Critici dure la schimbările propuse la asigurarea obligatorie a locuințelor după tragedia din cartierul bucureștean Rahova: Modificați atunci denumirea legii!

Consiliul legislativ a emis joi, 15 ianuarie, un aviz negativ în care cere „reconsiderarea în totalitate” a proiectului de lege care propune ca riscul de explozie accidentală de gaze să fie acoperit de asigurarea obligatorie a locuințelor. Actul, inițiat luna trecută de peste 100 de parlamentari din toate partidele, a fost motivat de exploziile de gaze repetate care afectează locuințele și viețile oamenilor, cele mai recente exemple fiind în Rahova și Buftea. 

• Avizul Consiliului legislativ este obligatoriu pentru adoptarea oricărei legi, dar are doar rol consultativ.

Proprietarii de locuințe din România sunt obligați prin lege să își asigure casele împotriva a trei riscuri de dezastre naturale: cutremur, inundații și alunecări de teren.

Asigurarea costă 50 de lei pe an în cazul caselor din chirpici, pentru care poți primi maxim 50.000 de lei în caz de dezastru, respectiv 130 de lei pe an pentru casele mai rezistente, iar în baza asigurării poți primi o despăgubire de cel mult 100.000 de lei dacă locuința este distrusă. 

Proprietarii care nu au această asigurare, numită PAD (acronim de la Polița de Asigurare împotriva Dezastrelor naturale) riscă amenzi între 100 și 500 de lei, însă abia anul trecut s-au dat primele amenzi în mai bine de 15 ani de când este posibil acest lucru.

Schimbări propuse după exploziile din Rahova și Buftea

La mijlocul lunii decembrie a anului trecut, peste 100 de deputați și senatori de la toate partidele au propus completarea legii 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinței (PAD) astfel încât riscul de explozie accidentală de gaze să fie acoperit de această poliță obligatorie.

Proiectul de lege a fost înaintat în data de 22 decembrie către Senat, ca primă cameră sesizată. Camera decizională va fi însă Camera Deputaților.

În motivarea acestei propuneri, inițiatorii subliniau că „România se confruntă cu explozii de gaze repetate și severe care afectează locuințele și pun în pericol viețile oamenilor”. 

Ca exemple recente sunt menționate:

– Rahova, București (2025) – 3 morți, zeci de răniți, apartamente distruse complet.

– Buftea (2025) – explozie puternică, 2 răniți grav, prăbușirea parțială a structurii clădirii.

– Chitila (2024), Iași (2024), Hunedoara (2023), Sighetu Marmației (2022) – locuințe distruse, familii rămase fără adăpost.

„Deși PAD este obligatorie, acoperirea standard privește în principal cutremurul, inundația și alunecarea de teren. În caz de explozie accidentală de gaz, familiile pot rămâne fără locuință și fără posibilitatea de despăgubire. Includerea explicită a acestui risc asigură tratament unitar și predictibil”, se arată în expunerea de motive.

Inițiatorii susțin că impactul actuarial ar fi redus, deoarece „probabilitatea evenimentelor este scăzută, astfel încât includerea riscurilor nu creează presiune semnificativă asupra primelor sau asupra fondurilor de despăgubire, în timp ce beneficiul social este substanțial”.

Belgia, Spania și Germania, date ca exemplu

În proiect sunt date ca exemplu situațiile din Belgia, unde asigurările de locuințe includ obligatoriu incendiul și explozia, precum și Spania și Germania unde polițele multi-risc includ explozia ca acoperire standard.

„În toate cele trei state europene analizate, explozia este acoperită în mod standard de polițele de locuință. În România, acest risc – frecvent și devastator – nu este acoperit de PAD”.

Ce e de diferit în România

Ce nu spun inițiatorii acestui proiect de lege este că România este singura țară din UE care are o lege specifică ce obligă toți proprietarii de locuințe să aibă o asigurare minimă împotriva a trei riscuri de dezastre naturale: cutremur, inundații și alunecări de teren.

În restul Europei, inclusiv în cele trei țări date ca exemplu în proiectul de lege, modelul este diferit: asigurarea devine obligatorie prin contracte comerciale (credite) sau pentru chiriași pentru a acoperi eventualele daune cauzate locuinței proprietarului (ex: incendiu, inundație). 

În România, aceste riscuri sunt acoperite prin asigurări facultative de locuințe.

Criticile Consiliului legislativ

Consiliul legislativ critică în termeni foarte duri tot conținutul acestui proiect de lege, în avizul negativ emis joi, 15 ianuarie, avertizând că „nu sunt prezentate informații cu privire la impactul financiar asupra bugetului general consolidat, la impactul asupra sistemului juridic, la compatibilitatea cu reglementările Uniunii Europene în materie și nici cu privire la consultările derulate în vederea elaborării prezentei propuneri”.

Consiliul legislativ mai spune că „nu sunt prezentate informații privind numărul persoanelor care ar putea face obiectul prezentei propuneri legislative și nici nu sunt argumentate toate soluțiile legislative preconizate”.

