Frauda pe RATB – 2 milioane de euro anual

Una din cinci persoane utilizeaza transportul in comun din Capitala hoteste, fara bilet. Estimarile Regiei Autonome de Transport Bucuresti (RATB) arata ca valoarea anuala a pierderilor la incasari, cauzate de calatorii contravenienti, se ridica la doua milioane de euro (74 miliarde lei).

Aceasta cifra este insa mult mai mica in comparatie cu pierderile de 500 de miliarde lei, cauzate bugetului Primariei Capitalei de mentinerea celor 63 de linii care deservesc comunele limitrofe.

Respectul diminueaza frauda

Comparativ cu alte metropole europene, in Bucuresti nivelul fraudei in transportul public de calatori este dublu.

RATB da vina pentru aceasta situatie pe uzura fizica si morala a parcului auto, pe insuficienta acestuia (capacitatea de transport acopera doar 80% din cerere), dar si pe lipsa de cultura civica a calatorilor fara bilet.

Ca sa mai remedieze lucrurile, regia preconizeaza sa-si innoiasca si sa-si completeze parcul cu 500 de autobuze si 100 de troleibuze. Insa numai 100 de vehicule noi vor intra in exploatare anul acesta, restul abia in urmatorii doi ani.

Ele vor fi dotate cu sisteme de pozitionare prin satelit (GPS) si de comunicatie, in scopul eficientizarii orarelor de transport. Se sconteaza pe fidelizarea calatorilor, asa cum s-a intamplat in cazul liniei de tramvai 41, unde circulatia se face dupa un orar prestabilit si care, in general, se respecta, iar acest fapt a determinat cresterea ponderii calatorilor cu abonament la 90 de procente.

Asadar, cultura civica se manifesta pe masura respectului fata de calatori. Gheorghe Aron, directorul RATB, ne-a declarat ca „exista un nivel al fraudei care nu poate fi coborat decat daca se cheltuieste cu sistemul de protectie contra fraudei mai mult decat valoarea fraudei in sine”.

Privatii sa-i duca pe pirati

Aron spera ca, de la 1 iulie, sa „scape” de cele 63 de linii care deservesc comune limitrofe Capitalei si a caror administrare costa in jur de 500 miliarde lei anual, suma care se pierde aproape in totalitate.

„In luna mai se va organiza o licitatie pentru acordarea de licente de transport pe liniile respective si, daca se vor gasi operatori privati, noi ne retragem cu draga inima. Oricum, decizia finala apartine Consiliului General al Municipiului Bucuresti, cel care asigura finantarea”, precizeaza Aron.

Nivelul pirateriei pe liniile RATB comunale este cel mai ridicat, iar actele de vandalism au crescut la cote care au determinat infiintarea unei structuri speciale a politiei. 130 de politisti se ocupa, in prezent, exclusiv de „protectia transportului public” in Bucuresti si in afara acestuia, pe vehiculele RATB.

Grupul cartelelor inteligente

Termenul pentru introducerea noului sistem de ticketing, care ar urma sa permita folosirea acelorasi legitimatii de calatorie pe vehiculele RATB si la metrou, va fi, probabil, depasit. Finalizarea proiectului, in valoare de 14 milioane de euro, era prevazuta initial pentru 15 decembrie 2005.

Gheorghe Udriste, director al Directiei Transporturi din Primaria Capitalei, spune insa, referindu-se la atribuirea contractelor de executie, ca „lucrurile se misca mai greu, sunt fel de fel de contestatii si de la cei care au dreptate, dar mai ales de la cei care n-au dreptate”.

Sistemul se va baza pe cartelele asa-zis inteligente, care nu necesita compostare, cum se intampla in cazul biletelor simple, si nici imprimare, ca la cartelele magnetice folosite la metrou sau pe cursele speciale rapide ale RATB.

Pur si simplu, trecerea cartelelor prin dreptul aparatelor instalate la gurile de metrou si pe vehiculele RATB va valida accesul, inregistrand efectuarea calatoriei si diminuand corespunzator contul utilizatorului.

Avand in vedere costul ridicat al cartelelor inteligente, distribuirea acestora va fi limitata la cei care folosesc frecvent transportul in comun, pe baza de abonament.

Pentru utilizatorii ocazionali, precizeaza Udriste, se va pastra sistemul cu bilete sau cel cu cartele magnetice.

de Robert Veress