Ghaddafi se intereseaza de Romania

„Marele Lider” al Libiei l-a primit la Tripoli pe Mihai Razvan Ungureanu cu doua intrebari: „Ce mai face Romania? Ce mai face Presedintele?”. Sint primele intrebari rostite de Ghaddafi, pe care l-a legat o prietenie strinsa de Ceausescu.

Usor fisticit la inceput, Mihai Razvan Ungureanu pare sa-si revina destul de repede. „Mare Lider”, ii raspunde, „la Bucuresti sint foarte apreciate directiile dumneavoastra de politica externa”. Si lamureste cum e cu Presedintele: „Presedintele Romaniei, Traian Basescu, m-a insarcinat sa va transmit un mesaj de prietenie”. Garzile de corp ale lui Ghaddafi sint deja derutate.

La astfel de intilniri nu intra decit trei-patru ziaristi (si erau vreo doisprezece din Romania). Iar cei care intra stiu regula. Se filmeaza si se inregistreaza putin la inceput, si imediat ce „Marele Lider” ia loc pe canapea ies urgent din sala. Or, Ghaddafi si Ungureanu stau de mult pe canapea si presa romana era acolo. „Marele Lider” parea iritat.

Trebuia sa intre in incapere si presedintele din Togo, considerat „Fiul” lui Ghaddafi, pentru ca „Tatal” i-a scapat pielea amenintata recent de un razboi civil, si presedintele Sierrei Leone, considerat „prietenul” lui Ghaddafi. Seful garzilor de corp, un mustacios, cu parul lung si cret, cu fata de hipiot (seamana izbitor cu chitaristul Frank Zappa), ne scoate afara. Intervine insa ministrul libian de Externe.

Scrisoare de la Basescu

Reintram. „Marele Lider” si Ungureanu sint in continuare fata in fata. Ministrul de Externe ii da lui Ghaddafi mesajul lui Basescu. O scrisoare de o pagina si jumatate in care presedintele roman spune ce place Bucurestilor in politica de la Tripoli: „cursul pozitiv al relatiilor cu lumea occidentala, in special cu UE si SUA”.

Si mesajul: Basescu doreste „o intilnire oficiala la cel mai inalt nivel, la Tripoli sau Bucuresti, in 2006″.

Ghaddafi citeste cu atentie toata scrisoarea. Nimeni nu misca. Ghaddafi o pune deoparte, multumeste discret si pare sa astepte.

„Razfan Onoaryano”

La urma urmei, de ce sa stringa Romania relatiile cu un regim care abia la sfirsitul lui 2003, dupa debarcarea lui Saddam, a renuntat la armele de distrugere in masa? In relatia cu Libia „avem un statut privilegiat, sintem singura tara din Europa Centrala si de Est pe radarele lor”, raspunde Ungureanu, prezentat ca „Razfan Onoaryano” pe site-ul agentiei de stiri oficiale.

Libia a devenit interesanta pentru companiile occidentale, un sfert din PIB-ul deloc de neglijat se bazeaza pe petrol. Si, in ceea ce priveste Europa Centrala si de Est, Romania este singura tara pe care o cunosc si pentru care au simpatie libienii.

Ministrul de Externe sustine ca „Libia se ofera sa fie releul nostru economic pentru piete pe care le-am pierdut”, pentru economiile din nordul Africii in care Tripoli e extrem de influent.

Articol integral in Cotidianul