E clar ca vin alegerile! In ultimele 30 de zile au fost depuse 4 proiecte de legi care angajeaza cheltuieli bugetare fara a avea un studiu de impact sau a se specifica de unde vor veni banii

In ultimele 30 de zile au fost depuse la Parlament cel putin patru initiative legislative din categoria celor care presupun cresterea cheltuielilor bugetare, fara ca acestea sa fie insotite de un calcul care sa arate impactul bugetar sau sa precizeze sursele de finantare care sa le confere sustenabilitate. Prin proiectele depuse se cere includerea in baza de calcul a pensiilor a sporurilor pentru conditii speciale, „ancorarea” alocatiei pentru copiii la salariul minim (pana la 30% din salariul minim), cresterea pensiilor fostilor agricultori la minim 500 de lei si infiintarea de posturi de Politie Locala pana la un politist/500 de locuitori (in prezent existand un post/mia de locuitori)

• 1. Propunere legislativă pentru completarea art.165 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

„Prezenta propunere legislativea prevede completarea art. 165 din Legea nr. 263/2010 in sensul enumerarii sporurilor pentru conditii speciale care se utilizeaza la stabilirea punctajelor lunare. Aceste sporuri sunt incluse in categoria sporurilor cu caracter permanent, dar absenta lor din textul legii a determinat neincluderea lor in baza de calcul a pensiei. In aceste conditii, cei indreptatiti sa beneficieze de un drept castigat au fost si sunt nevoiti sa se adreseze instantei de judecata pentru respectarea si aplicarea principiului contributivitatii, statul este obligat sa plateasca diferentele care rezulta, iar cei care nu se adreseaza justitiei continua sa fie discriminati. Urgenta promovarii actului normativ in cauza este determinate de realizarea scopului avut in vedere de Iegiuitor, acela de a respecta in integralitate drepturile contribuabililor la fondul de asigurari sociale in conformitate cu toate celelalte acte normative incidente in materie. Modificarea propusa este menita sa creeze un cadru legislativ coerent pentru stoparea consecintelor determinate de interpretarea gresita a legii si in vederea repunerii in drepturi a beneficiarilor”, se arata in expunerea de motive a legii.

Intiatori: 6 deputati PSD

• 2. Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.61 din 22 septembrie 1993 privind alocaţia de stat pentru copii

Cuantumul alocatiei de stat pentru copii se stabileste in raport cu salariul de bath minim brut pe lard garantat in plata, dupd cum urmeazde:”

„a) 20% din salariul de baza minim brut pe (ara garantat in plata pentru copiii cu varsta de pana la 2 ani (sau de pana la 3 ani, in cazul copilului cu handicap)”,

„b) 10% din salariul de baza minim brut pe rani garantat in plata pentru copiii cu varsta cuprinsa intre 2 ani si 18 ani, precum pentru tinerii prevazuti la art. 1 alin. (3)”;

„c) 30% din salariul de baza minim brut pe lath garantat in plata pentru copiii cu varsta cuprinsa intre 3 ani si 18 ani, in cazul copilului cu handicap, conform prevederilor art. 58 alin. (I) din Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicata, cu modificdrile si completdrile ulterioare”;

Prezenta lege intra in vigoare incepand cu data de 1 ianuarie 2017″, se arata in propunerea de lege.

Initiatori: 9 deputati si senatori PNL

• 3. Propunere legislativă pentru completarea art.17 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

„In Romania, aproape jurnatate de milion de oameni primeste pensie de agricultor. Valoarea medie a indemnizatiei este de 361 lei pe lune. Majoritatea pensionarilor din agricultura sunt femei. Potrivit statisticilor Casei Nationale de Pensii Publice (CNPP) din totalul de 468.138 de pensionari agricultori, 424.116 sunt femei. Orice persoana care a lucrat in agricultura, in cadrul fostelor cooperative agricole de productie, beneficiaza de o pensie pe baza timpului util. Pentru ca nivelul pensiilor din agricultura este foarte scazut, rnultor beneficiari trebuie sa li se completeze veniturile pana la nivelul a 500 lei, ca o masura de protectie sociala, avand ca sursa bugetul de stat. Fata de cele prezentate, am elaborat propunerea legislativa anexata, pe care o supunem spre adoptare, in procedura de urgenta Parlamentului”, se arata in expunerea de motive.

Initiatori:32 deputati si senatori UDMR

• 4. Propunere legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă nr.63/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr.273/2006 privind finanţele locale, precum şi pentru stabilirea unor măsuri financiare

Politia Locala isi indeplineste cel mai bine rolul social data are capacitatea sa intervina rapid, si daca aceasta capacitate este dublata de o prezentA discreta. Daca discretia prezentei agentilor de politie locala constituie o chestiune care tine de instruire, fiind deci relativ simplu de pus in practica, capacitatea de interventie rapida a Politiei Locale se afla intr-o stransa legatura cu dimensiunea schemei de personal si cu dotarile de care acesta dispune, solicitand deci o abordare institutionala si bugetara mai complexa. In prezent, legea stabileste plafonul numarului de posturi de agenti ai Politiei Locale prin impunerea unui raport de un post la fiecare 1.000 de cetateni. Acest plafon universal s-a dovedit insa prea restrictiv pentru comunitatile intinse pe suprafete mari si care au o densitate mare a populatiei, principala nemultumire a cetatenilor acestor comunitati fiind aceea ca agentii politiei locale fie nu sunt „destul de prezenti” in teritoriu, fie ajung tarziu si greu atunci cand sunt solicitati.

Constatand acestea, initiatorii considera ca modalitatea prin care se va asigura un climat decent si sigur in spatiul public consta in acordarea posibilitatii Consiliilor Locale de a planifica si hotari, in functie de nevoi, buget si oportunitate, suplimentarea schemei de personal a institutiei Politiei Locale care functioneaza in comuna, orasul, municipiul sau intr-unul din sectoarele municipiului Bucuresti, pana la atingerea unui raport de un post pentru fiecare 500 de cetateni”, se spune in expunerea de motive.

Initiatori: 12 senatori si deputati liberali

Nota: Reamintim ca deficitul bugetar este extrem de strans, iar guvernatorul BNR a explicat joi la lansarea Raportului privind stabilitatea ca – in ipoteza in care nu apar politici fiscal-bugetare noi- deficitul bugetar se va apropia de 4% din PIB in anul 2017, ceea ce va determina reintrarea Romaniei in procedura de deficit excesiv.Pe acest fond, a veni cu propuneri care angajeaza cheltuieli bugetare fara un studiu de impact sau a preciza sursa de finantare a respectivelor cheltuieli este nu numai pagubos ci si riscant.