EXCLUSIV Evaluare dura a Bancii Mondiale la Ministerul Mediului: Angajati incompetenti si demotivati, sisteme informatice care nu comunica intre ele, influenta politica si lipsa de strategie

Jumatate din populatie nu are acces la apa potabila si canalizare; poluarea e mult mai mare decat media UE; terenuri agricole infestate cu nitrati si deseuri periculoase. Nu e descrierea unei tari bananiere, ci a Romaniei. O evaluare realizata de Banca Mondiala si obtinuta de HotNews.ro arata carente majore in activitatea Ministerului Mediului si agentiilor din domeniu, cu impact direct asupra calitatii vietii. Evaluarea constata ca o resursa majora de bani pentru investitii – fondurile europene – este slab utilizata din cauza ineficientei administrativa. Lipsa personalului calificat, procedurile greoaie, reglementarile neclare, lipsa de coordonare intre agentiile implicate si influenta politica contribuie la situatia critica din domeniu. Iar exemplificarea cea mai elocventa a degringoladei este inexistenta unei comunicari intre sistemele informatice de la centru si cele din teritoriu, dublata de lipsa specialistilor in servere.

Desi au fost facute progrese semnificative in reformarea cadrului legislativ, ameliorarile „din teren” sunt reduse, arata BM. De exemplu, doar jumatate din populatie are acces la apa potabila si canalizare (in comparatie cu peste 70% cat este media UE), poluarea reprezinta o cauza majora a bolilor respiratorii (este de 1,5 mai mare decat media UE),peste o treime din suprafetele agricole se afla in zone cu niveluri ridicate de nitrati, nivel ridicat al deseurilor periculoase (de 2,5 ori mai ridicat in comparatie cu nivelul din UE).

In ceea ce priveste atragerea fondurilor europene, nivelul de contractare a ajuns la 44% in patru ani, platile reprezentand insa putin peste 7% din cele 5,2 miliarde de euro alocate Romaniei pentru mediu.

In evaluare se mai arata ca exista un exces de operatiuni de audit. De asemenea, auditori diferiti tind sa furnizeze indicatii diferite si ceara cate un nou set de documente pentru reexaminare. BM considera ca trebuie facut un efort pentru crearea unei autoritati de audit locale si a unui sistem unificat.

Pentru Autoritatea de Management este o urgenta sa se concentreze pe elaborarea unui nou program operational pe mediu pentru perioada 2014-2020 si sa inceapa sa lucreze la o lista a investitiilor prioritare.

Rata absorbtiei este mai buna fata de alte programe, dar dezamagitoare comparativ cu alte tari. BM admite ca s-au facut pasi importanti in angajarea fondurilor, mai ales pe proiecte de apa si canalizare, dar rata absorbtiei ramane foarte scazuta. La rata actuala de realizare a platilor, riscul ca fondurile sa ramana neutilizate este foarte mare.

Mai multi factori au contribuit la situatia ingrijoratoare de acum. Autoritatea de Management a pus greu in aplicare Programul Operational de Mediu, au fost schimbate regulile in timpul jocului, au aparut cerinte noi, iar procedurile au fost revizuite continuu. In plus, au fost suplimentate controalele din cauza suspiciunilor de coruptie. Normele referitoare la achizitiile publice greoaie, inexistenta unei documentatii standardizate si a coordonarii intre agentiile implicate, precum si cerintele excesive de audit, blocheaza punerea in aplicare a programului.

Autoritatea de management a inregistrat dificultati in aplicarea lectiilor invatate de alte state. In plus, „cultura locala” in ceea ce priveste luarea deciziilor nu a fost propice pentru un mediu in care personalul ar trebui sa identifice in mod constant solutii pragmatice

Personalul a fost si continua sa fie o alta constrangere in functionarea eficienta a Autoritatii de management. In acest sens, BM vorbeste de numarul redus de angajati, personalul necalificat si lipsa de stimulente. Din cauza volumului excesiv de munca si a oportunitatilor disponibile in alta parte, personalul alege prefera sa plece.

