​FOTOGALERIE Si cartile de povesti au povestile lor. O expozitie arata "file" din istoria acestor carti din ultimii 160 de ani

Pe vremurile cand nu exista nici radio, nici televiziune, nici internet. cartile de povesti erau printre cele mai distractive lucruri pentru copiii romani. Unele carti aveau si mesaje cu substrat politic, altele inglobau atat litere chirilice, cat si latine, iar altele erau adevarate opere de arta datorita graficii extraordinare. La Muzeul National de Istorie s-a deschis o expozitie in care pot fi vazute carti de povesti romanesti din ultimii 160 de ani, iar in articol puteti citi cateva dintre povestile din spatele… cartilor de povesti.

„In expozitie puteti vedea cum erau educati si cum se distrau copiii de acum 150 de ani. Si atunci, copii citeau povesti pe care le-au citit si parintii vostri si le-ati ctit si voi si chiar este o placere sa vezi ca o carte precum Coliba unchiului Tom a fost citita si de copiii de acum 160 de ani, o uriasa perioada de timp”, a spus la vernisajul expozitiei, Ernest Oberlander-Tarnoveanu, directorul Muzeului National de Istorie.

La Muzeul National de Istorie s-a deschis o expozitie care se numeste „Minunata lume a basmelor si povestilor” si prezinta peste 100 de carti de basme, povesti si povestiri, datand din secolul al XIX-lea pana in anii 60 ￢ 80 ai secolului trecut, provenind din colectiile Muzeului National de Istorie a Romaniei, Muzeului National al Literaturii Romane si Muzeului National Bran, dar si de la colectionarii George Trohani si Nicoleta Petcu.

In expozitie sunt incluse doua carti din 1853, editii diferite ale aceluiasi volum, aparute in acelasi an, la Iasi: Coliba unchiului Tom, roman anti-sclavie scris in 1852 de activista abolitionista Harriet Beecher Stowe.

Pentru faptul rar din 1853 exista un substrat: au aparut doua carti aproape identice la Iasi pentru ca atunci se dezbatea problema eliberarii din robie a tiganilor, iar una dintre carti are o prefata de Mihail Kogalniceanu pe acest subiect. Practic, cartea devenea intr-un fel politizata, dar continutul ei era oarecum adaptat la realitatile locale. Tiganii au fost dezrobiti intre 1843 si 1855 in Principatele Romane.

Cele doua carti sunt speciale si fiindca au titluri diferite: „Coliba mosului Toma” si „Bordeiul unchiului Tom”, dar nai ales fiindca sunt scrise cu litere latine amestecate cu chirice, fiindca atunci era perioada „alfabetului de tranzitie”, lunga trecere de la chirilice la alfabetul cu care astazi suntem atat de obsinuiti. Alfabetul de tranzitie a inceput sa fie folosit dupa 1840 cand, rand pe rand au fost introduse litere latine intre cele chirilice din texte, astfel incat oamenii sa se obisnuiasca.

O alta carte foarte veche este Povestea Vorbei, de Antonn Pann, din 1852, dar este expusa si o carte de Barbu Stefanescu Delavrancea, dinainte de 1900. „Nu prea sunt multe carti de dinaintea Primului Razboi Mondial fiindca ideea a fost sa trezim sentimente celor care au avut de-a face cu cartile acestea inainte de 1989. Nu am vrut sa facem o expozitie de carti vechi, ci una de basme cu care am copilarit noi, cei nascuti inainte de 1989, basme care ne-au facut mai fericiti”, spune pentru HotNews, Cornel Ilie, curatorul expozitiei.

Ce s-a schimbat la cartile de povesti in ultimul secol, in conditiile in care basmele sunt cam aceleasi? „M-am uitat pe internet la modul in care sunt scrise povestile clasice si am vazut ca in ziua de astazi sunt prezentate intr-un mod foarte simplificat, mai comprimat. In trecut limbajul era mai colorat, mai bogat, mai elevat, mai cu simboluri. Acum pare ca totul se comprima, ca sa fie cat mai usor de parcurs„, spune Cornel Ilie.

Si partea vizuala a suferit modificari.”S-a schimbat enorm de mult grafica in cartile moderne, in comparatie cu cele de pe vremea reginei Maria, de exemplu. Unele aveau o grafica de adevarate opere de arta, povestea era bine insotita de imagine”.

Povestile erau si cu totul altfel „consumate” acum un secol, spre exemplu, cand multi nu stiau sa citeasca, astfel ca mergeau la sezatori unde cineva citea intr-un cadru foarte placut, persoana dand si explicatii pe marginea povestilor.

Printre cele mai valoroase lucrari prezentate in expozitie se numara: Kildine, scrisa de regina Maria, o editie speciala a Luceafarului de Mihai Eminescu, cu o ilustratie spectaculoasa, realizata de Misu Teisanu, un volum de Basme de Hans Christian Andersen, provenind din biblioteca regala de la Castelul Bran.

In expozitie se regasesc unele dintre cele mai populare personaje (Alba ca Zapada, Harap Alb, Baronul von Munchausen, Fat Frumos din Lacrima, Motanul Incaltat etc.), dar si unii dintre cei mai mari autori de profil (Ion Creanga, Petre Ispirescu, Fratii Grim, Hans Christian Andersen).

In anii de dinainte de 1989, in lipsa Internetului si a televiziunii prin cablu, cartile de basme si povesti reprezentau interfata care starnea imaginatia copiilor si facea ca personajele sa se transforme in adevarati… parteneri de aventuri. Iar minunatele ilustratii, adevarate opere de arta, care insoteau textele, contribuiau din plin la acest lucru.

Expozitia este deschisa la MNIR in perioada 22 decembrie 2014 ￢ 31 ianuarie 2015 si poate fi vizitata de miercuri pana duminica, in intervalul orar 09.00-17.00.