ENERGIA – Ce rămâne după guvernarea PSD: Investiții zero, prețuri mai mari la electricitate și gaze, importuri fără precedent, investitori alungați cu Legea Offshore

În domeniul energiei, una dintre priorități a fost adoptarea unei noi strategii naționale. Trei ani s-a discutat la nivelul Ministerului Energiei despre o nouă strategie, însă a rămas doar pe hârtie. Există o formă neaprobată, care prevede promovarea unor proiecte despre care se discută de zeci de ani, precum realizarea Hidrocentrala cu Acumulare prin Pompaj de la Tarnița-Lăpuștești sau Complexul Hidrotehnic Turnu-Măgurele-Nicopole.

În timpul guvernării PSD-ALDE nu a fost finalizat nicio investiție în capacități noi de producție a energiei electrice. Din cauza lipsei investițiilor, România a ajuns în ultimele luni importator net de energie electrică. Până în 2023, ar putea fi închise capacități de producție pe cărbune, din cauza costurilor uriașe de mediu, însă chiar dacă este cunoscută această situație la nivelul autorităților, nu au fost luate măsuri pentru înlocuirea acestora cu centrale bazate pe alte surse. În acest moment, doar o centrală pe gaze, de 430 MW, se află în construcție de circa 3 ani, la Iernut, fiind un proiect al Romgaz.

În schimb, guvernarea PSD-ALDE au inițiat acte normative care s-au dovedit nocive pentru sectorul energetic: Legea offshore și prevederile legate de sectorul energetic din controversata OUG 114/2018. Legea offshore a fost inițiată de Guvernul Tudose în 2017, suferind transformări importante în Parlament, în 2018, prevederile fiind impuse de Liviu Dragnea. Au fost discuții aprinse, multe dintre ele în biroul lui Dragnea. Astfel, legea a avut un traseu sinuos, aflându-se de două ori în Parlament după ce o primă formă adoptată în iulie 2018 a fost retrimisă pentru reexaminare de președintele Klaus Iohannis. Forma finală a fost aprobată în octombrie 2018 și prevede o schemă de impozitare progresivă asupra veniturilor suplimentare, în funcție de prețul gazelor. Este impus un preț de referință în determinarea bazei de calcul a impozitului asupra veniturilor suplimentare. Limita maximă a deducerii investiţiilor în segmentul upstream nu poate depăşi 30% din totalul impozitului pe veniturile suplimentare offshore. De asemenea, este sunt impuse obligații de tranzactionare pe pietele centralizate din Romania. Legea nu a fost bine primită de investitorii din domeniul gazelor, motiv pentru care americanii de la ExxonMobil ar intenționa să renunțe la licența petrolieră din Marea Neagră. În luna septembrie, Ministerul Energiei a pus în dezbatere publică un proiect de lege care modifică Legea Offshore, cu prevederi mult mai prietenoase cu mediul de afaceri, fiind eliminate în mare parte acele obligații care împiedică investițiile din Marea Neagră.

În ceea ce privește OUG 114, prevederile au fost nocive pentru piața energiei. Pe partea de gaze, OUG 114 prevede plafonarea la 68 lei/MWh a prețului pentru gazele livrate de producători în regim reglementat, până în februarie 2022. Plafonarea pentru consumatorii aflați în regim reglementat duce la creșterea prețurilor pe piața liberă. Astfel, consumatorii industriali au ajun să plătească facturi la gaze mai mari. Mai mult, în condițiile în care prețurile de pe piețele internaționale sunt mai mici, cresc și importurile. Așa a ajuns România să importe foarte mult chiar pe timp de vară, când, în mod obișnuit, acestea tindeau spre zero.

Aceeași OUG 114 prevede și pe partea de energie electrică reglementarea prețurilor la consumatorii casnici. Efectele sunt asemănătoare celor de pe piața gazelor. Prețul energiei furnizate consumatorilor casnici vor rămâne la același nivel, însă s-au scumpit cele livrate industriei, fiind cele mai mari din regiune. Recent, pe piata spot, prețul energiei a ajuns la un record istoric de 750 lei/MWh. Mai departe, la fel ca în cazul gazelor, vor fi efecte în lanț, până la scumpirea oricărui produs sau serviciu, în întreaga economie. De asemenea, fapt fără precedent, România a devenit importator net de energie. În ultimele trei luni, au fost doar câteva zile în care România a fost exportator net.