Experiențe personale: 5 tineri din România povestesc cum au folosit pandemia pentru a se reinventa
Pentru unii dintre noi, pandemia a creat un prilej de adaptare la vremurile curente. Mulți sunt cei care au avut curaj să-și îndeplinească visele, să înceapă un business sau un proiect nou sau chiar să o ia de la capăt. Am adunat cinci povești ale unor români care au reușit să se salveze în contextul pandemic, deși lucrurile păreau la început fără speranță.
Ada Galeș, de la actorie la business cu lumânări parfumate
Ada Galeș. Fotografie de Andrei Apostol
În martie, când a început pandemia, Ada era angajată la Teatrul Național, după o perioadă de lucru intens, în care a avut spectacole unul după altul. Avea nevoie de o pauză, iar izolarea i-a prins bine.
„Am impresia că pentru asta m-am tot pregătit și am muncit în ultimii ani: să fiu bine cu mine, indiferent de cât de greu îmi e într-o perioadă sau alta. Am jucat cu sala aproape goală, am repetat trei spectacole care nu au avut cum să iasă, dar nu am nicio așteptare ca lucrurile să fie altfel decât sunt. Liberul arbitru ține de perspectivă. Aș fi putut să mă supăr că lucrurile nu se întâmplă așa cum vreau sau îmi doresc eu, dar m-am bucurat enorm să pot să joc chiar și în fața unori oameni cu mască, chiar și cu 12 oameni în sală. Mi s-a părut că primesc un cadou”, spune actrița.
Pentru ea, pandemia nu este un eveniment care schimbă radical lucrurile peste noapte. Este despre reziliență, despre schimbarea percepției asupra lucrurilor pe care nu le putem controla, despre șansa pe care o avem de a fi prezenți și de a ne bucura de ceea ce e.
În perioada asta, Ada a dezvoltat un business de lumânări parfumate. Căuta de mult timp o idee de afacere și oameni alături de care să facă asta, dar a crezut mereu că trebuie să aleagă, deoarece „a fost condiționată să aibă impresia că ar trebui să facă un singur lucru și ală bine.”
Abia în momentul în care a acceptat că poate și vrea să facă lucruri în diferite domenii s-a simțit eliberată.
Nevoia de a da înapoi
We Are Phoenix este brandul dezvoltat de Ada alături de colegii ei, unde face lumânări din ceară naturală de rapiță și cocos și soia, „atât de naturală încât poți să ți le pui pe piele pentru că funcționează ca o cremă”, dar și săpunuri, bombe de baie și sare, la care se vor adăuga și produse noi pe care se pregătesc să le lanseze în 2021.
Proiectul a luat naștere din nevoia actriței de a facilita un spațiu în care oamenii să lucreze diferit și unde produsele realizate să le aducă aminte celor din jur că transformarea e deja în ei.
„We Are Phoenix” îi reamintește că scopul ei este de a face ceva pentru oameni și cu oameni. Fix ăsta este motivul pentru care, în 2019, și-a luat acreditarea de consilieră de dezvoltare personală, „din dorința de a mă da înapoi oamenilor care au nevoie de mine.”
„Mi-ar plăcea să împărtășesc cu voi discursul pe care l-am avut la TEDx Zorilor Cluj, pentru că atinge subiectul despre adaptabilitate. Cred că ne putem reinventa continuu, nu cred că suntem destinația la care ajungem, cred că suntem fix acest proces de moarte și renaștere. Asta simbolizează și Phoenix pentru mine, probabil pentru că ăsta e crezul meu: datoria de a ne lăsa să ne schimbăm”, mai spune Ada.
O altă perspectivă
Actrița se simte norocoasă pentru că în vară a trăi trei săptămâni superbe, cât a filmat la „Odată pentru totdeauna!”, un lungmetraj în regia lui Iura Luncașu, unde a jucat alături de Andrei Tiberiu Maria (Smiley). S-a bucurat cum a putut de repetiții și este pregătită să înceapă proiecte noi sau să le continue pe cele în derulare. Cu toate astea, trage un semnal de alarmă pentru importanța culturii.
„Ceea ce ne duce mai departe, ceea ce setează valori, scopuri, atitudini și o moștenire care o să dăinuie peste ani și care ar putea să ne învețe cum să facem față oricărei crize este cultura. Avem nevoie să investim resurse în ea. Sunt convinsă că pentru mulți a fost foarte greu, e imperios necesar o reglare legislativă a statutului artiștilor, e nevoie să înțelegem că independenții au traversat și traversează o perioadă foarte încercată”, spune Galeș.
