„Exploziile accidentale de gaze nu sunt fenomene naturale”: Noi critici la schimbările propuse la asigurarea obligatorie a locuințelor
Consiliul Economic și Social (CES) a transmis recent un aviz nefavorabil la proiectul de lege care propune ca riscul de explozie accidentală de gaze să fie acoperit de asigurarea obligatorie a locuințelor. „Asimilarea exploziilor accidentale de gaze unor fenomene naturale și acoperirea riscurilor din fondul comun al asiguraților ar conduce, în cazul exploziilor produse în urma unor avarii aflate în afara locuinței, la diminuarea, de facto, a răspunderii patrimoniale a persoanelor juridice care administrează rețeaua de gaze, ceea ce nu are cum reprezenta un deziderat social”, avertizează CES.
Avizul Consiliului Economic și Social (CES), transmis în data de 21 ianuarie, este obligatoriu pentru adoptarea oricărei legi, dar are doar rol consultativ.
Anterior, și Consiliul Legislativ a avizat negativ acest proiect inițiat în luna decembrie a anului trecut de peste 100 de parlamentari din toate partidele, a fost motivat de exploziile de gaze repetate care afectează locuințele și viețile oamenilor, cele mai recente exemple fiind în Rahova și Buftea.
Cum motivează CES avizul negativ
Consiliul Economic și Social subliniază în primul rând că „asigurarea obligatorie a locuinței (Contractul PAD – Polița de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale) reprezintă un instrument menit a răspunde unei necesități strategice a României, deoarece aceasta adresează cele mai importante trei riscuri naturale la care este expusă țara noastră, respectiv cutremur, alunecări de teren și inundații, definite în Legea 260/2008 ca „fenomene naturale, care generează prejudicii materiale”.
„Unul dintre obiectivele majore ale sistemului asigurării obligatorii de locuințe îl reprezintă reducerea cât mai mult posibil a efortului financiar și operațional al Statului în cazul producerii unor dezastre naturale majore, care ar putea astfel să se concentreze în mod prioritar asupra refacerii infrastructurii critice (spitale, drumuri, poduri, școli etc.) Prin urmare, scopul acestei asigurări este de a despăgubi pentru riscuri naturale care ar putea afecta comunități mai mari, daune catastrofale ce ar putea fi cu greu despăgubite în alt mod”, se arată în aviz.
Riscul de explozie e acoperit de asigurarea facultativă
„Riscul de explozie accidentală”, mai spune CES, „este un risc generat de activitatea umană (antropogen) și nu se circumscrie scopului și conținutului Legii nr. 260/2008, care reglementează exclusiv dezastrele naturale, lucru subliniat chiar în titlul legii.
„Prin urmare, propunerea legislativă depășește și extinde nejustificat temeiul pe care s-a instituit acest mecanism de protecție împotriva prejudiciilor materiale generate de dezastre naturale majore, depășind domeniul de aplicare al legii. Totodată, aceste considerente au stat la baza includerii riscului de explozie în pachetele de bază, minimale, ale asigurărilor facultative oferite de către asigurătorii din România, care vin în completarea asigurărilor obligatorii”, se menționează în aviz.
Exploziile de gaze nu sunt fenomene naturale ori evenimente imposibil de prevenit
Consiliul Economic și Social mai punctează faptul că „în mod real, exploziile accidentale de gaze nu sunt fenomene naturale, evenimente de forță majoră imposibil de anticipat sau de prevenit, ci, așa cum indică istoricul lor recent, sunt rezultatul lipsei umane sau administrative de diligență și a neîndeplinirii obligațiilor ce le revin administratorilor rețelelor și instalațiilor de gaze”.
„Asimilarea lor unor fenomene naturale și acoperirea riscurilor din fondul comun al asiguraților ar conduce, în cazul exploziilor produse în urma unor avarii aflate în afara locuinței, la diminuarea, de facto, a răspunderii patrimoniale a persoanelor juridice care administrează rețeaua de gaze, ceea ce nu are cum reprezenta un deziderat social”, atenționează CES.
Un alt aspect criticat vizează impactul financiar al acestei propuneri legislative.
„În expunerea de motive se menționează un „impact actuarial redus”, fără a fi făcut public pentru a înțelege care ar fi eventuala contravaloare a unei prime de asigurare suplimentare pentru riscul de explozie accidentală, inclusiv costurile suportate de PAID (Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale S.A.) cu reasigurarea”, precizează CES.
Proprietarii de locuințe din România sunt obligați prin lege să își asigure casele împotriva a trei riscuri de dezastre naturale: cutremur, inundații și alunecări de teren.
Asigurarea costă 50 de lei pe an în cazul caselor din chirpici, pentru care poți primi maxim 50.000 de lei în caz de dezastru, respectiv 130 de lei pe an pentru casele mai rezistente, iar în baza asigurării poți primi o despăgubire de cel mult 100.000 de lei dacă locuința este distrusă.
Proprietarii care nu au această asigurare, numită PAD (acronim de la Polița de Asigurare împotriva Dezastrelor naturale) riscă amenzi între 100 și 500 de lei, însă abia anul trecut s-au dat primele amenzi în mai bine de 15 ani de când este posibil acest lucru.
INTERVIURILE HotNews.ro