Interlopul Ioan Clamparu, adus sub paza severa la Curtea de Apel Alba Iulia/ Pronuntarea in procesul sau, amanata pentru 5 octombrie

Interlopul Ioan Clamparu, considerat de presa spaniola unul dintre cei mai periculosi traficanti de fiinte umane, a fost adus miercuri sub paza severa la Curtea de Apel Alba Iulia, unde se judeca apelul declarat de el impotriva unei decizii a Tribunalului Sibiu prin care i-a fost respinsa cererea de redeschidere a procesului penal ce a facut obiectului unui dosar in urma caruia a fost condamnat la 13 ani de inchisoare, relateaza Agerpres.

UPDATE: Curtea de Apel (CA) Alba Iulia se va pronunta in data de 5 octombrie asupra cererii lui Ioan Clamparu privind redeschiderea procesului penal ce a facut obiectul unui dosar in urma caruia interlopul a fost condamnat, in 2011, la 13 ani de inchisoare. Purtatorul de cuvant al CA Alba Iulia, Cosmin Muntean, a declarat, pentru Agerpres, ca miercuri a fost termen in acest dosar, instanta a deliberat si a amanat pronuntarea pentru luni, 5 octombrie.

Tribunalul Sibiu i-a respins in iunie lui Clamparu cererea privind redeschiderea procesului penal, la judecarea in lipsa, ce a facut obiectul unui dosar penal deschis in 2006. In 2011, Inalta Curte de Casatie si Justitie a mentinut sentinta data in 2010 de CA Alba Iulia, prin care interlopul a fost condamnat la 13 ani de inchisoare cu executare.

In dosarul respectiv, mandatul de arestare preventiva emis pe 7 mai 2004 pe numele lui Ioan Clamparu nu s-a pus in executare, fiind dat in urmarire nationala si internationala.

Clamparu a fost adus si incarcerat in tara din Spania in primavara acestui an, pe baza mandatului european de arestare emis pe numele sau. IGPR a precizat atunci ca Ioan Clamparu executa o pedeapsa de 20 de ani de inchisoare pentru infractiunile de constituire a unui grup infractional organizat, trafic de persoane, trafic de minori si intreruperea cursului sarcinii. De asemenea, pe numele sau a mai fost emis un mandat de arestare preventiva, pentru initiere si constituire a unui grup infractional organizat, avand drept scop comiterea de infractiuni grave si proxenetism.

Considerat de presa iberica unul dintre cei mai periculosi traficanti de fiinte umane, Clamparu s-a predat autoritatilor din Spania in toamna lui 2011, Audienta Nationala spaniola decizand atunci inchiderea romanului, pe numele caruia fusesera emise ordine europene de cautare si arestare pentru acuzatiile de exploatare sexuala in Spania si Romania.

In februarie 2012, Ioan Clamparu a fost condamnat, intr-o prima faza, de instanta locala din Madrid, la 30 de ani de inchisoare pentru ca a obligat mai multe femei sa se prostitueze. Intre acestea s-a aflat si o minora pe care a obligat-o sa avorteze. Ulterior, Clamparu a primit 20 de ani de inchisoare.

Anchetatorii romani au sustinut ca reteaua pe care Clamparu a initiat-o a avut ca model modul de actiune, regulile si pedepsele utilizate in cadrul Camorrei italiene. Clamparu i-a cunoscut pe ceilalti membri ai bandei, condamnati intre timp si ei la inchisoare, in penitenciarul de la Aiud, unde executa o pedeapsa pentru omor. El a fost eliberat conditionat in 1999, dupa executarea a doua treimi din pedeapsa de 15 ani.

Potrivit procurorilor, pe relatia Romania-Spania a actionat, din 2001, o retea de trafic international de persoane, cu ramificatii in mai multe judete din tara: Sibiu, Prahova si Neamt. Reteaua era structurata intr-o maniera piramidala, fiind condusa, potrivit anchetatorilor, de Ioan Clamparu, zis „Cap de porc”.

Conform rechizitoriului, existau segmente distincte ale retelei care se ocupau de recrutarea sau racolarea victimelor, de obtinerea documentelor de calatorie si transportul fetelor pana in Spania, unde tinerele erau preluate de alti membri ai retelei si obligate sa practice prostitutia.

Principala zona de actiune a retelei era „Casa de Campo” din Madrid, un parc imens, in care, in fiecare noapte, erau obligate sa practice prostitutia de catre membrii gruparii un numar de 120-150 de romance, supravegheate de proxeneti. Fetele erau obligate sa se prostitueze numai cu cetateni spanioli si nu aveau voie sa vorbeasca una cu cealalta despre adevarata lor identitate. Multe dintre fete au reusit cu timpul sa fuga, unele chiar cu ajutorul unor clienti spanioli, si au depus marturie impotriva racolatorilor si proxenetilor.