ROMANIA FR Environment Water and Forestry_Volume 1-Main Report_31_MAY_2011 _English-final

var docstoc_docid=”85939706″;var docstoc_title=”ROMANIA FR Environment Water and Forestry_Volume 1-Main Report_31_MAY_2011 _English-final”;var docstoc_urltitle=”ROMANIA FR Environment Water and Forestry_Volume 1-Main Report_31_MAY_2011 _English-final”;

Banca Mondiala critica si modul in care ministerul utilizeaza aplicatiile software pentru managementul financiar. Sistemul principal este bazat pe un soft dezvoltat de compania romaneasca Prosys, care are mai multe module, inclusiv de contabilitate, contracte, active etc. Cu toate acestea, softul este utilizat doar la sediul ministerului, nu si la alte unitati de mediu de la nivel national. Potrivit BM, au fost raportate o serie de probleme, inclusiv unele defectiuni in retea si server, mai ales la raportarile trimestriale.

La minister nu exista un sistem integrat de gestionare a informatiilor si a schimbului de informatii. Desi majoritatea personalului are pe birou un computer, acesta are acces doar la internet. Mai alarmant este faptul ca ministerul nu are un personal de specialitate care sa gestioneze serverele.

Agentiile din subordine au propriile lor sisteme, care nu sunt legate de minister si astfel nu exista baze de date unice. In cazul in care guvernul vrea sa stie, de exemplu, cate permise au fost emise la nivel national intr-o anumita perioada de timp, informatiile trebuie colectate de la agentiile locale.

Punctele slabe ale sistemului de achizitii sunt generate de lipsa de competente sau experienta in gestionarea procesului in ansamblu. Exista o tendinta generala in randul factorilor de decizie de a nu incuraja colaborarea intre personalul tehnic si cel de achizitii. Pe de o parte personalul tehnic nu trebuie sa aiba cunostinte de achizitii publice, iar personalul de achizitii publice nu are nevoie sa inteleaga aspectele tehnice.

Aceste neintelegeri genereaza blocaje, intreruperi si afecteaza rezultatul procesului de achizitii publice pe tot parcursul proiectului. BM mai constata lipsa verificarilor care ar trebui efectuate de catre specialisti independenti. In practica, autoritatile contractante sunt reticente in a angaja un consultant independent pentru verficari. Erorile de calcul a valorii estimate a contractului este o alta problema mare, care afecteaza intregul proces. Aceasta este rezultatul lipsei de cunostinte in planificarea unui proiect.

Calitatea slaba a documentelor de licitatie este rezultatul absentei unor proceduri standard la nivel national si a serviciilor de consultanta.

BM a mai constatat ca neinformarea membrilor comisiilor de evaluare cu privire la normele privind achizitiile publice este rezultatul schimbarilor de personal calificat si instruit. In multe cazuri, pretul obtinut in cadrul licitatiilor electronice nu poate acoperi toate obligatiile contractuale. Aceasta deoarece contractorii s-au bazat pe specificatii tehnice incomplete.

Realizarea unor achizitii publice mai eficiente este esentiala nu numai pentru absorbtia fondurilor UE, dar si pentru programele de investitii bazate pe bani de la buget.

Recomandari pentru imbunatatirea procesului de achizitie publica

Pe termen scurt (6 luni)Stabilirea unui cadru de actiune pentru fiecare program de dezvoltare care sa cuprinda informatii, activitati si responsabilitati, de la aprobarea proiectelor pana la punerea in aplicare.
Definirea criteriilor de calificare si de atribuire pentru diferite tipuri de proiecte.
Elaborarea de documente standard de licitatie pentru fiecare procedura de achizitii publice, inclusiv contracte standard pentru lucrari, bunuri si servicii de consultanta
Pe termen mediu (6 -18 luni)
Organizarea unei echipe de consultanta la nivelul Ministerului Mediului cu solide cunostinte in procedurile de achizitii si contracte. Echipa va oferi sprijin in punerea in aplicare a contractelor si a procedurilor standardizate.
Oferirea de sprijin pentru beneficiari, prin intermediul workshop-uri si programe de formare
Consolidarea controlului asupra calitatii specificatiilor tehnice de la minister, pentru evitarea deficientelor in aplicarea contractelor
Consolidarea capacitatii comisiilor de evaluare de a efectua in timp util evaluarea ofertelor

