Guvernul finanțează din Fondul pentru Mediu trei conducte de gaze pe care Comisia Europeană le-a refuzat

Guvernul a aprobat miercuri alocarea a 500 de milioane de lei din Fondul pentru Mediu pentru realizarea a trei conducte de transport al gazelor. Acestea se aflau și pe o listă de proiecte ale Transgaz pe care Comisia Europeană a refuzat să le finanțeze anul trecut, considerându-le neprioritare.

„Alocăm alţi 500 de milioane de lei din Fondul de Mediu pentru modernizarea şi extinderea reţelei de gaze naturale. Sunt trei gazoducte importante în Giurgiu, Vâlcea şi în special cel dintre Mehedinţi şi Caraş-Severin”, a anunțat premierul Marcel Ciolacu, la începutul ședinței de Guvern.

Este vorba despre:

• conducta de transport Prunişor – Orşova – Băile Herculane – Jupa – 229 milioane de lei
• conducta de transport gaze DN600 – Mihai Bravu – Siliştea: 169 milioane lei
• conducta Tetila – Horezu – Râmnicu Vâlcea: 101 milioane lei.

Aceste conducte se regăseau pe o listă de șapte proiecte pentru care Transgaz a cerut, anul trecut, o finanțare nerambursabilă de 554 milioane de euro din Fondul de Modernizare de la Comisia Europeană.

• Citiți și Transgaz și operatorii sistemelor de gaze din Europa Centrală și de Sud-Est, voce comună pentru a cere mai mulți bani de la Bruxelles pentru infrastructura de gaze

Pe lista Transgaz erau:

• Conducta de transport gaze naturale pentru alimentarea CET Mintia (acoperind și alți consumatori industriali și casnici);
• Creșterea capacității de transport a SNT și a siguranței aprovizionării cu gaze naturale a Sucursalei Electrocentrale Ișalnița (județul Dolj) și a Sucursalei Electrocentrale Turceni (județul Gorj);
• Conducta de transport gaze naturale Jupa – Băile Herculane – Orșova – Prunișor;
• Conductă de transport gaze naturale Mihai Bravu – Siliștea și transformarea în conductă godevilabilă;
• Conductă de transport gaze naturale Tetila – Horezu – Râmnicu Vâlcea;
• Conducta de transport gaze naturale Marea Neagră-Podișor;
• Conducta de transport gaze naturale Ghercești – Jitaru.

Comisia Europeană a aprobat atunci doar primul proiect, cel legat de centrala Mintia.

„N-am înțeles de ce Comisia Europeană nu a aprobat la finanțare din Fondul de Modernizare proiectele depuse de Transgaz. Unele din aceste proiecte privesc construirea infrastructurii necesare viitoarelor centralele pe gaze în ciclu combinat cu posibilitate de utilizare a hidrogenului de la Turceni și Ișalnița ale Complexului Energetic Oltenia.

Licitațiile sunt în curs pentru aceste conducte, dar nu avem bani. Ne străduim să găsim să luăm împrumuturi de la diferite bănci și instituții financiare”, declara, în noiembrie 2023, Ion Sterian, directorul general al Transgaz, citat de e-nergia.ro.

Comisia Europeană finanțează cu prioritate proiectele de energie verde și le consideră neprioritare pe cele privind întărirea infrastructurii de gaze, pe care le finanțează în procente mici sau deloc din bani comunitari.

„Infrastructura de transport a gazelor, element-cheie în procesul de decarbonizare”, consideră Guvernul României

În luna iulie, Profit.ro relata că Guvernul pregătește finanțarea cu o jumătate de miliard de lei, din Fondul de Mediu, alimentat cu încasări din vânzări de certificate de emisii de gaze cu efect de seră (CO2) alocate gratuit României de către UE, a mai multor proiecte de investiții ale companiei de stat Transgaz, operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale.

Finanțarea din Fondul de Mediu a devenit posibilă din punct de vedere juridic după ce, la finalul lunii trecute, Executivul a decis prin ordonanță de urgență să includă reabilitarea și extinderea rețelei de conducte operate de Transgaz printre proiectele finanțabile din Fond, cu argumentul că s-a constatat ″necesitatea utilizării tuturor instrumentelor existente la nivel național pentru întărirea infrastructurii de transport de gaze naturale, element cheie în procesul de decarbonizare, prin înlocuirea centralelor pe cărbune cu cele pe gaz, în scopul întăririi infrastructurii critice de interes național″.

Administrația Fondului pentru Mediu este principala instituție care asigură suportul financiar pentru realizarea proiectelor și programelor pentru protecția mediului, potrivit site-ului instituției.

Printre proiectele principale finanțate de AFM sunt Rabla, Casa Verde Fotovoltaice, Stații de încărcare mașini electrice, Eficiența energetică a clădirilor, Reabilitarea pistelor de biciclete.

România se bazează pe gaze drept combustibil de tranziție către energia verde

În ianuarie, Transgaz și companiile similare de transport al gazelor din șapte țări din Europa Centrală și de Sud-Est s-au întâlnit la București pentru a pune la cale un plan pentru a cere mai mulți bani de la Bruxelles pentru întărirea infrastructurii de gaze. Aceasta în contextul în care, anul trecut, Comisia Europeană a respins toate proiectele de gaze ale României, pe care le consideră neprioritare.

Companiile de gaze spun că fără aceste resurse nu se poate asigura securitatea energetică a Europei și nu se poate face o tranziție spre consumul de energie verde, așa cum își dorește Comisia Europeană.

Companiile de transport al gazelor vor să ceară printr-o voce comună mai mulți bani pentru întărirea infrastructurii, astfel încât să poată fi importate volume mai mari din zona caspică și din terminalele de gaze lichefiate din Grecia, prin Coridorul Vertical (Grecia-Bulgaria-România), ca alternativă la gazele rusești.

„Nu există tranziţie fără gaze, e nevoie de pragmatism absolut, scheme de infrastructură, şi e nevoie să lucrăm împreună. Din acest motiv suntem aici. Am trimis mai multe proiecte către Fondul de modernizare privind infrastructura din România. Toate au fost refuzate.

Nu se poate să atingi securitatea fără să investeşti în infrastructura de gaze. Trebuie să vorbim mai apăsat cu Bruxelles-ul şi la nivel tehnic. Nu e vorba de ceva politic aici. Argumentele sunt pur tehnice şi trebuie să folosim gazul ca şi combustibil de tranziţie”, spunea ministrul Energiei, Sebastian Burduja, în noiembrie 2023, citat de Agerpres.