EXCLUSIV Diagnostic dur al Bancii Mondiale: Ministerul Dezvoltarii dubleaza proiectele finantate de UE cu proiecte "mai putin riguroase si transparente" platite din bugetul de stat
Ministerul Dezvoltarii (MDRT) a dezvoltat programe finantate de la bugetul de stat ce par sa se suprapuna cu programele finantate din fonduri europene, arata un raport al Bancii Mondiale obtinut de HotNews.ro. Ca urmare a acestei dublari, autoritatile locale vor cauta calea mai putin costisitioare si riguroasa de a realiza proiectele de infrastructura. Expertii spun ca, avand in vedere ca autoritatile locale nu vor mai trebui sa indeplineasca cerintele prevazute in Programul Operational Regional, tendinta va fi de a dezvolta proiecte de o calitate inferioara.
Expertii institutiei spun ca programele finantate din fonduri europene ar putea fi „inlocuite” de cele sustinute de la bugetul de stat, care nu sunt atat de riguroase si transparente.
Banca Mondiala atrage atentia ca programele finantate din fonduri europene au un impact fiscal relativ scazut asupra bugetului de stat, iar aceasta suprapunere este extrem de ineficienta si costisitoare avand in vedere impactul crizei asupra resurselor bugetare.
Pentru a evita aceste lucruri, Banca Mondiala recomanda Ministerului Dezvoltarii sa prioritizeze investitiile cuprinse in Programul National de Dezvoltare a Infrastructurii, ce are o valoare de patru miliarde de euro, pentru a se evita suprapunerea cu programele finantate din fonduri europene.
var docstoc_docid=”85543235″;var docstoc_title=”Raport BM”;var docstoc_urltitle=”Raport BM”;
Birocratia excesiva, capacitatea limitata de cofinantare si lipsa de experienta – cauzele absorbtiei scazute a fondurilor europene
Raportul Bancii Mondiale prezinta si cauzele principale ale absorbtiei scazute a fondurilor europene derulate prin Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului (MDRT). Expertii institutiei arata ca desi absorbtia fondurilor europene derulate prin acest minister este printre cele mai mari din Romania, este foarte mica in comparatie cu alte state europene.
Ei considera ca birocratia excesiva este unul dintre principalele obstacole din calea unei absorbtii mai mari. Aceasta problema este ridicata si de aplicanti, care reclama si timpul lung de evaluare a dosarelor. De asemenea, benficiarii recunosc ca si capacitatea limitata de a cofinanta proiectele, precum si lipsa de experienta in pregatirea acestor proiecte (in special a sectiunilor financiare si tehnice) reprezinta un impediment serios pentru accesarea fondurilor UE.
Banca Mondiala spune insa ca ministerul a luat mai multe masuri pentru a imbunatati rata de absortie, iar platile efectuate in luna ianuarie indica faptul ca absortia poate accelera semnificativ.
Conform raportului, Programul Operational Regional a avut performante peste media la nivel national. Pana in luna ianuarie, Romania a reusit sa absoarba doar 9% din fondurile europene disponibile, in vreme ce rata de absorbtie a POR a fost de 14,89%. Explicatia este o conducere buna si experienta personalului, care a lucrat anterior pe proiecte PHARE. Personalul este motivat si relativ bine platit. In ciuda reducerilor salariale pentru personalului din administratia publica, salariul de baza este printre cele mai bune dintre toate celelalte ministere.
Institutia face si recomandari pentru cresterea ratei de absorbtie, desi unele dintre acestea se pot aplica doar pentru urmatoarea perioada de programare. Printre acestea se numara scurtarea etapei de precontractare, impunerea uneu limite de timp pentru licitatie si contractarea lucrarilor dupa semnarea acordurilor de finantare, simplificarea Ghidului Aplicantului, mutarea cerintelor care nu sunt absolut necesare pentru evaluarea financiara si tehnica spre etapa de contractare, depunerea aplicatiilor in format electronic pentru reducerea birocratiei.
