Infecțiile urechii sunt mult mai frecvente la copii vara. Cum se manifestă „urechea înotătorului”, ce poate afecta temporar auzul

În sezonul estival mulți părinți aleg să petreacă împreună cu copiii la piscină, la mare, să se bălăcească în lacuri și râuri. Dar dincolo de distracțiile în apă și de marea răcorire în zilele caniculare pot apărea și neplăceri. Urechea înotătorului sau otita externă este frecventă la copiii care petrec mult timp în apă. Și da, copiii au mai multe șanse decât adulții de a face infecții ale urechii, însă poate fi afectat oricine indiferent de vârstă.

Urechea înotătorului, cunoscută și sub numele de otită externă acută, este o infecție bacteriană cauzată de apa care a rămas în canalul extern al urechii pentru o lungă perioadă de timp. Apa  uzează ceara protectoare și pielea și oferă un mediu umed pentru multiplicarea bacteriilor, astfel pot apărea iritații și infecții ale urechii externe.

Urechea înotătorului este diferită de o infecție a urechii medii. Nu este contagioasă, deci nu se transmite de la o persoană la alta. Dar, potrivit unui studiu care a analizat datele a peste 50.000 de vizitatori pe plajele americane înscriși în Studiul Național de Mediu și Epidemiologic al Apei de Recreere (Studiul NEEAR pe Apă) în nouă locuri maritime și 5 de apă dulce,  infecțiile urechii externe nu numai că afectează toate vârstele, dar atinge vârfuri în timpul verii.

Cum recunoști „urechea înotătorului”?

Durerea de ureche este semnul principal al apariției otitei externe acute. Se agravează atunci când partea exterioară a urechii este trasă sau apăsată. Durerea de urechi este unul dintre cele mai frecvente motive pentru vizitele la medicii din asistența medicală primară. Incidența generală a durerilor de urechi raportată de americanii incluși în studiul ,,Incidența și povara durerilor de urechi atribuite înotului recreațional în apele naturale” a fost de 1,6% în primele 10-12 zile după vizitele la plajă, dar cercetătorii au constatat că înotătorii care s-au scufundat cu capul în apă în comparație cu ceilalți au raportat mai des dureri de urechi, respectiv 7,12% dintre înotători.

Uneori, poate apărea o mâncărime în canalul urechii înainte de a se instala durerile. Inflamarea canalului urechii conferă o senzație inconfortabilă în ureche. Uneori, există scurgeri din canalul urechii, poate fi un lichid clar la început care apoi devine tulbure, gălbuie și asemănătoare puroiului. Urechea exterioară poate părea roșie sau umflată, iar ganglionii limfatici din jurul urechii pot deveni măriți și sensibili.

Auzul poate fi afectat temporar, dacă puroiul sau umflarea blochează canalul urechii. Majoritatea copiilor cu ureche de înotător nu au febră.

Măsuri pentru a preveni „urechea înotătorului”

,,Cea mai bună metodă de prevenire este să evitați să vă introduceți apă în urechi”, a precizat prof. dr. Hongzhao Ji, medic specializat în otolaringologie la Centrul Medical de Sud-Vest al Universității din Texas.

Medicii americani de la clinicile Mayo îi sfătuiesc pe părinți să aibă grijă să păstreze urechile uscate ale copiilor. După înot sau baie, urechile umede trebuie uscate ștergându-le ușor cu un prosop sau o cârpă moale. Înclinați capul copilului într-o parte pentru a ajuta apa să se scurgă din canalul urechii. Puteți folosi un uscător de păr cu setarea cea mai joasă, ținându-l la cel puțin un metru distanță de ureche.

Medicii recomandă să evitați introducerea obiectelor străine în ureche, inclusiv a tampoanelor de bumbac sau a bețișoarelor de urechi care pot împinge ceara mai adânc în canalul urechii, pot irita pielea subțire din interiorul urechii sau pot rupe pielea. Casca de baie, dopurile pentru urechi sunt extrem de utile atunci când cei mici înoată.

Când este necesară vizita la medic

Medicii pot trata urechea înotătorului cu picături, cu antibiotice dacă este cazul, după o prealabilă consultație. De aceea, pentru a afla diagnosticul corect este necesară o vizită la medicul ORL. Tratamentul tipic pentru urechea înotătorului este un antimicrobian aplicat direct pe canalul urechii, plus curățarea canalului de orice puroi, ceară, uleiuri sau celule moarte ale pielii. Este posibil ca infecția să progreseze și să apară pierderea temporară a auzului. Urechea înotătorului se vindecă de obicei în 7-10 zile de la începerea tratamentului, iar auzul revine.

Copiii ar trebui să facă o pauză de la înot până își revin, medicul fiind cel care poate oferi îndrumări cu privire la conduita terapeutică și la momentul întoarcerii la apă.

Sursă foto: Dreamstime