ROMANIA FR Environment Water and Forestry_Volume 2-FORESTRY 31 May 2011 -English-final

var docstoc_docid=”85940983″;var docstoc_title=”ROMANIA FR Environment Water and Forestry_Volume 2-FORESTRY 31 May 2011 -English-final”;var docstoc_urltitle=”ROMANIA FR Environment Water and Forestry_Volume 2-FORESTRY 31 May 2011 -English-final”;

In ceea ce priveste managementul resurselor umane, desi exista unele stimulente financiare la agentiile din subordinea ministerului din colectarea de taxe si diverse amenzi, nu a fost stabilit un sistem clar si unitar pentru distribuirea acestora.

Insa, in general, volumul de munca este mare, cerintele sunt multe, personalul este demotivat, mai ales cel din directiile tehnice. Moralul personalul este scazut si predomina lipsa de motivatie, mai ales din cauza nivelului scazut al salariilor, in comparatie cu pozitiile similare din alte ministere. Banca Mondiala da aici ca exemplu Ministerul Dezvoltarii Regionale.

In ceea ce priveste organizarea ministerului, raportul arata ca nu exista nici o monitorizare sistematica si un sistem de evaluare a sectorului in ansamblul sau. Desi exista o unitate de politici publice, rolul sau este aproape inexistent. Aceasta unitate are suficient personal calificat cu experienta in analiza statistica, aspecte economice, juridice si de reglementare.

Prioritatile de dezvoltare in domeniul apei au fost cuprinse in programul national de investitii. Acest program, finantat in exclusivitate de la bugetul de stat si deloc din fonduri europene, cuprinde 884 de proiecte. Cele mai multe dintre ele sunt pentru protectia impotriva inundatiilor (412 proiecte)

si gestionarea durabila a padurilor (410 proiecte). Din cauza constrangerilor bugetare, acest program de investitii este continuu intarziat. Pentru 2011, a fost alocat de la buget 1 miliard de lei pentru intreg programul de investitii, din care 590 de milioane de lei pentru infrastructura de apa. Acest lucru inseamna ca, in conditiile actuale de finantare, afeste proiecte vor fi finalizate in aproximativ 28 de ani. Banca Mondiala considera ca pentru finalizarea proiectelor inainte de 2020, alocarile anuale ar trebui sa creasca de patru ori.

In aceste conditii, BM considera ca este necesara o revizuire a proiectelor astfel incat sa fie oprite cele care nu reprezinta o prioritate inalta. Unele dintre proiecte ar putea fi continuate intr-o etapa ulterioara, in conditii financiare mai bune.

Practic, BM recomanda revizuirea strategiei de investitii. Experienta din ultimii 15 ani a demonstrat ca mediul politic a influentat in mod substantial procesul de selectie a proiectelor adaugate la programele de investitii, in multe cazuri fara respectarea strategiei si a procedurilor de stabilire a prioritatilor.

Calitatea rapoartelor de evaluare a mediului, considerata in multe cazuri inadecvata, are un impact direct asupra proiectelor care vizeaza fondurile europene. Cauza acestei calitati necorespunzatore este lipsa unei orientari operationale, considera BM. O astfel de orientare ar ajuta dezvoltatorii proiectelor sa furnizeze informatii potrivite in timpul fazei de pregatire a termenilor de referinta pentru consultanti. De asemenea, ar ajuta agentiile de protectie a mediului la verificarea informatiilor prezentate de catre sustinatorii proiectului.

Punerea in aplicare a programului Natura 2000 este o cerinta UE. In aceasta privinta, Banca Mondiala a constatat lipsa de actiune pentru finalizarea procesului de identificare a siturilor Natura 2000 si in pregatirea planurilor de gestionare a acestora. Din 382 de situri Natura 2000, doar unuol are un plan de gestionare aprobat.

