FOTO/VIDEO Cum au comemorat simpatizanţii Mişcării Legionare 87 de ani de la moartea lui Zelea Codreanu: „De ce să nu fie voie? Jandarmi, poliţişti, nu ne-a zis nimeni nimic. Am aflat de pe TikTok”

Zeci de persoane au mers duminică să-l comemoreze pe Corneliu Zelea Codreanu, în locul unde a fost asasinat în urmă cu 87 de ani. Simpatizanții au venit întâi în grupuri mici cu flori și lumânări. De la ora 14.00, a avut loc comemorare organizată, cu circa 30 de participanți. Aici, Șerban Suru, autoproclapat lider ai mișcării, a ținut discursuri politice.

Primii admiratori ai liderului Mişcării Legionare, Corneliu Zelea Codreanu, au venit de dimineață în grupuri de 2-3 persoane la troiţa ridicată în memoria acestuia din pădurea Tâncăbeşti, la aproximativ 30 de kilometri de București, pentru a-l omagia pe „Căpitan”. 

Ei au aşezat un buchet de flori sau coroane şi au aprins o lumânare la troiţa ridicată în memoria “Căpitanului”. Toţi s-au închinat în faţa troiţei, dar unul singur a făcut salutul nazist. 

Printre aceştia s-au aflat şi câţiva adolescenţi. Înainte de a opri la monumentul din pădurea, o parte dintre oameni au asistat, îmbrăcaţi în haine tradiţionale, la slujba de duminică de la biserica din Tâncăbeşti.

Începând cu ora 14.00, un grup organizat de aproximativ 30 de persoane a sosit la troiță. Scopul declarat al acestora este organizarea unui parastas, motiv pentru care au venit cu alimente pe care să le dea de pomană și lumânări pe care le-au aprins în timp ce Șerban Suru striga la portavoce numele legionarilor uciși pe 30 noiembrie 1938 la Tâncăbești.

„Dacă aveți un minim de credință legionară, dacă aveți dragoste legionară să nu vă fie frică să spuneți adevărul”, le-a spune Șerban Suru. „Acești eroi, avem dreptul să-i comemorăm an de an. Avem dreptul să spunem adevărul despre mișcarea legionară, am dreptul să spunem instituțiilor statului să schimbe legislația în România”.

De asemenea, Sura documente a invocat acte și documente din 1945 până în prezent potrivit cărora, din punctul său de vedere e în regula să negi Holocaustul cât timp nu instigi la violență împotriva unui grup minoritar. 

Legea interzice propaganda legionară

Comemorarea se desfăşoară anual, din anul 1994, pe locul unde Codreanu şi alţi 14 legionari au fost asasinaţi în noaptea de 29-30 noiembrie 1938. Deşi astfel de manifestaţii sunt interzise de lege din 2002 ele au continuat nestingherite.

În 2024, manifestaţia a atras atenţia publică după ce publicaţia Scena9 a relatat că aproximativ 70 de persoane s-au adunat la Tâncăbeşti, sub privirile Jandarmeriei şi al Poliţiei, pentru comemorarea care a inclus slujba religioasă, cântece legionare şi salutul nazist, interzis prin lege. 

În urma manifestaţiei, Parchetul de pe lângă Tribunalul Ilfov a efectuat 9 percheziţii domiciliare şi au pus sub control judiciar 7 dintre participanţi. Printre cei percheziţionaţi a fost şi fotojurnalistul Andrei Pungovschi, care a imortalizat unele dintre momente. 

Cum s-au pregătit autorităţile pentru comemorarea legionară de anul acesta

Organizatorii comemorării anuale nu au mai pregătit în acest an nicio slujbă de pomenire. Autorităţile s-au pregătit însă pentru o manifestaţie amplă: au montat garduri despărţitoare între şosea şi pădurea unde este amplasată troiţa şi au venit cu mai multe autospeciale. 

Pe timpul parastasului și a discursului lui Suru, forțele de ordine au blocat și prima bandă de circulație de pe DN1.

“E TikTok-ul plin!”

“E voie, de ce să nu fie voie. Suntem pe spaţiu public. Jandarmii, poliţiştii, nu ne-a zis nimeni nimic. Am aflat de pe TikTok. E TikTok-ul plin!”, spune Gheorghe, locuitor din comuna Tâncăbeşti, care a venit alături de vecinul său Ionel pentru a participa la ceremonia în memoria liderului legionar. Au venit mai mult din curiozitate şi pentru că sunt de părere că influenţa istorică a lui Corneliu Zelea Codreanu a fost una benefică. “Suntem prea mici noi să aflăm adevărul istoric”, spune Gheorghe. 

Ce cred despre legea care interzice manifestaţiile legionare 

“În primul rând, aici e vorba de un mort. Aprindem o lumânare la un mort care se comemorează azi. Mai departe, că noi suntem de acord cu politica pe care a dus-o Corneliu Zelea Codreanu în perioada respectivă asta e altă discuţie”, explică şi Ion. El spune că a citit despre istoria şi viaţa liderului Mişcării Legionare şi îl consideră un patriot. 

Mihail, prietenul său, se prezintă drept istoric şi nepot al lui Doru Belimache, unul dintre legionarii numiţi “nicadori”, care l-au omorât pe premierul I.G. Duca în gară la Sinaia, în 1933. El spune că nu crede în legea care interzice manifestaţiile cu caracter legionar. “Care lege? Asta e o minciună! Legea iudaică a unor criminali care fac şi-acuma?”, afirmă el. 

Cei doi spun că nu le e teamă că vor fi pedepsiţi de lege. “Dacă ajungem la teamă, atunci am pierdut tot”, susţine Ion, care îl aseamănă pe Corneliu Zelea Codreanu cu Ştefan cel Mare. 

VIDEO: Mihail (stânga) şi Ionel au venit la troiţa lui Zelea Codreanu convinşi că vor comemora un erou

O nouă cruce pentru “Corneliu Zelea Codreanu şi cei 13”

Unii dintre participanţi au adus şi coroane de crizanteme şi trandafiri, pe care scrie “Corneliu Zelea Codreanu, erou al neamului” şi “Ca o lacrimă de sânge a căzut o stea” – versuri din “Cântecul legionarilor căzuţi”, scris de Simion Lefter. Alţii, au prins de troiţă hârtii plastifiate cu chipul “Căpitanului” şi cu diverse mesaje legionare, printre care “Justiţia care judecă după ordin şi nu după conștiință, nu există”.

Crucea pe care scrie “Corneliu Zelea Codreanu şi cei 13” a fost ridicată sâmbătă, 29 noiembrie, după ce monumentul existent a fost tăiat cu drujba şi înlocuit cu o perie de toaletă. Poliţia s-a autosesizat şi a deschis o anchetă pentru distrugere. 

„Crucea asta nespectaculoasă nu satisface însă exigenţele neo-legionarilor, nu, motiv pentru care s-a anunţat deja o chetă ca să facă o troiţă de 10 ori mai mare (nu glumesc, nu e exagerarea mea, ci megalomania lor), o troiţă mare şi sfântă ca soarele sfânt de pe cer, cum ar veni”, a scris pe Facebook cercetătoarea Adina Marincea de la Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel”.