Guvernul, dat in judecata privind fuziunea Teatrului de Opereta cu Opera Nationala Bucuresti

Mai multi artisti, printre care mezzosoprana Oana Andra si soprana Patricia Seymour, dar si pianistul Alexandru Petrovici, au dat in judecata Guvernul, cerand suspendarea executarii Hotararii de Guvern din 9 octombrie prin care Opera Nationala Bucuresti (ONB) a fuzionat cu Teatrul de Opereta, informeaza Mediafax.

De asemenea, o serie de personalitati din sfera culturala, au inaintat, luni, presedintelui Romaniei, premierului Romaniei, Ministerului Culturii, Comisiei pentru Cultura si Media si Comisiei pentru Cercetarea Abuzurilor, Combaterea Coruptiei si Petitii din Senat, dar si Comisiei pentru Cultura, Arte, Mijloace de Informare in Masa si Comisiei pentru Cercetarea Abuzurilor, Coruptiei si Petitii din Camera Deputatilor un memoriu prin care cer abrogarea Hotararii de Guvern privind reorganizarea si functionarea Operei Nationale din Bucuresti.

Memoriul a fost semnat de o serie de personalitati si solisti ai Operei Nationale Bucuresti, precum soprana Sorina Munteanu, fostul director general-adjunct al Teatrului National de Opereta „Ion Dacian”, actual angajat al noii institutii fuzionate, Daniel Eufrosin, prim-solistul de renume mondial Pompeiu Harasteanu, baritonul Ionut Pascu, tenorul Lucian Corchis, pianistul Horia Maxim, scenografa Viorica Petrovici, soprana Maria Slatinaru-Nistor, tenorul Ionel Voineag, baritonul Vasile Martinoiu, tenorul Corneliu Stavru, Constantin Gabor, soprana Mariana Colpos, dirijorul Tiberiu Soare, dirijorul Gabriel Bebeselea, soprana Silvia Voinea, tenorul Florin Georgescu, soprana Felicia Filip, tenorul Hector Lopea Mendoza, dirijorul Mircea Luculescu si soprana Patricia Seymour, solista a Teatrului National de Opereta „Ion Dacian”, actual angajata a noii institutii fuzionate.

De asemenea, memoriul a fost semnat de profesori ai Universitatii de Muzica Bucuresti, printre care Alexandru Petrovici, Silvia Totan, Andreiana Rosca, Toma Popovici, pianist de cariera internationala, Inna Oncescu, Claudia Codreanu, Georgeta Stoleriu, Dragos Calin, Anamaria Calin si Roxana Gheorghiu, pianist de referinta. Totodata, acestora li s-au alaturat regizori si actori precum Anda Tabacaru, Cristina Cotescu, Eugen Cristea, Cristina Deleanu, Silvana Ionescu, Cristian Nicolaie, Elena Coveseanu, Annemary Ziegler, Larisa Dobrota, Marian Radulescu, Paula Sorescu-Lucia, Ioan Robert Radoveneanu, Nicolae Cojenel, Adriana Schiopu si Irina Radulescu. Memoriul a fost semnat si de Oana Andra, de la Asociatia „David Petrovich pentru Copii”, presedinte si prim-solista a Operei Nationale Bucuresti, mezzosoprana de renume mondial.

Semnatarii au precizat in memoriu ca, „printr-o serie de masuri adoptate pe ascuns, Ministerul Culturii a inceput punerea in aplicare a unui plan sistematic de distrugere a culturii si a tuturor artelor in intreaga tara”.

De asemenea, a fost depusa o cerere de suspendare a Hotararii de Guvern privind fuziunea Operei Nationale Bucuresti cu Teatrul National de Opereta „Ion Dacian”.

„Prima masura de acest gen a fost Hotararea de Guvern 741/2013, prin care doua institutii de cultura de rang national, de valoroasa traditie, au fost grav afectate prin fuziune astfel: Opera Nationala Bucuresti – care ar fi implinit 92 de ani de glorioasa existenta – a fost reorganizata, pierzandu-si specificul de „teatru de repertoriu”, astfel incat numarul traditional de cel putin 30 de spectacole de opera si balet pe luna a fost drastic redus la… 9-11 spectacole maximum”, se arata in memoriul artistilor.

Acestia au mai afirmat ca „pe cea mai mare scena de opera a tarii au aparut spectacole de divertisment, teatru de proza si evenimente care nu au nicio legatura cu genul lirico-dramatic traditional. Teatrul National de Opereta „Ion Dacian” – care ar fi implinit 63 de ani de realizari si performante deosebite – si-a incetat existenta, fiind absorbit in noua institutie conceputa ca un mall-cultural de specific indoielnic. Mentionam ca Teatrul National de Opereta „Ion Dacian” era singurul de acest gen din tara si o institutie deosebit de indragita de publicul romanesc”.