Consiliul legislativ atenționează asupra faptului că legea 260/2008 vizează asigurarea obligatorie a locuințelor doar împotriva unor riscuri de dezastre naturale.

„Includerea riscului de explozie accidentală în categoria riscurilor acoperite prin asigurarea obligatorie a locuințelor, care vizează riscurile generate de dezastre naturale, este de natură a afecta concepția generală a actului de bază”, avertizează Consiliul legislativ.

În acest caz, ar fi fost necesar să fie modificat chiar titlul legii, astfel încât să includă și ipoteza juridică a riscului de explozie accidentală.

„Principiul solidarității sociale”

Consiliul legislativ amintește motivele introducerii obligativității asigurării împotriva cutremurului, inundațiilor și alunecărilor de teren, așa cum au fost prezentate în legea 260/2008: 

„România este unul dintre statele europene expuse în mod semnificativ la dezastre naturale, în special cutremure și inundații, acestea cauzând adesea pierderi de vieți omenești și pagube materiale ale căror costuri economice și sociale sunt majore. În virtutea acestei realități, legiuitorul a considerat necesară reglementarea unui mecanism de asigurare obligatorie, precum și a condițiilor asigurării obligatorii a locuințelor aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice (…). Scopul normelor în vigoare este acela de a institui un mecanism, având în vedere principiul solidarității sociale, prin care, în cazul unor dezastre naturale, proprietarii locuințelor să poată fi despăgubiți pentru daunele suferite”.

Consiliul legislativ semnalează că „legislația în vigoare prevede obligativitatea proprietarilor de a încheia polițe de asigurare PAD împotriva dezastrelor naturale tocmai pentru a exista un sistem funcțional și eficient de despăgubire în cazul unor cutremure, alunecări de teren sau inundații”.

Explozia accidentală nu este un „dezastru natural”

Expresia „dezastru natural” este definită în lege ca fiind „formă de manifestare a riscurilor de cutremur de pământ, alunecare de teren și inundații ca fenomene naturale, care generează prejudicii materiale”, astfel încât apreciem că explozia accidentală nu poate fi încadrată în respectiva definiție, ca fiind un dezastru natural, mai arată Consiliul legislativ.

O altă problemă semnalată de Consiliul legislativ este la articolul 4 din proiectul de lege, care vizează „prima”, respectiv prețul viitoarei asigurări:

„Prima aferentă includerii riscului de explozie accidentală se stabilește în baza studiilor actuariale realizate de PAID și avizate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF)”.

Consiliul legislativ avertizează că acest articol nu se corelează cu „dispozițiile art. 5 din actul de bază, care stabilește primele anuale cuvenite pentru sumele asigurate care se acordă în temeiul acestuia și, totodată, instituie posibilitatea ca suma asigurată obligatoriu și prima obligatorie aferentă să fie modificate prin reglementări emise de către ASF”.

„Ca urmare a celor de mai sus, este necesar ca propunerea legislativă să fie reconsiderată în totalitate, atât din punctul de vedere al configurării soluțiilor legislative preconizate, care trebuie să fie în concordanță cu dispozițiile legale în vigoare, cât și din punctul de vedere al exprimării soluțiilor, în acord cu exigențele de tehnică legislativă, în mod clar și precis, fără echivoc”, concluzionează Consiliul Legislativ în avizul negativ.

Reacția PAID, societatea care emite aceste asigurări

Contactată de HotNews.ro pentru un punct de vedere pe marginea acestui proiect de lege, PAID România, societatea care emite polițele de asigurare obligatorie a locuințelor, a precizat că „urmărește cu interes parcursul inițiativei legislative și va face o analiză detaliată a acestei propuneri dacă aceasta va fi solicitată de către autorități”.

Întrebați de HotNews.ro cât de relevante sunt situațiile din Belgia, Spania și Germania, PAID România a precizat că „fiecare țară are un sistem de asigurare care ține cont și de practicile internaționale, dar și de specificul local”. 

În România, sistemul de asigurare a locuințelor are 2 pași:

    – pasul 1, obligatoriu care acoperă numai riscurile considerate dezastre naturale cu impact la nivelul întregii țări (cutremur, alunecare de teren și inundație – toate ca fenomen natural) și care se limitează la o acoperire de 100.000 lei (respectiv 50.000 lei pentru casele din materiale mai puțin rezistente)

    – pasul 2, opțional, care este polița de asigurare facultativă a locuinței care poate suplimenta acoperirea valorică până la întreaga valoare a locuinței, poate acoperi și bunurile din locuință sau anexele, și poate aduce riscuri suplimentare in acoperire. 

„Menționăm că explozia este un risc cuprins în pachetul de bază al oricărei asigurări facultative de locuință, pachet numit și FLEXA (acronim pentru fire, lightning, explosion, aircraft care în românește înseamnă incendiu, trăsnet, explozie, căderi de corpuri aviatice)”, au mai afirmat oficialii PAID România.