FOTOGALERIE Istoria Festivalului George Enescu, partea a II-a: Cum a reusit un Festival International sa faca fata obstacolelor vremii. La concurenta cu Cantarea Romaniei

Urmatoarele cinci editii ale Festivalului George Enescu au fost umbrite de amestecul autoritatilor politice in organizarea acestuia. In urmatorii ani, Festivalul a fost scurtat, organizatorii au fost nevoiti sa lucreze cu bugete mult mai mici, iar artistii promovati au fost adusi cu preponderenta din tarile socialiste. Festivalul International George Enescu urma sa intampine mai multe obstacole in acea perioada , dar dupa caderea comunismului isi va recapata stralucirea bine meritata.

A sasea editie – Durata festivalului este scurtata cu o saptamana

Daca la editia inaugurala a festivalului, autoritatile au incercat sa arate ca Romania este capabila sa organizeze un Festival la scara internationala, la cea de-a sasea editie, cea din anul 1973, acestea au considerat ca organizarea unei astfel de manifestari culturale costa prea mult. Tot in acelasi an, durata Festivalului Enescu a fost scurtata cu o saptamana

Si in acest an Yehudi Menuhin, elevul lui George Enescu si unul dintre ei mai mari violonisti ai secolului 20, si-a facut simtita prezenta pe scena Festivalului in care era omagiat cel pe care il considera “absolutul”.

Yehudi Menuhin, prezent din nou pe scenele Festivalului Enescu (sursa foto: Muzeul National George Enescu)

Incepand cu editia din 1973, se observa tendinta autoritatilor de a invita la Festivalul Enescu artisti care veneau din statele socialiste, acest lucru nefiind o mare supriza avand in vedere contextul politic din acea perioada. Astfel, in acest an, dintre cele cinci orchestre internationale prezente, trei faceau parte din lagarul comunist.

La editia din 1973 au fost prezenti pe scenele Festivalui Enescu Leonid Kogan, care l-a înlocuit pe Sviatoslav Richter, Philippe Entremont, Ghenadi Rojdestvenski si Radmila Bakocevici.

Leonid Kogan este unul dintre violonistii celebri ai secolului 20 si este printre cei mai mari reprezentanti ai Scolii sovietice de vioara.

A saptea editie – Christian Ferras, elevul lui Enescu, a incantat spectatorii

Editia din anul 1976 vine cu o noua veste neplacuta: Festivalul nu mai are concurs si comitet de organizare. Si, asa cum devenise previzibil dupa editia anterioara, Simpozionul International de muzicologie n-a beneficiat de participarea cercetatorilor din strainatate, devenind astfel un simpozion national.

Dintre numele rasunatoare ale muzicii internationale, spectatorii romani i-au audiat pe: Pierre Cochereau, Christian Ferras, Grace Bumbry, Victoria de Los Angeles si Elisabeth Schwarzkopf.

Grace Bumbry, interpreta de origine afro-americana, nascuta in 1937 in Louis Missouri este una dintre cele mai importante voci din generatia sa. In anii ’60 interpreteaza roluri de mezzo-soprana si este prima cantareata de culoare care a „cantat” rolul Venus din opera Tannhäuser, de Richard Wagner (1961, Wagner Bayreuth Festival).

In anii ’70 interpreteaza roluri de soprana, din repertoriul sau adaugandu-se, printre multe altele, rolurile principale din „Salome”, de Richard Strauss, „Macbeth” de Verdi, „Norma” de Vincenzo Bellini.

Christian Ferras, violonist francez, era, la fel ca Yehudi Menuin, elevul si admiratorul lui George Enescu. Mai mult decat atat, in 1948, Ferras a castigat locul 1 la Festivalul International de la Scheveningen, concurs ca l-a avut ca jurat chiar pe Yehudi Menuin.