„Comasarea, fuzionarea sau schimbarea specificului institutiilor de cultura reprezinta un atentat la insasi spiritualitatea noastra nationala! Iar „justificarea” economica este aberanta atata vreme cat cultura, in esenta ei, „nu este un lux, ci o necesitate”. I-am citat pe artistii Teatrului de Opera din Catania care, la randul lor au protestat zilele trecute impotriva abuzurilor in cultura, afisand pe loji acest text inaintea unui spectacol cu „Lucia di Lammermoor” de Donizetti. Sa nu uitam ca Deutsche Welle a transmis un reportaj despre decizia statului german de a suplimenta cu 50% cultura, tocmai in perioada de criza, motivand prin faptul ca domeniile cele mai afectate (sanatatea, cultura si educatia) trebuie sustinute ca sa nu piara. Din aceste motive de interes national, am actionat impotriva HG 741/2013 in justitie”, a declarat Oana Andra.

Pe de alta parte, aceasta a afirmat ca s-a depus plangerea preliminara la Guvernul Romaniei pe data de 8 noiembrie. „(…) apoi – cererea de suspendare a efectelor HG 741/2013 care a produs fuzionarea Operei Nationale Bucuresti cu Teatrul National de Opereta „Ion Dacian”. Inca nu am primit nici un raspuns in urma acestor demersuri, urmand actionarea in instanta, in contenciosul administrativ. Din cauza faptului ca atat protestele (de pe vremea cand fuziunea era doar un proiect), cat si actiunea noastra civica si culturala nu au primit nicio atentie din partea autoritatilor statului si nici din partea mass-media (…), am creat impreuna cu personalitati ale culturii romanesti acest memoriu, pe care l-am depus luni la institutiile de conducere a Romaniei”, a mai spus aceasta.

Atat plangerea preliminara, cat si cererea de suspendare a executarii Hotararii de Guvern 741/2013 sunt semnate de Daniel-Gheorghe Eufrosin, fost director general adjunct al Teatrului National de Opereta „Ion Dacian”, Marius Leau, in calitate de presedinte al Sindicatului Artistilor Teatrului National de Opereta „Ion Dacian” (conform Hotararii Judecatoriei sector 3, dosar nr. 7801/301/2012) – care intre timp a fost desfiintat, Patricia Seymour, in calitate de fost solist vocal al Teatrului National de Opereta „Ion Dacian” (care intre timp a fost absorbit de ONB), Pompeiu Harasteanu, in calitate de profesor universitar, prim-solist de traditie al Operei Nationale Bucuresti, Oana Andra, in calitate de prim-solista a Operei Nationale Bucuresti si de presedinte al Asociatiei „David Petrovich pentru Copii”, Alexandru Petrovici, in calitate de lector doctor universitar al Universitatii de Muzica din Bucuresti si de vicepresedinte al Asociatiei „David Petrovich pentru Copii”.

„Toti am actionat in interesele celor 49 de artisti si oameni de cultura care au semnat Memoriul Istoric, precum si in interesele celor cateva sute de artisti si iubitori de cultura din tara, care ne-au trimis scrisori de adeziune cu semnaturi olografe, prin care declara: „sustin si particip la demersul pe cale legala de obtinere a abrogarii H.G. 741/2013 si a Strategiei Sectoriale in Domeniul Culturii si Patrimoniului National pentru perioada 2014 – 2020″. De asemenea, am actionat conform dorintei exprimate de cei 638 de semnatari ai petitiei online Salvati Opera!”, a declarat Oana Andra pentru Mediafax.

Cererea de suspendare a executarii HG 741/2013 a fost inregistrata pe data de 26 noiembrie, la Curtea de Apel Bucuresti, la Sectia a VIII-a de contencios administrativ si fiscal, potrivit Portalului Instantelor de Judecata.

„La momentul actual, asteptam pozitia Guvernului, urmand sa introducem cat mai curand actiunea de anulare a HG 741/2013, tot la Curtea de Apel Bucuresti, Sectia VIII de Contencios Administrativ”, a declarat Oana Andra.

Potrivit mezzosopranei Oana Andra, memoriul a fost transmis si pe adresele de e-mail ale europarlamentarilor romani. „Pe langa dorinta solutionarii juste a situatiei din cultura, prin demersul nostru, speram sa-i facem pe conationalii nostri constienti ca au puterea de a striga „Imparatul e gol”, in toate domeniile in care e vizibil acest lucru”, a declarat Oana Andra, prim-solista a Operei Nationale Bucuresti.

