Trump – Zelenski – Europa. Care e miza teritoriilor care se vor discuta luni, la Washington / Ce spune un ofițer de informații
Un ofițer de informații ucrainean a declarat pentru The Economist că americanii sunt „incredibil de agresivi” în a presa Ucraina să renunțe la mai mult teritoriu. Asta generează temeri mari, în perspectiva discuțiilor de luni de la Washington și a unui posibil summit trilateral Trump-Putin-Zelenski.
La Kiev și în Europa, reacția inițială după summitul din Alaska a fost una de ușurare. Acum însă, ucrainenii se tem de ceea ce va urma.
Ușurarea inițială este explicabilă. Donald Trump nu a încheiat un acord cu Vladimir Putin prin care să îi satisfacă acestuia imediat toate solicitările. „Dezastrul a fost evitat: Trump nu ne-a vândut”, a comentat un parlamentar de la Kiev sâmbătă.
Dar, pe măsură ce informațiile s-au concretizat într-o perspectivă tot mai clară a revendicărilor Rusiei, unele pe care Ucraina nu le va putea accepta, încrederea a lăsat loc neliniștii.
Iar primul motiv de neliniște este chiar întâlnirea planificată luni la Washington între Trump și președintele Volodimir Zelenski, una care trezește amintiri dureroase ale dezastrului diplomatic din februarie din Biroul Oval.
The Economist avertizează că „coșmarul” unui pact Trump-Putin pe seama Ucrainei nu a dispărut.
Vestea bună pentru liderul ucrainean este că de data aceasta, alături de el, la Washington, vor fi aliații europeni, care duminică s-au întâlnit pentru a se pune de acord în privința poziției pe care o vor susține.
Există apoi discuții despre un posibil summit în trei: Trump-Putin-Zelenski, dar este neclar deocamdată dacă acesta va avea loc.
O întâlnire posibil crucială
Ultima dată când Zelenski a fost în Biroul Oval, în februarie, Trump l-a desconsiderat pentru că „nu avea cărți” de jucat și l-a dat afară din Casa Albă. Acum, când Zelenski se va așeza din nou la masă, este probabil ca el să se confrunte cu o presiune enormă.
Trump a subliniat de mult timp că Ucraina se află într-o poziție slabă și a susținut că trebuie să încheie un acord cu Rusia. Ultima oară imediat după summitul din Alaska.
Unele surse cred că este posibil chiar ca lui Zelenski să i se propună un acord gata pregătit, scrie The Economist.
Liderul ucrainean va fi însă însoțit de alți oficiali europeni la Washington – cancelarul Friedrich Merz a anunțat deja că va fi acolo, la fel și președinta Comisiei Ursula von der Leyen, președintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Keir Starmer.
Secretarul general al NATO Mark Rutte, președintele Finlandei, Alexander Stubb, care a avut ocazia să se întâlnească cu Trump la începutul acestui an în Florida, unde au jucat împreună golf, și prim-ministra Italiei Giorgia Meloni vor fi de asemenea acolo.
Susținerea aliaților europeni ar mai reduce ceva din presiunea de pe umerii președintelui ucrainean.
Scut european în jurul Ucrainei. Care este poziția României
Coaliția de Voință s-a reunit duminică, virtual, pentru a pregăti strategia pentru întâlnirea de luni de la Washington.
Liderii europeni au convenit că Ucraina trebuie să primească garanții de securitate pentru ca negocierile privind încheierea războiului cu Rusia să poată continua, a declarat premierul ceh Petr Fiala, citat de Reuters.
„Scopul nostru este de a prezenta un front comun între aliații europeni și Ucraina”, a spus și Macron.
Iar ministrul de Externe al Poloniei a insistat că un armistițiu trebuie să fie o condiție pentru începerea negocierilor de pace.
Care este poziția României?
„Consolidarea Ucrainei înseamnă consolidarea securității Europei și a regiunii noastre”, a spus Nicușor Dan, după ce a participat la reuniunea virtuală de duminică. .