Artistii romani prezenti la festival au fost: Radu Lupu, Stefan Ruha, Ludovic Bacs, Mircea Basarab, Mihai Brediceanu, Iosif Conta, Emil Simion si Cornel Trailescu.

Dirijorul roman Iosif Conta a studiat Conservatorul la Arad, Cluj, București și Londra. Sub bagheta sa, in 1964, Orchestra Simfonică a Radioteleviziunii Române interpreteaza in prima auditie in Romania poemul simfonic Vox Maris de George Enescu.

Dirijorul roman Iosif Conta (sursa foto: Muzeul National George Enescu)

Orchestra Simfonica a Radioteleviziunii Ungare din Budapesta, Madrigalistii din Belgrad, Orchestra de camera din Moscova si Cvartetul vocal – instrumental Studio der Frühen Musik au fost formatiile prezente la editia din 1976 a Festivalului Enescu.

A opta editie: Festivalul George Enescu si Cantarea Romaniei

Dupa lansarea primei editii a Festivalului “Cantarea Romaniei”, prestigioasa manifestare culturala a Festivalului Enescu ramane in umbra acestei “ample manifestari educative, politico-ideologice, culturale artistice de creatie si interpretare, menita sa imbogateasca si sa diversifice viata spirituala a tarii”

Pianistul Dan Grigore(sursa foto: Muzeul National George Enescu)

Artistii lirici prezententi la editia din 1979 a Festivalului Enescu au fost Sheila Armstrong, Tamara Milaskina si Dan Iordachescu, iar dintre formatiile muzicale amintim Orchestra Simfonica a Radiodifuziunii Cehoslovace, Deutsche Kammerakademie, Sextetul de suflatori ‘Gabrieli Brass Ensamble’, Orchestra Simfonica a Filarmonicii ‘George Enescu’ si Orchestra Simfonica a Radioteleviziunii Romane. (Agerpres)

In acelasi an spectatorii s-au bucurat si de prezenta inedita a Companiei de Balet Alvin Ailey din Statele Unite ale Americii si a Trupei de dansuri traditionale Miyagi Minoru din Japonia.

Chiar daca in anul 1979 Festivalul Enescu ramanea in umbra „Cantarii Romaniei”, scenele din Bucuresti nu au dus lipsa unor personalitati remarcabile: Nikita Magaloff, pianist rus, Viktor Tretiakov, violonist si dirijor din Rusia, Ludwig Hölscher, violoncelist german si mai sus amintita Sheila Amstrong, soprana din Marea Britanie.

Nikita Magaloff a fost un pianist ruso-georgian, celebru pentru pasiunea sa pentru muzica lui Chopin. Magaloff era obisnuit sa efectueze lucrarile complete la pian in sase recitaluri. Artistul a fost primul care a inregistrat operele complete ale lui Chopin. Chiar daca cei care au criticat inregistrarile spuneau ca Magaloff nu a reusit sa surprinda adancimile muzicii lui Chopin, acestea pot fi considerate inovatoare pentru fidelitatea lor textuala.

La finalul festivalului din 1979, Agentia Nationala de Presa scria „Editia a VIII-a a festivalului, ca si cele anterioare, reconfirma pretuirea de care se bucura pretutindeni muzica lui Enescu, cea romaneasca in genere”.

A noua editie: Centenarul nasterii lui George Enescu

Editia din 1981 a Festivalului George Enescu confirma drumul anevoios pe care se pornise in editiile anterioare. Cu mari eforturi, organizatorii reusesc sa demareze Festivalul deoarece in acest an se implineau 100 de ani de la nasterea lui Enescu.

De pe scena internationala a muzicii clasice au fost prezenti la editia a noua a Festivalului Annerose Schmidt (pianista), François Joël Thiollier (pianist), Vladimir Spivakov (violonist si dirijor), Emil Ceakarov (dirijor), Isaac Karabtchiewisky (dirijor) si Herbert Kegel (dirijor).

