut numarul studentilor cu taxa

Numarul studentilor inscrisi la studii de licenta in regim cu taxa a scazut in mod constant, din 2010 pana in prezent, potrivit studiului citat. Astfel, daca pana in 2010 aproximativ 55% din numarul total al studentilor de la licenta erau in regim cu taxa, in 2013 ei reprezentau aproximativ aproximativ 40%. Aceeasi tendinta s-a inregistrat si la studiile de master, unde ponderea studentilor cu taxa a scazut de la peste 60% la aproximativ 35%, se arata in cadrul studiului.

Care sunt cauzele scaderii numarului de studenti la taxa:

– dificultatile financiare si imposibilitatea achitarii taxei de scolarizare, din cauza crizei economice

– scaderea numarului de absolventi de liceu care au promovat in ultimii ani examenul de bacalaureat

– scaderea natalitatii dupa 1989

In raport se precizeaza ca, „la nivelul studiilor de master, o alta cauza poate fi aceea ca, in anii anteriori, au absolvit aceste studii persoane din generatiile mai vechi, uneori chiar in contextul unor prevederi legislative care cereau studii de acest tip pentru ocuparea unor posturi (de exemplu, in cazul celor din administratia publica). Este posibil ca in aceste variatii sa joace un rol si schimbarile legislative, mai ales in domeniul doctoratului, in ceea ce priveste durata si forma studiilor, modul de sustinere financiara etc”.

Finantarea universitatilor de stat

Sumele alocate din fonduri publice, la nivel national in 2013, pentru finantarea invatamantului superior au totalizat 1.739.910.000 lei, se arata in raportul CNFIS. Aceasta suma reprezinta aproximativ 0,29% din Produsul Intern Brut (PIB) aferent anului 2013. „Daca se are in vedere rata anuala a inflatiei, de 4,95% in 2012, suma alocata in 2013 este, in termeni reali, mai mica decat cea din anul precedent. Astfel, rezulta faptul ca fondurile bugetare alocate universitatilor de stat au cunoscut, in termeni reali, o scadere dupa anul 2009„, informeaza CNFIS.

CNFIS prezinta si cati bani aloca statul pentru fiecare student in parte: in ultimii 7 ani, alocatia medie pe student nu a depasit niciodata 1.650 de euro anual si este una dintre cele mai mici din Uniunea Europeana. Anul trecut, statul a alocat 1.222 de euro pentru un student, in timp ce la nivelul tarilor OECD datele din 2010 arata ca valorile medii sunt de 10.600 de euro. Consiliul National pentru Finantarea Invatamantului Superior precizeaza ca a calculat alocatia medie pe student pe baza alocatiei totale destinate finantarii de baza, insumata cu fondul de rezerva destinat rezolvarii cazurilor speciale si cu fondul pentru dezvoltare institutionala (nerepartizate prin formula si neincluse in alocatia unitara pe student), si impartind la numarul de studenti ce beneficiaza de subventie de la buget.

In ceea ce priveste distributia fondurilor pentru finantarea institutionala a universitatilor de stat, in anul 2013, CNFIS precizeaza ca „a tinut cont de semnalele transmise de conducerea Ministerului Educatiei Nationale, intr-o prima etapa de catre doamna ministru Ecaterina Andronescu, la momentul participarii la sedinta CNFIS din 2 noiembrie 2012, apoi si de catre noua conducere a MEN, in cursul lunii ianuarie 2013. Potrivit acestora, se dorea o diminuare a diferentierii bazate pe calitate a finantarii diverselor universitati. In consecinta, propunerea de metodologie adoptata de Consiliu in sedinta din 15 februarie 2013 a prevazut o marire a ponderii finantarii de baza si o scadere pana aproape de limita legala a ponderii de ansamblu a finantarii suplimentare, precum si o revizuire partiala a coeficientilor folositi la calcularea finantarii suplimentare de excelenta pentru cele 5 clase folosite la ierarhizarea domeniilor de studii din anul 2011. Aceasta revizuire a condus la o aplatizare moderata a diferentierii de finantare.”

In final, CNFIS a propus, iar MEN a acceptat urmatoarea structura a fondurilor alocate de la buget pentru finantarea institutionala a universitatilor de stat (2012-2013): 73,5% finantarea de baza, 25% finantarea suplimentara pentru excelenta, 0,5% finantarea suplimentara pentru asumarea de catre universitati a unui rol activ la nivel local si regional, 1% fondul pentru dezvoltarea institutionala.

Consiliul National pentru Finantarea Invatamantului Superior explica si ca, „in contextul finantarii scazute si a dificultatii universitatilor de a face fata tuturor cheltuielilor, in cursul anului 2013, un numar semnificativ de universitati au facut solicitari de alocare de fonduri in afara formulei de calcul. Pentru a raspunde acestor solicitari, s-a adoptat solutia de a acorda diverse sume ca avans unora dintre universitatile solicitante, urmand sa se realizeze ulterior o regularizare. Consiliul a sustinut faptul ca universitatile trebuie sprijinite pentru a putea functiona normal; in acelasi timp, Consiliul a solicitat ca universitatile, indeosebi cele care au fost ajutate in afara formulei si in anul 2012, sa aplice planuri de redresare structurala a situatiei lor financiare.”