Cât despre puterea de a merge mai departe în vremuri incerte, ea spune că poate și-a găsit curajul de a fi vulnerabilă. „La început de 2020 cred că eram curioasă. Acum știu că sunt entuziasmată și mă simt liberă”, mai spune Ada.
Dragoș Gurăroșie, de la organizare de evenimente la sandvișuri cu brânză la Cheese Up
Dragoș Gurăroșie. FOTO: Arhiva personală
Dragoș Gurăroșie a început cu planuri mari 2020. Avea de organizat multe festivaluri cool din peisajul bucureștean, BurgerFest și Craft Beer Festival, dar și de lansat două evenimente noi, respectiv Local (dedicat producătorilor locali și noii generații de bucătari din România) și Appetito (dedicat lifestyle-ului italienesc).
„A venit pandemia și ne-a scos din priză. Brusc, nu mai făceam nimic, dar absolut nimic. A fost ciudat, dar mi-am dat seama că nu suntem numai ceea ce ne plănuisem să fim, respectiv să facem. Putem face să se întâmple și alte lucruri decât cele pentru care ne făcusem planuri.
Prin liceu, am citit într-o revistă un interviu cu un psiholog care zicea că, în funcție de domeniul în care lucrezi, e bine să știi cu ce se mănâncă și domeniile conexe. Și mi-au rămas vorbele lui în cap, iar de atunci, indiferent în ce domeniu activez, încerc să învăț cât mai multe și despre domeniile conexe. Și poate, cine știe, apar oportunități de dezvoltare de acolo,” mărturisește Dragoș.
Context și adaptare
Fix prin treburile astea a trecut în 2020. Dragoș este pasionat de bucătărie, îi place să gătească, să experimenteze cu gusturile și aromele, așa că un business cu sandvișuri la grill cu brânză a picat mănușă.
Cheese Up a început înainte de pandemie, alături de alți doi parteneri, Irina și Bogdan Popa, dar în pandemie s-a dezvoltat. Zi de zi, atât el, cât și Bogdan, au mers la truck-ul Cheese Up și au făcut sandvișuri cu brânză.
„Nu știu dacă este reinventare sau e mai mult adaptare, important e că fac ceva, că nu las timpul să treacă pe lângă mine și, mai important decât orice, este că ne-a ieșit foarte bine joaca asta cu brânzeturile. Zic joacă, pentru că nu e bine să te iei prea în serios, mai ales dacă vrei să ai o detașare, detașare care să-ți ofere posibilitatea să vezi ce se întâmplă în jur, care să-ți permită să rămâi creativ și care să te ajute să mergi mai departe”, mai spune Gurăroșie.
Lecții pandemice
Dragoș recunoaște că a avut noroc în viață și, cumva, a reușit să facă doar lucruri care-i plac, motiv pentru care a dobândit și „energia aia bună” care l-a ajutat să apese butonul de restart. Spre deosebire de cum era la început de 2020, pandemia l-a învățat să fie un pic mai atent la ce se întâmplă în jurul lui.
„Dacă până acum planificam următoarele două-trei mișcări, acum încerc să gândesc și să văd toate variantele și variabilele și să-mi planific următoarele cinci-șase mișcări. Da, ok, contează prezentul, dar cred că dacă chiar vrem să nu fim doar o rotiță, ci poate impulsul, ar fi bine să ne intereseze și ce se întâmplă în față, nu doar în stânga și-n dreapta noastră”, este de părere antreprenorul.
Dragoș speră ca 2021 să fie ca o încălzire pentru 2022, când, poate, vom reveni 100% la cele bune din 2019. Nu are planuri, dar spune că are speranțe, prieteni, parteneri, idei și dorință de muncă.
Andreea, Laura și Patricia, de la joburi diferite la nașterea unui proiect artistic comun
Andreea, Laura, Patricia. FOTO: Arhiva personală
Andreea Lupescu, Laura Ducu și Patricia Ionescu și-au unit destinele în pandemie, moment în care au lucrat împreună pentru a crea proiectul artistic „Amintiri din altă viață” – șapte episoade inspirate din viața lor personală, scrise și rostite de Laura, cu muzică de pian compusă de Andreea și vizualul pictat de Patricia.
Criza le-a prins pe toate în momente de răscruce ale vieților lor. Laura a terminat regie la UNATC, dar de mai bine de 10 ani lucrează ca freelancer în PR și Comunicare culturală. În 2020 și-a propus să revină la dragostea pentru regie, dar a venit pandemia, iar visurile i-au fost spulberate, iar planul profesional a fost cuprins de o incertitudine, deoarece întreaga ei activitate se baza pe interacțiunea cu oameni și evenimentele din offline.
