FOTO ​​Piața Spaniei sau neputința administrației locale de a face un oraș pentru oameni

Piața Spaniei, una dintre cele mai interesante piațete din centrul Bucureștiului, este lăsată în paragină de peste 20 ani, fiind doar o parcare neamenajată, plină de gropi, deși potențialul locului este mare, în jur fiind mai multe clădiri monument istoric. Fântâna arteziană din centru și spațiul verde nici nu se mai văd de mașinile parcate în jur, inclusiv pe trecerea de pietoni. Asta în contextul în care Parisul, Madridul, Viena, Barcelona, orașe unde ne place să ne plimbăm recuperează spațiul public și îl redau oamenilor.

Piața Spaniei este în administrarea Primăriei Capitalei, municipalitatea a asfaltat trotuarele anul trecut, însă pentru restul spațiului nu are niciun plan, cel puțin deocamdată. Nici măcar locuri de parcare nu au fost amenajate, așa că parchează fiecare unde poate și cum poate, fiind haos.

„Piața Spaniei este în administrarea Administrației Străzilor Bucuresti, conform H.C.G.M.B. nr. 254/23.11.2008. În această toamnă ASB a efectuat lucrări de reparații trotuare în cadrul contractului de reparații, acestea fiind recepționate la terminarea lucrărilor. Pentru amenajarea Pieței Spaniei sunt necesari mai mulți pași (elaborare SF, aprobare indicatori tehnico-economici, proiect tehnic, etc), iar în funcție de bugetul alocat ASB, se va studia oportunitatea amenajării acestei locații”, se arată în răspunsul dat de Primăria Capitalei la solicitarea HotNews.ro.

Am solicitat și Primăriei Sectorului 2 informații, dacă are în plan să amenajeze spațiul public, deoarece instituția amenajează mai multe piațete din zona centrală, însă nu am primit răspuns.

Piața Spaniei este un loc special datoritită frumuseții clădirilor din jur, dar și a faptului că este un refugiu în raport cu bd. Dacia, un bulevard aglomerat, cu trafic intens.

• „Piața Spaniei, privită ca extensie a Bulevardului Dacia, se poziționează ca un spațiu public de tip buzunar și deține o caracteristică interesantă, asemănătoare fundăturilor: poziționarea caselor este realizată astfel încât fațadele principale se deschid către spațiul public, formând aproape un front continuu.
• Acest lucru conferă spațiului o oarecare intimitate și confort la nivel de percepție și te invită să te oprești în perimetru și să admiri, nu doar să-l tranzitezi.
• Valoarea spațiului public este dată și de către melanjul arhitectural și urbanistic al zonei, Piața Spaniei fiind de altfel un punct de plecare pentru multe tururi arhitecturale sau turistice”, a explicat pentru HotNews.ro urbanistul Samuel Stancu de la „Străzi pentru Oameni”, un grup de profesioniști care militează pentru mobilitate urbană sustenabilă și încearcă să arate cum ar arăta spațiile publice din București dacă nu ar fi ocupate de mașini.

Samuel Stancu spune că problema Pieței Spaniei trebuie rezolvată urgent, însă este nevoie de o abordare integrată.

• „Situația actuală a acestui spațiu este oarecum tristă. De la multitudinea de mașini parcate haotic în jurul scuarului și intervenții nedemne pentru o zonă construită protejată până la starea degradată a țesutului construit care afectează imaginea urbană – toate aceste lucruri trebuie rezolvate cât mai urgent.
• Însă este necesară o viziune de ansamblu și o abordare integrată pentru toate aceste spații publice din zona centrală. Piața Spaniei face parte dintr-un sistem mai complex de spații publice aflate pe Bulevardul Dacia, și mai departe, pe Inelul Central al Bucureștiului.
• Astfel, cred că este importantă o strategie de revitalizare a acestor spații, iar din câte știu, a existat o tentativă a Primăriei Sectorului 2 de organizare a unui concurs de soluții pentru mai multe spații publice din zona centrală. În orice caz, dacă ne dorim un oraș în care să ne facă plăcere să trăim, Piața nu mai poate avea funcțiunea actuală, aceea de parcare informală.
• Este necesară o reconfigurare a zonei carosabile, creșterea suprafețelor pietonale, poate chiar introducerea unui acces auto ocazional. De asemenea, o intervenție peisagistică de reamenajare a scuarului și de refacere a spațiilor plantate este obligatorie pentru a transforma spațiul dintr-unul dedicat tranzitului într-unul dedicat petrecerii timpului liber”, a explicat urbanistul.

Acesta spune că tendința orașelor din Europa este de a trece din vechea paradigmă a mobilității, cea dominată de planificarea orașelor pentru automobil, la noua paradigmă, cea care pune omul și deplasările nemotorizate în centrul atenției.

„Multe capitale europene dețin, pe lângă planurile de pietonizare/pietonalizare, și planuri ce includ intervenții de reorganizare a piețelor și piațetelor urbane. Multe dintre ele deja s-au transformat, cum ar fi Piața Mare din Bruxelles (Grand-Place), Praça do Comércio din Lisabona sau piațetele nou formate din superblock-urile Barcelonei. În plus, dacă înainte doar arhitecții și urbaniștii erau singurii responsabili pentru cum arătau orașele, acum ia amploare o abordare bazată pe implicarea cetățenilor, unde vocea comunității are un rol important iar nevoile lor devin parte din design-ul propus”, a explicat Samuel Stancu.