După COP-25, este necesară revenirea la controlul și la sancţionarea defrișărilor

Rolul negativ jucat de Brazilia la Conferința asupra Climei de la Madrid, COP-25, este atestatul diplomatic și politic potrivit căruia guvernul Bolsonaro a retras țara din grupul națiunilor sensibile la încălzirea globală și active în aplicarea de măsuri de reducere a emisiilor de carbon, potrivit O Globo, citat de Rador.

La COP-25, oficializează alinierea sa cu Statele Unite ale lui Trump, care este în procedură de reziliere a Acordului de la Paris, în care se unesc țările preocupate de această problemă și care s-au angajat în scopul prevenirii creșterii temperaturii Pământului cu peste 1,5 grade Celsius până la sfârșitul secolului. Obiectiv pe care specialiştii îl consideră deja greu de realizat. Rezultatul, despre care există deja indicii, este creşterea nivelului mărilor, producerea de secete și de inundații extreme, valuri de frig şi de căldură, cu efecte drastice asupra producției de alimente.

COP s-a extins în weekend și, cu întârziere, a ajuns la un document sub aşteptări. Fără, de exemplu, să reglementeze piața carbonului – unde se negociază credite ale unor companii care reuşesc să reducă emisiile către altele care nu o pot face. Delegaţia braziliană, cu ministrul mediului, Ricardo Salles, și-a adus contribuția la impas. Ministrul a debarcat la Madrid și s-a îmbarcat din nou solicitând țărilor dezvoltate ajutor financiar pentru proiecte care să permită Braziliei să reducă emisiile.

Salles are dreptate să ceară stimulente financiare pentru cei care conservă. Întrebarea este să vedem cum. A fost deschisă așa-numita „contorizare dublă” a creditului de carbon: o țară reduce emisiile, emite creditul care va fi achiziționat de cineva care nu îndeplinește norma, dar ar reduce și acest credit din ținta sa. În orice caz, Salles are la dispoziţie bani din Fondul Amazonia – 3,2 miliarde de reali, în mare parte proveniţi din donații din Norvegia și din Germania. Dar înghețat, deoarece guvernul Bolsonaro vrea să schimbe regulile pentru a permite compensarea presupuşilor proprietari de terenuri incluse în rezervaţii – o breşă pentru a-i avantaja pe falşii proprietari de terenuri.

Brazilia lui Bolsonaro a sporit emisiile, prin relaxarea supravegherii și prin reprimarea celor care fac exploatări de lemn și prospectorilor din Amazonia, agenți ai devastării. Învestirea unui nou președinte cunoscut pentru criticarea politicilor de mediu a servit drept parolă pentru înaintarea în zonele de conservare. In perioada august 2018-iunie 2019, defrișarea a crescut cu 30 la sută în regiune, potrivit Institutului Național de Cercetări Spațiale (Inpe). Este necesară reluarea supravegherii și a reprimării defrișărilor și incendiilor. Aceasta este independentă de cererea corectă de mai multe resurse din partea țărilor dezvoltate în vederea a conservării acoperirii cu păduri braziliene, a cărei distrugere este cea mai mare sursă de emisii de carbon din țară.