Andreea este jurnalistă și a lucrat mereu în zona culturală (emisiuni, filmări, festivaluri), era mereu pe drumuri și făcea cu regularitate ateliere de muzică și povești pentru copii. Odată cu pandemia, și-a pierdut jobul principal, iar celelalte proiecte i-au rămas suspendate în necunoscut.
Patricia este actriță și trainer de teatru, iar de ceva vreme s-a reapucat de pictat, motiv pentru care îi place să se prezinte ca fiind artistă. Pandemia a condus-o către această asumare, deoarece a realizat cum întreaga perioadă este un proces de renunțare la ce este vechi și nu ni se potrivește sau nu ni s-a potrivit niciodată.
Punctul de întâlnire și startul proiectului
Laura și Andreea sunt prietene bune, se cunosc de 16 ani, iar în ianuarie 2020, au hotărât să participe la un modul de actorie de teatru, unde Patricia le era trainer. Odată cu izolarea, cursurile au fost mutate în online, iar la final de sesiune, cele trei femei rămâneau să vorbească despre ele.
Și-au discutat vulnerabil fricile și planurile lăsate în stand-by, și le-au asumat, iar apoi au hotărât să lanseze împreună un proiect-umbrelă care să includă mai multe tipuri de produse artistice. La început de pandemie, au realizat cât de blocate erau ele de fapt, așa că și-au îndreptat atenția spre marile lor iubiri- Andreea la muzică, Laura la scris, iar Patricia la pictat.
„Ne-am dat seama că ne-am dus din reflex în trei zone care funcționează foarte bine împreună și se completează între ele, se potențează, își cresc valoarea reciproc. Așa s-a născut proiectul „Amintiri din altă viață”, spune Andreea.
Patricia mărturisește că acest proiect le-a ajutat să se regăsească și speră ca oamenii să fie părtași la trăirile lor și poate chiar să se identifice cu unele dintre povești. „E un proiect foarte intim, special pentru noi atât pentru că marchează un moment important din viețile fiecăreia dintre noi, cel în care am decis să ne reîntoarcem la ceea ce iubim de fapt, dar și pentru că textele scrise de Laura sunt inspirate din viețile noastre”, spune artista.
Așa cum povestește Laura, „Amintiri din altă viață”, proiectul pe care l-au lansat pe YouTube, se va regăsi în Universul Wickenarium, spațiu în care vor uni mai multe proiecte artistice și de entertainment.
„Lucrăm acum la un format de podcast, la promovarea unei colecții conceptuale de haine pictate, semnate toate de Patricia sub brandul P O Artă, ne pregătim să readucem în atenția lumii un produs vestimentar uitat și încercăm să găsim și un spațiu adecvat pe care să-l putem reinventa și recondiționa pentru a pregăti o serie de experiențe interactive”, spune Laura.
Nu va lipsi nici o nouă serie de povești citite („Amintiri din alte lumi”), cu ilustrație muzicală originală și picturi dedicate.
Sfaturi practice
Laura sfătuiește pe cei care nu știu în ce direcție să o ia să nu se lase ghidați de panică, deoarece frica poate distorsiona realitatea. Ea recomandă mersul la terapie în cazul în care stările devin prea complicate și nu dispar. Andreea spune că salvarea ei a fost în liste, exerciții de respirație și mersul pe jos.
„Listele m-au ajutat mereu să mă apropii de mine: cu dorințe, cu vise, cu intenții, cu schimbări. Și, cel mai important, să stai tu cu tine și să-ți dai voie să simți ce te-ar face fericit, independent de presiunile exterioare.” Patricia spune că nu e nimic greșit în a te simți blocat, dar important este să nu te identifici cu starea, ci doar să-ți trăiești emoțiile și să iei o decizie.
„Alege-te pe tine de fiecare dată, în orice situație și fă asta zi de zi. Și nu, nu e nimic egoist aici. Dimpotrivă, e începutul unor obiceiuri sănătoase.”
Răzvan Mangu, de la bucătar la proprietar de restaurant
Răzvan. FOTO: Arhiva personală
Răzvan lucrează ca bucătar de nouă ani, timp în care a trecut prin bucătării fine franțuzești, italienești sau românești moderne. În 2020, după perioada de izolare, a simțit că este momentul să fie și dirijor și interpret, așa că alături de un foarte bun prieten, a preluat Beauty Food, un bistro micuț din centrul Capitalei.
Pandemia l-a prins bucătar executiv la două restaurante din București, unde lucra pentru ambele la meniuri de primăvară-vară. S-a bucurat de liniștea izolării și de timpul petrecut cu familia, dar frustrările acumulate în plan profesional erau mari.