MDRT trebuie sa dezvolte o strategie coerenta pentru dezvoltarea regionala si a turismului
Totodata, raportul mai arata ca Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului trebuie sa dezvolte o strategie coerenta si o viziune cuprinzatoare pentru dezvoltarea regionala si a turismului in Romania, avand in vedere ca structura ministerului s-a schimbat de patru ori in ultimii cinci ani iar multe programe sunt mostenite de la aceste structuri. O astfel de strategie este esentiala si ar servi ca baza pentru conceperea programelor de investitii, precum si dezvoltarea de politici si reglementari pentru dezvoltarea regionala, turism, si lucrari publice.
MDRT trebuie sa se reorienteze, punand accentul pe investitii si pe repozitionarea sa ca un actor strategic al politicilor din sectoarele de baza. Acest rol recomanda ca MDRT sa isi modifice abordarea actuala in mod semnificativ si sa dezvolte un angajament mult mai puternic fata de dezvoltarea strategiilor sectoriale.
Expertii Bancii Mondiale arata ca Planul Strategic Institutional 2010-2013 este singurul document al MDRT care incearca sa articuleze o strategie globala.
Acest Plan are insa mai multe deficiente fundamentale. Astfel, obiectivele strategice si programul nu sunt, de fapt obiective, ci doar seturi de dorinte si actiuni care sunt exprimate vag si care sunt dificil de masurat in termeni de rezultate si de impact. Totodata, activitatile enumerate nu sunt bine conectate la obiectivele programului, iar indicatorii nu sunt clar definiti si de multe ori reprezinta doar declaratii de intentii.
In acelasi timp, Programul National pentru Dezvoltarea Infrastructurii (PNDI), lansat de curand , este un program de investitii foarte ambitios, careia ii lipsesc insa strategiile de baza. El nu raspunde din pacate provocarilor dezvoltarii regionale: convergenta interna, convergenta catre un PIB regional european, o dezvoltare regionala echilibrata, sau consolidarea legaturilor cu Romania a principalele piete din Europa.
Cifrele actuale indica faptul ca in fiecare judet vor fi alocati aproximativ aceiasi bani, 100 milioane de euro pentru investitii in infrastructura, indiferent de dotarile reale din infrastructura. Cu toate acestea, judetele din Romania variaza foarte mult in termeni de dotari de infrastructura si de capacitate a lor de a contribui la marile probleme strategice. Ca atare, impartirea resurselor de investitii in mod egal intre judete nu pare a fi o strategie care este de natura de a rezolva provocarile existente.
Inspectoratul de Stat pentru Constructii ar trebui trecut ca agentie independenta in subordinea Oficiului Primului Ministru sau GSG. Acest lucru ar reduce potentialul conflict de interese care ar putea aparea in anumite scenarii.
O provocare pentru buna performanta a Directiei Generale de Lucrari Publice este calitatea slaba a documentatiei tehnice inaintate spre examinare si aprobare. Colaborarea cu alte departamente ale MDRT, in special cu cel economic si juridic, nu este intotdeauna buna si aceasta franeaza performanta. Formele birocratice de avizare interna intarzie rezolvarea unor probleme aparent simple, care ar putea fi usor eliminate printr-un simplu e-mail. Acest lucru necesita o consolidare a utilizarii aplicatiilor IT, instruirea personalului in utilizarea acestor mijloace moderne de comunicare si, in cele din urma, punerea in aplicare a acestor proceduri, la toate nivelurile.
Multe dintre provocarile cu care se confrunta Directia Generala pentru Turism au fost deja au fost identificate in Master Plan 2007-2026, dar cele mai multe dintre acestea sunt inca actuale. Printre mai importante se numara faptul ca viziunea guvernului pentru dezvoltarea turismului este neclara pentru industrie, canalele de comunicate dintre Directie si celelalte ministere si unitati din cadrul Guvernului, precum si cele cu sectorul privat sunt limitate, lipsa unor reglementari clare pentru jucatorii din industrie, strategiile pentru ecoturism si turismul balneo-climateric nu sunt cuprinse in Master Plan.
Citeste si:
INTERVIURILE HotNews.ro