Consiliul precizeaza ca Universitatea „Petru Maior” din Targu Mures, Universitatea „Valahia” din Targoviste, Universitatea „Constantin Brancusi” din Targu-Jiu, Universitatea din Petrosani, Universitatea „Eftimie Murgu” din Resita, Universitatea din Pitesti si Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacau „au primit ajutoare financiare substantiale din partea MEN atat in 2012, cat si in 2013”.

In raport se precizeaza ca CNFIS „a acceptat optiunea MEN de a sprijini aceste universitati, prin instrumente in afara formulei de finantare, insistand insa asupra faptului ca universitatile respective trebuie sa realizeze restructurari in noul an universitar, operand o reducere a costurilor prin statele de functii.”

Situatia repartizarii pe universitati a finantarii institutionale totale in 2013

Potrivit datelor prezentate de Consiliu, cei mai multi bani de la stat s-au dus anul trecut la Universitatea Politehnica din Bucuresti. Ea este urmata de Universitatea „Babes-Bolyai” Cluj-Napoca si de Universitatea din Bucuresti, la fel ca in anul 2012.

Click aici pentru a vedea finantarea per universitate de stat in 2013

Specialistii ii propun Ministerului Educatiei sa „stimuleze universitatile in dificultate sa implementeze masurile de restructurare necesare” si avertizeaza ca „lipsa unor masuri de responsabilizare a structurilor de conducere din institutiile de invatamant superior de stat poate fi grava, in sensul ca, in loc sa fie sprijinita, performanta in educatie, cercetare si management universitar ar fi, de fapt, descurajata„.

Cat aloca statele UE pentru educatie / Romania – cea mai mica alocare bugetara pentru educatie

La nivelul Uniunii Europene, caracteristica generala pentru perioada 2002-2011 este mentinerea la aproximativ 5% din PIB a cheltuielilor cu educatia, pana in anul 2008, si cresterea accentuata a acestei ponderi odata cu inceputul crizei economice, pana la 5,41% in anul 2009 si, respectiv, 5,44% in anul 2010, se arata in raport. Specialistii spun ca situatia europeana este comparabila celei din Statele Unite ale Americii, care au alocat pentru finantarea educatiei 5,47% din PIB in anul 2009 si 5,49% din PIB in anul 2010.

Tarile din nordul si vestul Europei au un nivel al finantarii semnificativ mai mare decat media: Danemarca (8,80%), Suedia (6,87%), Finlanda (6,85%), Belgia (6,57%), Irlanda (6,41%).

Conform datelor Eurostat, in cadrul Uniunii Europene, Romania are cea mai mica alocare bugetara pentru educatie: 4,24% din PIB in anul 2009, 3,53% in anul 2010 si 3,07% in anul 2011. De asemenea, Romania este printre putinele tari din Uniunea Europeana in care ponderea finantarii educatiei in PIB scade in perioada 2009-2011, se arata in raportul realizat de institutia care se ocupa de finantarea invatamantului superior in Romania.

Concluziile CNFIS

In finalul raportului, Consiliul National pentru Finantarea Invatamantului Superior (CNFIS) prezinta propunerea de metodologie de finantare pe anul 2014: 72,5% finantarea de baza, 26,5% finantarea suplimentara, 1% fondul pentru dezvoltarea institutionala.

De asemenea, CNFIS precizeaza urmatoarele:

• „O prima concluzie, evidentiata atat de evolutiile din ultimii ani, cat si de comparatiile internationale, se refera la agravarea subfinantarii cronice a sistemului de invatamant superior din Romania.
• Desi in anul 2013 finantarea de la buget a invatamantului superior a sporit in termeni nominali, cresterea a fost mai mica decat inflatia si cu totul insuficienta in raport cu nevoile/obligatiile financiare ale universitatilor.
• Mai grav inca, veniturile obtinute de universitati din surse extra-bugetare au fost limitate de scaderea numarului studentilor cu taxa, ceea ce a facut ca institutiile de invatamant superior de stat sa depinda intr-o mare masura de alocatiile de la bugetul de stat.
• Incertitudinile si volumul pe ansamblu insuficient al finantarii afecteaza negativ calitatea invatamantului superior si competitivitatea universitatilor din Romania pe termen mediu si lung, subminand sansele de dezvoltare durabila a societatii romanesti in secolul XXI”.

Propunerile Consiliului:

• cresterea cuantumului finantarii pe student si corelarea numarului de granturi finantate de la bugetul de stat pentru studiile de licenta cu tendintele demografice de la nivel national
• atragerea studentilor spre domenii de studii considerate prioritare la nivel national
• „crearea cadrului normativ pentru dezvoltarea si finantarea de la buget a unor forme flexibile de invatamant superior pe intreg parcursul vietii, care sa permita adultilor acumularea si certificarea unor competente profesionale constitutive calificarilor de la nivel licenta si/sau master, in conditii riguroase de asigurare a calitatii, garantate de cele mai performante universitati din sistem”
• „adoptarea si aplicarea unei politici nationale de alocare prioritara a granturilor de studii pe domenii, si nu doar pausal, la nivel de universitati”
• alocarea pe baza de proiecte a fondului pentru dezvoltare institutionala
• optimizarea criteriilor de alocare a finantarii suplimentare, pornind de la performanta diferitelor institutii de invatamant superior in diversele domenii de studii si/sau ramuri de stiinta;
• diversificarea surselor de finantare a institutiilor de invatamant superior;

CNFIS Raport invatamant superior de stat 2013