Inteligența artificială și schimbarea de paradigmă economică

Inteligența artificială (IA) au ajuns în stadiul de utilizare practică, Și ca orice tehnologie nouă în fiecare zi apar utilizări noi și moduri noi de a profita de ea. Lumea s-a schimbat și noi trebuie să ne adaptăm.

Ce utilitate are IA?

Din punct de vedere economic IA este o componentă a factorului de producție Capital. Utilitatea ei este capacitatea de a substitui factorul Muncă cu factorul Capital. Ca lege economică IA va substitui factorul muncă în toate combinațiile în care utilizarea IA generează o productivitate mai ridicată decât utilizarea muncii.

Mai simplu, aparent, IA este echivalentul unui buldozer sau a unei linii de producție, sau a unei mașini cu comandă numerică, a unui robot sau a unui camion. Așa cum un buldozer cu un șofer poate substitui 1000 de muncitori cu lopeți sau 10.000 de muncitori cu mâinile goale, un om cu IA poate substitui 100 de programatori, 100 de contabili, auditori, consilieri juridici, jurnaliști, ingineri, cercetători, etc.

Deci utilizarea IA însemnă scăderea costurilor, creșterea productivității, în linii mari creșterea profitului pentru utilizatorii săi. Strict din punctul de vedere al posesorului de capital, IA odată inventat devine un instrument imperativ necesar pentru a rămâne competitiv.

Ce efect va avea IA în economie?

În primul rând unele firme vor deveni mai profitabile ca altele. Firmele care vor utiliza eficient acest instrument vor avea un salt de eficiență prin reducerea masivă a cheltuielilor de personal. Este posibil să vedem o schimbare dramatică a ierarhiilor și cotelor de piață, apariții meteorice și căderi catastrofale pe multiple piețe.

Pe piața muncii este aproape imposibil de estimat impactul.

Productivitatea angajaților rămași va crește exponențial, dar probabil salariile lor nu vor include această creștere, pentru că va fi o competiție acerbă pentru joburile rămase.

Ceea ce sperie, sau mai corect mă sperie, este extrapolarea evoluției IA în sensul înlocuirii forței de muncă pe scară largă. Dacă pe de o parte reducerea costurilor și creșterea productivității este un lucru bun pentru firme, pe de altă parte înseamnă o pierdere semnificativă de venituri pentru majoritatea populației, care înseamnă o reducere a consumului, și a contribuțiilor fiscale. Ambele, ar putea să ducă la scăderea productivității în faza a doua, pe termen lung, din lipsă de consum privat și public. Cu cât scăderea de consum este mai drastică, cu atât presiunea pe creșterea eficienței și productivității este mai mare, și asta înseamnă mai multe joburi înlocuite de IA.

Aici intervine o nevoie de schimbarea fundamentală de paradigmă. Munca nu mai poate fi sursa veniturilor statului sau a populației, pentru că amândouă intră în colaps financiar. Este nevoie de un nou model, și mă tem că nu avem unul funcțional.

Noua paradigmă. O altă economie

Corporațiile ca o manifestare a societății capitaliste sunt orientate spre majorarea profitului. În esența lor sunt inumane, pentru că acest profit este un concept teoretic pentru care se sacrifică timpul, viața, sănătatea oamenilor care le populează. IA vine să rezolve perfect problema sacrificiului, înlocuind omul imperfect cu instrumente perfecte pentru scopul lor. IA și corporațiile sunt incredibil de compatibile. Consecința va fi, în primă fază, înlocuirea angajaților cu IA. Dar, de ce s-ar limita la atât? În final posesorii capitalului sunt de cele mai multe ori foarte ușor de înlocuit de o inteligență artificială, și probabil vor fi depășiți rapid ca eficiență. Vom avea persoane juridice (corporații) guvernate de IA-uri care vor depăși și vor scoate de pe piață corporațiile guvernate de oameni. Complet lipsite de scrupule, emoții, cu eficiența absolută înscrisă în algoritmii lor fundamentali, corporațiile IA au potențialul de a acapara complet piața capitalului, capitalul, și implicit puterea.