François-Joël Thiollier este un pianist francez-american recunoscut la scara internationala. Acesta s-a nascut la Paris in 1943 si a sustinut primul sau concert la varsta de 5 ani. (wikipedia)

„Dirijatul este ceva ce trebuie sa inveti singur”, spunea Herbert Kegel. In 1940, Kegel a fost trimis in razboi, dar rana ramasain urma unei impuscaturii la mana stanga a pus capat carierei sale de pianist. Razboiul si-a pus amprenta asupra personalitatii lui Kegel, care la finalul vietii s-a concentrat in mare parte pe muzica ce avea teme anti-razboi.

Din pacate, in anul 1990, Kegel sufera un episod depresiv grav ce il determina sa isi ia viata, scurtand astfel in mod tragic o cariera glorioasa.

Interesant de mentionat este ca in anul 1981 dintre cele sapte formatii muzicale prezente, trei au fost ansambluri coregrafice: Trupa Eurythmeum din Stuttgart, Compania Lar Lubovitch si Compania de Balet Sopianae.

In ceea ce priveste critica internationala, reprezentatia Teatrului Mare Academic de Stat al U.R.S.S a fost extrem de apreciata.

Pianistul si compozitorul Radu Lupu (sursa foto: Muzeul National George Enescu)

Printre artistii romani pe care spectatorii au putut sa ii admire pe scenele Festivalului Enescu s-au numarat Valentin Gheorghiu, Dan Grigore, Radu Lupu, Ion Voicu, Victoria Mann, Emilia Petrescu, Mihaela Agachi, Ionel Pantea si Florin Diaconescu.

A zecea editie: Anul creatiilor romanesti

Resursele financiare din ce in ce mai mici ale organizatorilor s-au resimtit si la editia din 1985 a Festivalului George Enescu, cand s-au inregistrat nu mai putin de 80 de creatii romanesti.

A zecea editie vine si cu un record, acesta fiind anul in care creatia lui George Enescu a fost reprezentata printr-un numar de 25 de lucrari, cel mai mare de pana atunci.

Violonista Mihaela Martin- (sursa foto: Muzeul National George Enescu)

La aniversarea de 10 ani, spectatorii s-au bucurat de prezenta a doar doua formatii instrumentale internationale: cvartetul Dolezal din Cehoslovacia si cvartetul Brodsky din Marea Britanie.

Printre interpretii straini renumiti, in 1985 s-au remarcat pe scenele de la Bucuresti Viktor Tretiakov (violonist), Siegfried Lorenz (artist liric), Herbert Kaliga (pianist), Rudolf Innig (pianist) si Jean Perisson (dirijor).

Violonistul si dirijorul rus Viktor Tretiakov revine pe scena Festivalului Enescu si in 1985, dupa ce participase la editia in 1979.

Dovedeste de mic un talent muzical extraordinar si in 1956, la varsta de 10, este admis in clasa celebrului violonist Yury Yankelevich, de la Scoala Centrala de Muzica din Moscova.

In 1966 castiga premiul intai la cea de-a treia editie a Concursului International Tchaikovsky, iar de-a lungul carierei sale a interpretat alaturi de cele mai importante orchestre din lume.

Anul 1985 incheie mai mult de un deceniu in care existenta Festivalului a stat sub semnul intrebarii, dar din acest punct nu urma sa mai dureze foarte mult pana cand prestigioasa manifestare culturala urma sa isi recapete bine meritata stralucire.

„Enescu ramane pentru mine cea mai extraordinara fiinta omeneasca, cel mai mare muzician si cea mai puternica influenta exercitata vreodata asupra mea”- Yehudi Menuhin despre George Enescu

Acest material a fost realizat cu sprijinul Enel

FOTOGALERIE Istoria Festivalului George Enescu, partea a II-a: Cum a reusit un Festival International sa faca fata obstacolelor vremii. La concurenta cu Cantarea Romaniei

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”