După amenințările cu armele nucleare, Rusia dă înapoi și spune „niet” testelor nucleare / Care e condiția
Rusia nu va testa o armă nucleară atâta timp cât Statele Unite se abțin de la testare, a declarat luni responsabilul delegat de președintele Vladimir Putin pentru controlul armelor. Asta după speculații că Kremlinul ar putea abandona moratoriul său post-sovietic asupra testelor nucleare, relatează Reuters.
Pe măsură ce Statele Unite și aliații săi europeni iau în considerare acordarea Ucrainei permisiunea de a lovi adânc pe teritoriului Rusiei cu rachete occidentale, s-a vorbit tot mai mult că Rusia ar putea relua testele nucleare.
Poligonul de testare a armelor nucleare este „complet pregătit”
Ziarul de stat rus Rossiiskaia Gazeta a publicat săptămâna trecută un interviu cu Andrei Sinițin, șeful poligonului rusesc de testare nucleară de la Novaia Zemlea, spunând că acesta este pregătit pentru reluarea testelor la scară largă.
„Poligonul este pregătit pentru reluarea activităţilor de testare pe scară largă. Este complet pregătit (…) Personalul este pregătit. Dacă vine ordinul, putem începe testele în orice moment”, declarase săptămâna trecută contraamiralul Andrei Siniţîn, şeful poligonului din arhipelagul arctic, pentru oficiosul Rossiiskaia Gazeta.
Totodată, diferiți oficiali din Rusia au amenințat că țara își va modifica doctrina nucleară ca răspuns la acțiunile Occidentului cu privire la conflictul din Ucraina.
Inclusiv ministrul adjunct de externe Serghei Riabkov a venit cu amenințări. El a spus că decizia este „legată de cursul de escaladare al adversarilor noștri occidentali” în legătură cu ceea ce Rusia numește operațiunea sa militară specială în Ucraina.
Actuala doctrină, stabilită prin decret al președinteliu Vladimir Putin, prevede că Rusia poate utiliza arme nucleare ca răspuns la un atac nuclear sau în cazul unui atac convenţional care ar reprezenta o ameninţare existenţială pentru Rusia.
De altfel, Riabkov spunea în luna iunie că doctrina nucleară a Rusiei, care stabileşte condiţiile în care Moscova ar putea utiliza arma nucleară, este în curs de reevaluare.
Putin, cel care ia decizia pentru cea mai mare putere nucleară din lume, a legat orice reluare a testelor nucleare rusești de mișcările similare a Statelor Unite și a spus că nu are nevoie să folosească astfel de arme pentru a câștiga războiul din Ucraina.
Serghei Riabkov spune că Rusia nu va efectua teste nucleare cu o condiție
Acum, adjunctul ministrului de externe Serghei Riabkov, responsabil cu politica rusă de control a armelor, a declarat agențiilor de presă ruse că „nimic nu s-a schimbat” cu privire la speculația că un test nuclear ar putea fi răspunsul Rusiei la loviturile cu rachete în adâncimea Rusiei.
„Așa cum a fost definit și formulat de președintele Federației Ruse, putem efectua astfel de teste, dar nu le vom efectua dacă Statele Unite se abțin de la astfel de pași”.
Riabkov a spus că pregătirile la poligonul rusesc de testare nucleară Novaia Zemlea pentru a-l face „pe deplin pregătit” au fost întreprinse ca răspuns la acțiunile Statelor Unite, despre care a spus că și-au îmbunătățit propria infrastructură de testare.
Cum a deteriorat războiul din Ucraina echilibrul instabil al subiectului nuclear
Rusia, Statele Unite și China au construit toate noi facilități și au săpat noi tuneluri în locurile lor de testare nucleară în ultimii ani, a raportat CNN în 2023.
Rusia post-sovietică nu a efectuat un test nuclear. Uniunea Sovietică a testat ultima dată în 1990, în Novaia Zemlea, – opt încărcături cu o putere de 70 de kilotone -, iar Statele Unite în 1992. Nicio țară, cu excepția Coreei de Nord, nu a efectuat un test care implică o explozie nucleară în acest secol.
Riabkov a spus că Moscova este alarmată de informațiile potrivit cărora Statele Unite nu au planuri imediate de a retrage un sistem de rachete cu rază medie de acțiune desfășurat în Filipine. Rusia, a spus el, ia în considerare reacția sa – inclusiv în sfera militară.
Războiul din Ucraina, început de 2 ani și jumătate, a provocat cea mai gravă confruntare între Rusia și Occident de la criza rachetelor din Cuba din 1962 – care este considerat a fi momentul în care cele două superputeri din Războiul Rece s-au apropiat cel mai mult de un război nuclear intenționat.
După criza din Cuba, președintele american de atunci, John F. Kennedy, și liderul sovietic Nikita Hrușciov au explorat ideea interzicerii testelor nucleare.
CTBC, adoptat de Adunarea Generală a ONU la 10 septembrie 1996, a fost semnat de 185 de ţări, inclusiv de Rusia, care l-a ratificat la 30 iunie 2000.
Nouă ţări nu au ratificat niciodată acest pact, între care SUA, China, Iranul şi Israelul, în timp ce India, Pakistanul, Coreea de Nord şi Siria nici măcar nu l-au semnat.
Reluarea testelor ar duce la o nouă eră nucleară, în timp ce Rusia, Statele Unite și China se întrec pentru a-și moderniza armele nucleare.
Washingtonul consideră Rusia și China drept cele mai mari amenințări de stat ale sale. Beijingul și Moscova, care și-au adâncit parteneriatul în timpul războiului din Ucraina, prezintă Statele Unite ca o superputere în declin care a semănat haos în întreaga lume.
Uniunea Sovietică a șocat Occidentul testând prima sa bombă nucleară în 1949 în Kazahstan. SUA au deschis era nucleară în iulie 1945 testând o bombă nucleară de 20 de kilotone la Alamogordo, New Mexico, apoi au aruncat bombe atomice asupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki o lună mai târziu pentru a pune capăt celui de-al Doilea Război Mondial.
Pentru mulți oameni de știință și militanți, amploarea testării bombelor nucleare în timpul Războiului Rece a indicat nechibzuința pragului nuclear, care ar putea în cele din urmă să distrugă umanitatea și să contamineze planeta timp de sute de mii de ani.
INTERVIURILE HotNews.ro