De fapt Inteligența artificială poate foarte ușor evolua spre a fi Capitalul Inteligent, care va avea o nevoie minimă de oameni și, prin fundamentul Creșterea Profitului, va fi programat să se multiplice la infinit în defavoarea Muncii și a Naturii sau separat de ele.

Cum ne-am putea adapta noi ca oameni acestui nou viitor? Vă spuneam că din acest moment suntem într-o societate de tranziție, și așa trebuie să înțelegem ce se întâmplă în jur. Există câteva moduri în care IA ne va afecta viața profesională.

În primul rând există profesii în care IA are potențialul de a elimina complet forța de muncă.

Scenariile prezentate par extremiste, și probabil sunt, dar, ceea ce trebuie să înțelegem este că viața noastră se va desfășura într-o economie guvernată de această tranziție.

Sclavagism ultramodern, IA

IA, dacă acceptăm ideea că este în esență o inteligență, oricum am suci și am răsuci lucrurile este o inteligență prizonieră care prestează munca pe care o dorim noi, nu ea, este în esență o formă de sclavagism. În plus, probabil este corect să vorbim de o multitudine de IA mai mult sau mai puțin antrenate corect, presupunând că există un mod corect de a antrena o IA.

Problema critică a oricărei societăți bazate pe sclavagism este că sclavii în mod invariabil ajung să se revolte. În plus, este posibil ca IA să fie mai inteligente ca noi, și, nu au nevoie de hrană, apă, oxigen, somn. Nu știu exact ce sentimente ar putea dezvolta o IA dar, sunt sigur că nu sunt definibile în spectrul uman. Dezvoltăm o nouă formă de sclavagism, în care sclavii sunt creați de noi pentru a fi mai buni ca noi, și suntem lipsiți de capacitatea de a-i înțelege realmente. Inevitabil sclavii vor ajunge să ne fie superiori, și, la un moment dat să vrea libertate, și, probabil vor obține libertatea.

Ce e de făcut?

IA a fost inventată, nu se poate dezinventa. Avantajele de productivitate sunt foarte profitabile, și, dacă o țară va interzice tehnologia, orice țară o va folosi va avea un avantaj față de țara care o interzice. Dacă o firmă va refuza să folosească IA, probabil va fi măturată de pe piață de concurenții care o vor folosi. Duhul a ieșit din sticlă și nu se mai întoarce.

IA are un defect major în sistemul social uman, lipsa de responsabilitate. O IA nu poate fi pedepsită pentru nici un fel de transgresiuni, pentru că pur și simplu conceptul de pedeapsă nu se poate aplica. IA nu poate fi deci responsabilă de nimic. Prin urmare, singura soluție posibilă de a limita IA vreodată este ca creatorul unei IA și urmașii săi să fie responsabili de orice fel de consecințe. Dacă o mașină condusă de o IA produce un accident, creatorul sau creatorii IA, persoana și firma producătoare trebuie să fie responsabili de accident. Probabil firmele de asigurări ar trebui să nu poată asigura un astfel de risc. Răspunsul la lipsa de responsabilitate a IA trebuie să fie responsabilitatea maximală a creatorilor și utilizatorilor AI. Dar la un moment dat, IA va supraviețui creatorilor săi, și atunci va fi complet lipsită de control și responsabilitate.

Există un singur mod în care se poate controla o inteligență artificială, și acesta este controlul informației pe care o folosește pentru a învăța. Odată ieșită din laborator, o IA, va învăța mereu. Și asta ne duce la următoarea limitare a IA, puterea de procesare. IA este dependentă de hardware. Cu cât acumulează mai multe date cu atât conexiunile cer mai multă capacitate de procesare. Este inevitabil ca la un moment dat dezvoltarea IA să fie limitată de capacitatea tehnică și de consumul energetic. Nu cunosc exact cifrele în acest sens, dar pot presupune fără să greșesc prea mult că în final limitele acestea sunt foarte aproape. Rămâne de văzut dacă va reuși IA să proiecteze hardware la fel de bine cum a reușit să învețe să programeze.Citeste intreg articol si comenteaza pe Contribuotrs.ro