Euroscepticismul esticilor, între pragmatism și ideologie

Liderii est-europeni, eurosceptici din interes

Experiența Poloniei și Ungariei ne-a arătat că euroscepticismul poate deveni un curent politic mainstream dacă el servește intereselor de moment ale puterii politice și e promovat asiduu de lideri cu popularitate și presa apropiată puterii.

Euroscepticismul est-europenilor e mai degrabă de circumstanță și e legat de interesele liderilor politici. E adevărat însă că el poate fi susținut ideologic și cultural mai mult sau mai puțin convingător.

PSD-ul lui Dragnea, inconsistent și neconvingător

E adevărat că, atunci când vorbim despre forța curentului eurosceptic, România încă iese bine din comparația cu Polonia și Ungaria și se află mai degrabă în tabăra în care euroscepticismul e mai puțin convingător.

Prima încercare reală de a juca cartea euroscepticismului la noi a făcut-o în perioada 2018-2019 PSD-ul condus de Liviu Dragnea. A fost însă una foarte primitivă și stângace și total lipsită de succes politic și electoral.

Însă retorica PSD, inspirată din cea a PiS sau FIDESZ, s-a dovedit mult mai puțin convingătoare, mai ales prin absența consistenței ideologice și emoționale, pe care o au discursurile conservatorilor polonezi și maghiari. Aceasta se explică prin backgroundul politic și istoric al PSD, foarte diferit de al PiS șI FIDESZ, partide cu reputație și credibilitate ideologică mult mai puternică decât a PSD, dar și prin absența unor lideri la vârful PSD care să aibă experiența, charisma și credibilitatea ideologică a liderilor conservatori polonezi sau maghiari.

Mitizarea Uniunii Europene

Discursul eurosceptic nici nu vine pe un teren fertil în România. De decenii, din lipsă de idei și politici economice de substanță, liderii politici au apelat la cele două mari mituri are finanțării promisiunilor electorale: fondurile europene și creșterea colectării. Acestea erau soluțiile-minune, scoase din joben în fiecare campanie electorală. Nimeni nu a avut curajul să vorbească despre reforma fiscală, despre creșteri de taxe și impozite, despre impozitarea progresivă sau impozitul pe proprietate. Astfel, Uniunea Europeană și finanțarea din fondurile europene au căpătat proporții mitice pentru publicul românesc.

Statul de drept, mărul discordiei

Însă liderii PSD din perioada 2018-2019, la fel ca liderii PiS și FIDESZ, au avut aceleași motivații care țin mai degrabă de interese politice pragmatice decât de convingeri ideologice.

Declicul care a declanșat retorica anti-europeană l-a reprezentat, în toate cele trei cazuri, conflictul dintre interesele liderilor politici din PSD, PiS și FIDESZ, și regulile Uniunii Europene în materie de stat de drept, separația puterilor în stat și drepturile omului.

Euroscepticism în 2021

PNL, celălalt partid cu o puternică orientare conservatoare, alături de PSD, și care, spre deosebire de acesta, e declarat conservator și membru al EPP, nu a făcut – cel puțin până acum – pasul spre o retorică eurosceptică, chiar dacă în partid există un puternic curent nemulțumit de orientarea Uniunii Europene în materie de drepturile omului. E adevărat însă că liderii PNL nu s-au aflat în conflict cu Uniunea Europeană pe teme ce țin de statul de drept și separarea puterilor în stat. Asta poate fi un indiciu că diferențele ideologice nu sunt suficiente pentru a declanșa retorica eurosceptică și că decisive sunt interesele pragmatice și puseele autoritare ale liderilor politici.

PSD a dat un pas în spate și, cel puțin pentru moment, a renunțat la retorica eurosceptică, în încercarea de a reface relațiile cu PES, deteriorate în anii președinției lui Dragnea.Citeste intreg articolul si comenteaza pe contribuotrs.ro