In privinta problemelor legate de schimbarile climatice si a dezvoltarea durabila, capacitatea de gestionare a Ministerului Mediului este foarte slaba.

In domeniul apei, sunt inregistrate intarzieri in punerea in aplicare a proiectelor privind aprovizionarea populatiei si tratarea apelor uzate.

In domeniul forestier, retrocedarile au dus la injumatatirea fondului forestier national (3,3 milioane de hecatre din care 0,5 milioane sunt in curs de retrocedare) si la fragmentarea semnificativa a proprietatii. Exista in acest moment circa 830 de mii de proprietari de paduri.

Chiar daca 18% din teritoriul tarii fac parte din reteaua Natura 2000, mai mult de jumatate reprezentand zonele forestiere, lipsesc planurile de management. De altfel, planul de management forestier este dezvoltat independent de prioritatile specifice Natura 2000.

Fondul forestier reprezinta aproape 29% din suprafata totala a terenurilor, spre deosebire de media UE care este de 42%.

Resursele forestiere sunt slab deservite din punct de vedere al infrastructurii, existand doar 33.000 de kilometri de drumuri forestiere si 8.000 km de drumuri care apartin altor sectoare, precum cel energetic. Densitatea medie de 6,4 m/ha este cu mult sub cea din alte tari europene cu topografie asemanatoare (Austria 36 m/ha, Elvetia 40 m/ha, Franta 26 m/ha, Germania 45 m/ha). De asemenea, reteaua rutiera este inegal distribuita, regiunile montane avand cea mai mica densitate. Reteaua de baza a fost construita, in principal, in perioada 1960-1985. De atunci, drumurile s-au tot degradat, in conditiile in care nu au fost facute lucrari de reabilitare.

Banca Mondiala mai constata lipsa unei strategii pe termen lung

Strategia nationala de dezvoltare a padurilor pentru 2001-2010, care a fost realizata cu un deceniu in urma si actualizata in 2005, stabileste o serie de actiuni strategice, insa nu nu a reusit sa abordeze aspecte cheie referitoare la monitorizarea punerii lor in aplicare. Nu exista niciun mod de raportare a progreselor realizate si nici indicatori de realizare.

Recomandari in domeniul forestier

Ministerul Mediului trebuie sa aiba ca prioritate imediata elaborarea unei noi strategii nationale de dezvoltare a padurilor care sa stabileasca obiective realiste si care sa defineasca foarte clar responsabilitatile pentru monitorizarea progreselor. Noua strategie trebuie sa faca referire si la domenii care lipesc in actuala strategie, precum silvicultura si schimbarile climatice.
Ar trebui stabilita o echipa care sa ajute la elaborarea unor masuri in silvicultura.
In privinta activitatii Romsilva, BM considera ca trebuie sa „reinventeze modul in care face afaceri”. De asemenea, ar trebui sa functioneze ca o entitate independenta, libera de influenta politica si in conformitate cu principiile bunei guvernari si cele de bune practici, asa cum sunt practicate si in alte societati asemanatoare din Europa.
Romsilva trebuie sa realizeze un plan strategic pe termen lung, care ar putea oferi o directie pentru de dezvoltare si pentru stabilirea prioritatilor
Realizarea retelei Natura 2000 a creat confuzie, tensiuni inutile intre autoritati, proprietarii de paduri si terenuri. Rezultatul este o antipatie generala fata de reteua Natura 2000 in randul proprietarilor si administratorilor. Armonizarea sistemului de autorizare pentru Natura 2000 cu procesul de gestionare a padurilor. Dezvoltarea unei metodologii nationale pentru integrarea cerintelor de conservare din Natura 2000 in cadrul planurilor de management forestier. Acest lucru va necesita schimbari in legislatia specifica. Aceasta abordare va reduce conflictele

Raportul mai arata ca exista si o slaba gestionare a comertului cu unitati de carbon, a registrului emisiilor de gaze cu efect de sera. Mai constata si lipsa de stimulente pentru atragerea investitorilor privati in domeniul eficientei energetice si a energiei regenerabile.