„Mă simțeam ca un copil căruia i s-au ascuns jucăriile, oricât de mult încercam să gătesc acasă, să fac zilnic pâine cu maia și să experimentez siropuri și fermentări noi cu Kombucha sau fără. Îmi lipsea agitația bucătăriei și satisfacția clienților”, povestește Răzvan.
Inițiativa curajoasă
Experimentele din propria bucătărie l-au făcut să realizeze că merită să facă un pas spre un business propriu. A pornit în această aventură cu un plan bine pus la punct și un meniu atent lucrat, făcut „pentru a trezi amintiri”, din produse alese de la ferme locale.
Preluarea unei afaceri în pandemie a fost un proces care i-a testat limitele. Fiecare moment peste care a trecut l-a făcut să se adapteze mai bine și să se reinventeze.
„Cele mai mari provocări au fost cele despre reinventare, a trebuit să ne adaptam continuu la norme noi, la restricții, a trebuit să schimbăm tipul mâncării, să putem livra și să avem produse care își mențin calitatea și după transportul zdruncinat cu bicicletele”, spune bucătarul.
Răzvan mărturisește că nu și-a pierdut niciodată speranța în zile mai bune și toate experiențele grele l-au făcut să privească cu mai mult curaj în viitor. „Cred ca oricine își dorește ceva trebuie să lupte pentru el indiferent de situație. Curajul vine luptând, iar lupta te face tot timpul mai puternic”, spune el.
Iuliana Șoșu – de la producția de perne și produse pentru gravide și copii, la măști certificate de MApN
Iuliana Șoșu. FOTO: Arhiva personală
Înainte de pandemie, Iuliana (40 de ani), mamă a doi copii și antreprenoare, producea perne pentru gravide, culcușuri pentru bebeluși, lenjerii atipice pentru pătuțuri, perne decorative și baldachine în atelierul ei cu „șase femei frumoase și deștepte” din Iași.
Așa cum povestește, anul 2020 a debutat prost din punct de vedere al încasărilor și avea să continue așa, motiv pentru care a luat o decizie benefică atât pentru business, cât și pentru cei din jur – aceea de a face măști textile.
„Cu măștile ne-am asigurat resursele pentru a rezista provocărilor pandemice. Acum nu mai facem, e plin peste tot de ele. Doar ocazional, pe comandă. În rest, facem ce știm noi mai bine, pentru toată țara. Și se pare că ne-a văzut lumea că ne zbatem: că au încredere în noi și ne caută.”
Cum a început schimbarea
Momentul în care a hotărât să se adapteze vremurilor a fost fix la început de pandemie, în martie.
„M-am reinventat și m-am adaptat. Ca tot omul care știe că de acțiunile sale mai depind și alți oameni care au de crescut copii și propria-mi familie. Nu-mi aduc aminte chiar cu mare plăcere de toate eforturile. Gen: să vin dimineața la ora 4 și să mă apuc de croit, să alerg după elastic de nu-știu-care, după bumbac verde, după sârmă de pus la nas, să schimb complet tiparul că se abureau ochelarii și din astea”, spune Iuliana.
Nu i-a fost ușor, deoarece atunci când a început să vorbească despre decizia ei, a primit și foarte mult hate din partea celor din jur, lucru care a făcut-o să sufere, să se panicheze și să-i fie frică. Dar a mers înainte, a testat măștile, și-a luat certificat de măsurători și a găsit soluția potrivită la timp, fără a-și transforma business-ul într-o afacere cu măști.
Obiectivul a fost de a crea un produs bun și sigur, iar în martie și aprilie 2020 a avut un boom de producție care s-a diminuat constant. Cum a schimbat-o experiența trăită Pandemia nu a schimbat-o, dar a provocat-o să fie cu focus pe soluții și nu pe problemă.
„Eu cu virușii nu mă lupt, că nu pot decât să mă protejez. Dar să țin optimismul sus, să-mi permit să accept că sunt vulnerabilă, să trec cu (scuzați) curaj prin probleme și nu să-mi contemplu necazul – asta pot. Cert este că acum mă bucur de o creativitate și inventivitate pe care am avut șansa să mi le antrenez cum n-am mai făcut-o niciodată”, spune Iuliana.
A avut momente în care s-a simțit blocată, dar a realizat rapid că frica este singura care o ține în loc. „Atâta timp cât sunt conștientă că toate câte mi se întâmplă, sunt despre mine și ceea ce oglindesc eu din fântâna sufletului meu, în exterior, sunt bine! Oricând am puterea să schimb. Schimbarea nu-i ușoară. E al naibii de provocatoare. Toată treaba e despre perseverență, îngăduința de a fi autentic – și vulnerabil! – și multă iubire. Cam despre asta-i vorba. Nosce te ipsum („cunoaște-te pe tine însuți”) – cum spunea și Cicero, dragul de el.”