„În cadrul Coaliției, ne-am exprimat disponibilitatea de a contribui, alături de Statele Unite și de partenerii noștri europeni, la oferirea unor garanții solide de securitate – esențiale în acest proces de pace. Istoria ne-a arătat că Rusia nu își respectă propriile angajamente”, a spus președintele.
„Ca vecini ai Ucrainei, contribuția noastră la aceste garanții de securitate înseamnă o investiție directă în propria noastră securitate”, a adăugat el.
Temerile ucrainene
Oficialii ucraineni insistă că desfășurarea negocierilor este constructivă și fac referire la discuțiile europene privind garanțiile de securitate pentru Ucraina susținute de SUA.
„Se încearcă să se ajungă undeva”, a declarat un oficial citat de The Economist.
În privat, ei se tem însă că președintele american a permis ca sfârșitul războiului să fie rescris în termenii Rusiei.
Cea mai evidentă schimbare este noua acceptare a ordinii preferate de Rusia.
A dispărut orice perspectivă a unui armistițiu complet ca primă etapă sau a sancțiunilor severe promise odată de Trump dacă Putin nu ar fi fost de acord cu acesta.
Sâmbătă, Serhii Leșcenko, consilier prezidențial ucrainean, a reiterat poziția Ucrainei: armistițiul trebuie să precede un acord general de înghețare sau încetare a conflictului.
Doar că Trump, aliniindu-se brusc cu Putin, spune acum că obiectivul imediat trebuie să fie o pace cuprinzătoare.
Este o perspectivă de tipul „totul sau nimic” care ar putea fi ușor sabotată de actori rău intenționați – sau folosită pentru a obține concesii maxime.
„Americanii par să fie de acord cu Putin, fie că sunt conștienți sau nu”
Surse din domeniul securității ucrainene spun că sunt îngrijorate de ceea ce înseamnă „pace globală”.
Pentru Putin, aceasta pare să însemne în continuare eliminarea a ceea ce el numește „cauzele profunde” ale războiului din Ucraina, o viziune pe care a prezentat-o într-un eseu beligerant din 2021, în care și-a expus argumentele în favoarea invaziei.
În traducere, el s-a opus extinderii NATO spre est după căderea Zidului Berlinului și independenței Ucrainei.
În acel eseu, Putin vorbea despre Ucraina și Rusia ca despre „un singur popor”.
Este neclar dacă Trump a înțeles sau nu semnalul lui Putin, dar nu a spus nimic care să-l contrazică.
„Pentru Putin, o pace cuprinzătoare înseamnă să ne schimbe”, a spus un oficial ucrainean pentru The Economist.
„Iar acum americanii par să fie de acord, fie că sunt conștienți de asta sau nu”, a adăugat acesta.
El, spun comentatorii, își dorește o înțelegere grandioasă cu Putin, care să pună capăt războiului, să redefinească securitatea în Europa și să includă acorduri în mai multe domenii, de la energie până la Arctica.
„Sub vraja lui Putin, Trump este un politician incapabil”
Roman Bezsmertni, un fost diplomat ucrainean, a spus că Putin l-a „batjocorit” pe președintele american și dorința acestuia de a obține premiul Nobel pentru pace.
„Aceasta nu este o tragedie pentru Ucraina. Este o tragedie pentru America și pentru lume. Sub vraja domnului Putin, Trump este un politician incapabil”, a observat el.
Pe parcursul lunii iulie, contactele secrete dintre Ucraina și Rusia au adus cele două țări mai aproape de o înțelegere cu privire la modul în care războiul ar putea fi înghețat.
Dar discuțiile ulterioare dintre Putin și Steve Witkoff, emisarul lui Trump, au creat o serie de noi cereri teritoriale imposibile pentru Ucraina.
La summitul de vineri, Putin a cerut din nou ca Ucraina să se retragă din zonele provinciilor Luhansk și Donețk pe care le mai controlează, care împreună reprezintă cele mai fortificate secțiuni ale liniei frontului.
