Sari direct la conținut

„Europa s-a castrat sângeros și fără anestezie”. Dmitri Medvedev, mesaj acid după ce UE şi-a redus drastic dependenţa de combustibilii fosili ruseşti

HotNews.ro
Dmitri Medvedev, Foto: Kommersant Photo Agency / ddp USA / Profimedia
Dmitri Medvedev, Foto: Kommersant Photo Agency / ddp USA / Profimedia

Cooperarea Rusiei cu Europa în domeniul energiei a fost înghețată sau inutilă, deoarece țările europene au trecut prin momente dificile și au perspective de creștere slabe, a declarat fostul președinte al Rusiei, Dmitri Medevedev, informează Reuters.

„Europa s-a castrat sângeros și fără anestezie, renunțând la cooperarea în domeniul energetic cu țara noastră”, a declarat Medvedev, în prezent secretar adjunct al Consiliului de Securitate, potrivit presei de stat, citată de Reuters.

„Această cooperare este fie stricată, fie înghețată de ceva timp”.

Medvedev, președinte între 2008 și 2012, s-a poziționat ca unul dintre cei mai vocali adepți ai liniei dure din Rusia.

Comisia Europeană a dat marţi publicităţii raportul privind ‘Starea uniunii energetice 2023’, care arată modul în care UE a răspuns în mod colectiv şi eficace la agresiunea Rusiei în Ucraina şi la utilizarea ca armă de către aceasta a aprovizionării cu energie, prin accelerarea tranziţiei către o energie curată, diversificarea aprovizionării şi economisirea energiei, potrivit Agerpres.

Înainte de iarna 2023-2024, UE este pregătită mai bine să îşi asigure securitatea energetică, datorită acţiunilor bine coordonate de umplere a depozitelor de gaze, diversificării rutelor şi infrastructurii de import de energie, investiţiilor în energia din surse regenerabile şi în eficienţa energetică şi eforturilor colective de reducere a cererii de energie.

Principalele concluzii ale raportului privind starea uniunii energetice: UE şi-a redus drastic dependenţa de combustibilii fosili ruseşti prin eliminarea treptată a importurilor de cărbune; prin reducerea importurilor de petrol cu 90 %; prin reducerea importurilor de gaze de la 155 de miliarde de metri cubi în 2021 la aproximativ 80 de miliarde de metri cubi în 2022 şi la aproximativ 40-45 de miliarde de metri cubi în 2023; UE a redus cererea de gaze cu peste 18% în comparaţie cu ultimii cinci ani, economisind aproximativ 53 de miliarde de metri cubi de gaz.

De asemenea, instalaţiile de înmagazinare a gazelor erau umplute la 95 % din capacitate înainte de iarna 2022-2023 şi se află la peste 98% din capacitate în prezent, înainte de iarna care vine, iar platforma energetică a UE a organizat trei runde de achiziţionare în comun de gaze, colectând o cerere de 44,75 de miliarde de metri cubi şi corelând-o cu 52 de miliarde de metri cubi de oferte de aprovizionare. Anul 2022 a fost un an record pentru noua capacitate fotovoltaică solară (creştere cu 41 GW), care a crescut cu 60 % faţă de 2021 (+26 GW), iar noua capacitate eoliană onshore şi offshore a fost cu 45% mai mare decât în 2021.

Nu în ultimul rând, în 2022, 39% din energia electrică a fost produsă din surse regenerabile, în timp ce în luna mai energia eoliană şi solară au depăşit pentru prima dată combustibilii fosili în producţia de energie electrică a UE.

„Invazia Ucrainei de către Rusia a forțat Uniunea Europeană și statele membre să reevalueze importanța consolidării suveranității energetice. Statele membre UE au privit până acum această provocare prin prisma accesului la resursele energetice, în principal, pentru a menține securitatea aprovizionării. Dar incertitudinea geopolitică de astăzi și amenințarea schimărilor climatice arată că factorii de decizie ar trebui să adopte o mai bună înțelegere a suveranității energetice, incluzând rolul energiei verzi și stimulând utilizarea eficientă a energiei”, consideră expertul Szymon Kardas.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro