FOTOGALERIE Povestile din spatele unei expozitii speciale - Aurul si argintul antic al Romaniei

FOTOGALERIE Povestile din spatele unei expozitii speciale – Aurul si argintul antic al Romaniei

In prezent deplangem decaderea industriei, insa acum sase milenii pe teritoriile noastre erau cei mai iscusiti metalurgisti din Europa si incepeau sa prelucreze aurul care pentru ei era un material cu totul special. Aurul si argintul au fost la loc de cinste in istoria veche, fie ca e vorba de obiecte prin care regii isi aratau bogatia sau lucruri nepretuite ce erau aruncate in ape pentru a imbuna zeii si pentru a „netezi” drumul catre nemurire. La Muzeul National de Istorie s-a deschis o expozitie care spune prin o mie de obiecte istoria complicatei relatii dintre stramosii nostri si cele doua metale pretioase.

O astfel de expozitie se tine in Romania doar o data la o generatie, iar cea mai mare astfel de manifestare s-a tinut acum 25 de ani, a spus directorul general al Muzeul National de Istorie la deschiderea expozitiei „Aurul și argintul antic al României” in care au fost aduse exponate din 32 de muzee ale tarii, cele mai vechi fiind create inainte de anul 4.000 i Hr.

Acum sase milenii, metalurgistii din aceste locuri reuseau sa faca din aurul gasit in rauri obiecte uluitoare pentru acele timpui indepartate: bratari, lanturi si pandantive. Acestea sunt cele mai vechi exponate din expozitia Aurul și argintul antic al României” care s-a deschis pe 19 decembrie la Muzeul National de Istorie si care tine pana in martie 2014, dupa care va vizita alte 12 orase din tara. Cele mai recente obiecte ale expozitiei, daca le putem spune recente, sunt de acum 14 secole

Obiecte din Epoca Fierului

Ei bine, imaginea e fascinanta fiindca acum peste 6.000 de ani mesterii lucrau prima oara cu aurul si trebuiau sa inoveze. Descopereau un material cu totul diferit fata de ce stiau pana atunci, insa au reusit sa faca obiecte de o uriasa complexitate, a spus in deschiderea expozitiei, Ernest Oberlander – Tarnoveanu, directorul Muzeului National de Istorie. „Puneau mana pe o materie neobisnuita. Nu era nici piatra, nici lemn, nici pamant nici os, era ceva care se deosebea de tot si avea si culoare si luciu si sunetul era absolut straniu”,descrie directorul muzeului de istorie acea perioada unde metalurgia de la noi era cea mai avansata din Europa.

Obiecte din neolitic

Cu acesti mesteri deschizatori de drumuri a inceput sa fie prelucrat aurul in teritoriile noastre, iar tezaure precum cel de la Sultana–Malu Rosu arata ca aurul era valoros si avea functie spirituala, fiind adus ca ofranda pentru zei fiindca se credea ca deschide o cale de comunicare intre decedat si lumea de dincolo.

Tot pentru zei erau uneori ingropate monezi care in prealabil erau rupte sau in alte cazuri obiecte valoroase erau aruncate in rauri si lacuri, cum s-a intamplat cu cele gasite la Germisara (azi Geoagiu Bai).

Diadema de la Bunesti (sec III i Hr)

Dar, de cele mai multe ori, aurul a fost simbol al puterii, al bogatiei al statutului social. Era etalat pentru a arata cat de bogat este posesorul, mai ales oamenii de rand nu aveau acces la podoabe mari din aur.

Argintul a intrat in scena mai tarziu si pana de curand a fost mult mai scump decat aurul (chiar si de peste 12 ori) fiindca era foarte rar. Pe teritoriul vechii Dacii nu au existat mine de argint, ci acest metal era adus din alte parti si folosit mai ales pentru servicii de masa ale regilor si aristocratilor, dar si pentru obiecte bisericesti, mai ales dupa secolul IV. Mine de argint au existat in Maramures si Rodna, insa doar dupa venirea sasilor in secolul XIII.

O statueta din perioada romana si o placuta votiva

Expozitia deschisa acum cuprinde peste o mie de obiecte ce acopera o perioada de peste cinci milenii intre anii 4500 i Hr si circa 650 d Hr. Imprejurarile in care comorile au fost gasite sunt de multe ori super interesante si ofera o uimitoare intrepatrundere de vechi si nou, fiindca unele tezaure au fost gasite cand s-au construit hoteluri pe litoral sau mall-uri (cazul Polus Cluj).

In epoca bronzului locuitorii acestor meleaguri au gasit cantitati uriaase de aur in rauri, aur care s-a acumulat pe o perioada de zeci de milioane de aur. Nu gaseau in general bucati mai mari decat un bob de linte, insa au fost cazuri rare in care s-au descoperit pepite de cateva kilograme. Din ce au gasit, au facut superbe bijuterii, semne de putere, diademe si arme de parada. Interesant e ca in marea lor majoritate bijuteriile erau destinate barbatilor si, spre exemplu, cerceii erau folositi tot de barbati pentru a-si prinde parul. In expozitie sunt expuse obiecte din tezaurul de la Racatau (sec XVI i Hr unde apar printre primele obiecte create prin alierea aurului cu argintul.

Coif greco-iliric

Daca timp de trei milenii argintul a fost mult mai scump decat aurul si extrem de rar, din epoca tarzie a fierului (sec VII-VI i Hr) apar si astfel de obiecte, iar un exemplu interesant in expozitie este un coif iliric din Banat, printre primele obiecte din locurile noasre ce contine atat aur, cat si argint, insa nu ca aliaj, ci ca intarsii.

Unul dintre obiectele speciale ca aspect este un disc metalic descoperit in judetul Dolj si creat acum trei milenii. Desi aduce a scut de batalie, discul a fost folosit pentru a acoperi vase folosite pentru ceremonii sacre in temple.

O alta perioada fasta a argintului a inceput in secolul IV i Hr cand aristocratii geti aveau servicii de masa din argint si podoabe din acest metal. O mare insemnatate a avut-o si baterea primelor monede locale de argint dupa modelul celor din Macedonia.

Perioada dacica este bine reprezentata in expozitie prin faimoasele bratari dar si prin tezaure precum cel descoperit la Simleul Silvaniei unde argintul dacic s-a dovedit ca provine din monede romane si din monede grecesti reciclate, monede pe care dacii le-au obtinut in schimbul sarii, a sclavilor sau a serviciilor de mercenariat, dar cu siguranta si prin jafuri.

Bratari dacice

Despre comorile dacice si soarta lor puteti citi pe larg aici. In expozitie este prezentat si unul dintre cele mai tarzii tezaure dacice, cu monede batute in anii 101 – 102. Este prezentat si un servicu de masa folosit la bancheturi de un rege dac din zona Moldovei la final de secol I, printre piese fiind si o strecuratoare pentru vin.

Fibule din tezaurul de la Pietroasa

Din perioada migratiilor in expozite sunt o serie de piese interesante, precum fibule din tezaurul gotic de la Pietroasa (secol V), piese care nu au mai fost aratate publicului de mult timp. Sunt si obiecte sofisticate aduse din China si din Persia, cum ar fi o diadema hunica pe care apare intr-o forma incipienta tehnica „cloisonne”, ce implica prinderea unor piese de piatra semipretioasa sau pretioasa taiate precis si incastrate in rame de aur. Stilul este cel mai bine ilustrat de tezaurul de la Apahida (sec V) din care sunt prezentate cateva piese.

Un exponat foarte valoros este un vas de sticla care s-a spart si care a fost reparat folosind aur de catre seful pe care il detinea acum 15 secole. Astazi, un astfel de vas ar fi fost echivalentul a sute de mii de euro si de aceea regelw l-a pastrat si reparat, fiindca ca nu era pentru oricine.

O vitrina interesanta este si cea in care sunt expuse cateva obiecte bisericesti de secol V-VI din tezaurul Sucidava-Izvoarele. Alaturi de boluri si cani se gaseste si o cutiuta in care erau pastrate moastele.

Obiecte bisericesti din argint – secolul V

FOTOGALERIE Povestile din spatele unei expozitii speciale – Aurul si argintul antic al Romaniei

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”