Acest lucru l-ar pune pe Putin într-o poziție mult mai puternică pentru a ataca din nou în viitor, dacă ar decide să o facă.
În schimb, președintele rus s-a oferit să restituie mici porțiuni din teritoriul ocupat din provinciile Sumî și Harkov și să înghețe liniile actuale din Zaporojie și Herson.
Americanii sunt „incredibil de agresivi” în a presa Ucraina să renunțe la mai mult teritoriu
Anii de război au epuizat poporul ucrainean, iar Rusia continuă să-și exercite avantajul.
Nu este de mirare prin urmare că sondajele de opinie arată o schimbare clară către pragmatism a populației, care este mult mai deschisă unui armistițiu.
Majoritatea celor chestionați sunt acum în favoarea recunoașterii ocupației de facto a zonelor pe care Rusia le deține deja, în schimbul unor garanții reale de securitate din partea Occidentului.
Cu toate acestea, există o majoritate consistentă și copleșitoare împotriva oricăror concesii teritoriale suplimentare față de Rusia.
Un ofițer de informații ucrainean a declarat că americanii sunt „incredibil de agresivi” în a presa Ucraina să renunțe la mai mult teritoriu.
Interesul Rusiei este destul de clar, spune el. „Ei vor să maximizeze pachetul pe care îl vor primi în schimb – de la ridicarea sancțiunilor, la returnarea bunurilor confiscate, până la redeschiderea piețelor energetice”, a spus acesta.
Ceea ce este mult mai puțin clar, a adăugat el, este motivul pentru care administrația Trump a insistat atât de puternic pentru promovarea intereselor Rusiei.
Mai mulți observatori au oferit motivele. Trump își dorește o înțelegere grandioasă cu Putin, care să pună capăt războiului, să redefinească securitatea în Europa și să includă acorduri în mai multe domenii, de la energie până la Arctica.
Plus, și-ar dori probabil să câștige Nobelul pentru Pace.
Rolul Europei
Mulți cred că Europa va avea acum un rol cheie.
După summitul din Alaska, Trump a discutat timp de o oră la telefon cu liderii europeni și cu Zelenski.
Într-o declarație, liderii europeni au afirmat că „Vom continua să întărim sancțiunile și măsurile economice mai ample pentru a exercita presiune asupra economiei de război a Rusiei până când se va instaura o pace justă și durabilă. Ucraina poate conta pe solidaritatea noastră neclintită în eforturile noastre de a obține o pace care să protejeze interesele vitale de securitate ale Ucrainei și ale Europei”.
Duminică, după summitul Coaliției de Voință, ei au reiterat această poziție.
Macron a subliniat necesitatea respectării integrității teritoriale a Ucrainei, în vreme ce președintele Consiliului European Antonio Costa a făcut apel la SUA să mențină unitatea transatlantică.
Există dovezi că Trump ascultă de Keir Starmer, Friedrich Merz, Emmanuel Macron și Alexander Stubb, astfel încât intervențiile lor din următoarele zile ar putea avea o greutate, cred comentatorii.
Europa, scrie The Economist, ar avea o influență mult mai mare dacă ar face și ar cheltui mai mult.
Mult timp nu a fost așa și abia în ultimele luni ajutorul militar cumulativ al Europei prin contracte de achiziții a depășit în sfârșit cel al Americii, potrivit Institutului Kiel, un grup de reflecție.
Europa poate face mai mult prin furnizarea de fonduri pentru achiziționarea de arme din SUA, fabricarea de echipament militar și muniție proprie și susținerea Ucrainei pentru construirea propriului complex militar-industrial.
De asemenea, ar semnala că, dacă Zelenski și Europa resping în cele din urmă un acord cu care Trump și Putin sunt de acord, iar America renunță apoi complet la sprijinul său, Ucraina este încă capabilă să lupte în continuare.
INTERVIURILE HotNews.ro