In acest context, semnatarii memoriului au afirmat ca din Opera Nationala Bucuresti si din Teatrul National de Opereta „Ion Dacian” ramane, astfel, „doar un melanj fara identitate artistica, care, sub titulatura Operei, va adaposti genuri artistice total distincte, cu public-tinta diferit, dar care vor fi stranse sub aceeasi cupola a unui adevarat circ cultural”.

Totodata, in memoriu se arata ca, prin desfiintarea celor doua institutii cu caracter „national de traditie” si „infiintarea unui hibrid institutional”, se va sterge, practic, o istorie de 93, respectiv de 63 de ani. Potrivit memoriului, Hotararea de Guvern incalca „legea 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica, legea 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, prevederile articolului 33 din Constitutia Romaniei, privind dreptul la mostenirea culturala, precum si prevederilor O.G. nr. 21/2007, astfel cum a fost aprobata prin legea nr. 353/2007 privind specificul unei institutii de spectacol”.

Pe de alta parte, semnatarii au precizat in sursa citata ca a doua masura care va duce la distrugerea culturii din Romania este Strategia Sectoriala in Domeniul Culturii si Patrimoniului National pentru perioada 2014 – 2020. Acestia au afirmat ca, in cazul in care va fi pusa in aplicare, strategia va produce inevitabil pierderea „prestigiului cultural pe care il are Romania in acest moment pe plan international, mostenirii culturale pe care poporul roman o are si a aportului culturii noastre la cultura europeana si mondiala”.

De asemenea, semnatarii au mentionat ca in adoptarea strategiei se incalca „legea 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica, articolul 15 din Constitutia Romaniei, articolul 6 din Cap. II al Noului Cod Civil, articolul 25 din Noul Cod de Procedura Civila si Legea 76/2012”.

„Se invoca abuziv H.G. nr. 1672/2008 privind evaluarea artistilor (cu exceptia declarata a managerilor) prin norme metodologice care au fost abrogate definitiv de Inalta Curte de Casatie si Justitie a Romaniei, fiind aberante. Sustinerea ideii de concesionare a institutiilor de cultura, din motivatii economice, de „eficientizare” sau de „demuzeificare”, va duce la pierderea identitatii culturale a acestor institutii. Prin prezentarea viciata a situatiei privind cultura poporului roman (printr-un sondaj in care componenta sociala a esalonului de respondenti, precum si continutul intrebarilor sunt aberante) teatrele de opera, de opereta si filarmonicile sunt considerate a fi pe ultimul loc in preferintele romanilor, si, in consecinta, de minim interes national. Impunerea irationala a statutului de liber-profesionist tuturor celor care sunt in prezent angajati ai institutiilor culturale din tara duce la discriminarea unei categorii largi a cetatenilor Romaniei, care nu vor mai avea dreptul la contracte nedeterminate de munca. In strategie se precizeaza, dealtfel, ca liber-profesionistii beneficiaza de o minima protectie sociala si de sanatate. Mentionam ca filarmonicile, operele si operetele de stat recunoscute la nivel mondial nu folosesc in concerte si spectacole artisti liber-profesionisti, ci angajati cu contracte de munca pe perioada indelungata”, se arata in memoriu.

Semnatarii au precizat ca implementarea acestei strategii va avea o serie de implicatii la nivel national, precum pierderea creatorilor de arta, a artistilor, „care, din cauza instinctului firesc de supravietuire, se vor indrepta catre alte domenii sociale, ceea ce va duce la pierderea identitatii culturale si nu va rezista in concurenta vitala (fireasca) dintre popoare”, distrugerea invatamantului vocational la nivel de liceu (de muzica, arte plastice si coregrafie) si distrugerea invatamantului universitar in domeniul artelor, „prin lipsa dorintei parintilor de a-si mai indruma copiii sa studieze artele in sensul de a profesa in vreun domeniu artistic, care nu le va oferi un loc stabil de munca”.

„Referitor la cele expuse mai sus, consideram ca fuzionarea, comasarea, desfiintarea sau concesionarea institutiilor de cultura, precum si desfiintarea contractelor de munca nedeterminate si pe termen indelungat sunt masuri care lovesc la baza culturii romanesti afecteaza iremediabil traditia noastra culturala, anuleaza munca generatiilor trecute de artisti, afecteaza iremediabil generatii prezente si viitoare de artisti, priveaza publicul romanesc de educatia prin arta, restrictioneaza dreptul elementar (constitutional) de a avea acces la cultura al romanilor, ataca structura nationala prin distrugerea mediului cultural in care se pot dezvolta elitele talentului romanesc”.

Teatrul National de Opereta „Ion Dacian” din Capitala si-a incetat existenta in luna septembrie, ca urmare a fuziunii cu Opera Nationala Bucuresti (ONB), potrivit unei Hotarari de Guvern adoptate de Executiv.