INTERVIU Cinci lucruri pe care le poți face pentru a slăbi, înainte de a apela la Ozempic sau Mounjaro, descrise de un medic român și profesor de Diabet și Nutriție. Ce ne învață cazul Bryan Johnson
În materie de slăbit și, în general, de sănătate, am găsit un medic care are curaj să spună că ceea ce funcționează cu adevărat în prevenție și slăbit este la îndemâna aproape oricui. Explică Cornelia Bala, medic primar și profesor de Diabet și Nutriție la Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca.
Metodele de slăbit aparent lipsite de elementul miraculos sunt, de fapt, cel mai bine studiate.
Sunt metode eficiente, gratuite și, poate tocmai de aceea, nici nu sunt atât de promovate.
Cunoscutul diabetolog Cornelia Bala spune ce riscuri apar când slăbim brusc și ce înseamnă „indicele de 25”.
Și când trebuie să ne adresăm medicului, pentru că limita noastră nu mai poate fi îmbunătățită. Nevoia de analize.
Prevenția nu are strălucire. Nu se vorbește prea mult despre ea. Și, totuși, face o diferență enormă în sănătate, crede dr. Cornelia Bala. „Pornind de la ce nu trebuie să facem, este destul de simplu de înțeles că putem lua măsuri moderate, atât din punct de vedere al alimentației, cât și al activității fizice”, spune doctora din Cluj.
Dr. Cornelia Bala este și președintele Asociației Române de Educație în Diabet.
Discuția cu dr. Bala a venit chiar înainte ca în lume să explodeze cazul Bryan Johnson. Conversația nu s-a referit la cazul Johnson, dar acesta poate fi corelat prin plasarea corectă a noastră, a fiecăruia dintre noi, între „obsesia de a fi perfect sănătos” și „ignorarea sănătății”, cele două extreme.
Cornelia Bala. Foto: interdiab.mediamed.ro
Cazul Bryan Johnson
Cunoscut milionar, Johnson a făcut eforturi cifrate la 2 milioane de euro pe an pentru a-și prelungi viața, într-un mediu optim, cu îmbunătățiri spectaculoase ale longevității. A sperat că nu se va îmbolnăvi și va ajunge să trăiască 150 de ani. Recent, Johnson a anunțat că e bolnav de stomac.
De aici a apărut din nou discuția între ce putem face, cu adevărat, pentru a trăi sănătos. Și care sunt limitele alegerilor noastre, puse față în față cu idei precum dotarea genetică sau simpla întâmplare.
Dacă cineva care investește atât de mult nu se sustrage bolii, ce putem facem noi? Lucrurile de bun simț să le facem, spun medicii.
De ce fără restricții bruște
„Nu trebuie recurs la restricții calorice sau diete foarte drastice, foarte restrictive. Acelea pe care le găsim destul de frecvent în mediul online și care ne promit scăderea a 10 kilograme în două luni.”, spune Dr. Cornelia Bala.
Explicația medicului: „Pe termen lung, aceste restricții calorice foarte severe au efecte negative asupra modului în care organismul gestionează energia. Scade foarte mult metabolismul bazal – adică acele arderi interne, cum sunt ele mai bine cunoscute.”
Cornelia Bala avertizează că, în momentul în care aceste restricții sunt oprite, „există un risc de aproape 100% de a recupera foarte rapid acele kilograme pierdute. Și, de asemenea, de a duce la o compoziție a corpului care este mai nefavorabilă decât cea de la care s-a pornit.”
Dacă metoda vi se pare auzită e pentru că, în realitate, ea funcționează. Dacă e veche, nu înseamnă că e rea
Doctora Bala spune că „în timpul acestor restricții foarte mari, se pierde țesut adipos, dar se pierde și masă musculară. Mai ales dacă nu se consumă suficiente proteine și nu se face și activitate fizică.”
Medicul avertizează că, în momentul în care o dietă foarte restrictivă este oprită, „se acumulează kilogramele pierdute și, uneori, chiar peste, predominant pe baza țesutului adipos.”
„Și atunci, practic, de la o persoană cu un anumit număr de kilograme și o anumită compoziție – mușchi, grăsime – acea persoană va ajunge cu același număr de kilograme, dar cu mai puțini mușchi și mai multă grăsime. Iar acesta cred că este un lucru important de știut pentru oricine se gândește să ia măsuri pentru a reduce greutatea pe care a acumulat-o.”
Și o activitate fizică foarte intensă, începută brusc, fără pregătire, este la fel de neindicată: „Vorbim aici despre o durată și o intensitate mare a activității fizice de la o zi la alta. Adică trecerea bruscă de la sedentarism la mers de 5 ori pe săptămână la sală și practicarea bruscă de activități de intensitate mare. Acest lucru nu are deloc efecte bune asupra organismului.”
Medicul repetă: „Nu 10 kilograme pierdute în două luni”
Dând la o parte ceea ce nu trebuie făcut, persoanele care au acumulat kilograme în plus, fără să fi ajuns la un grad avansat de obezitate, pot lua, pentru a slăbi, niște „măsuri generale care sunt destul de cunoscute”.
Dar „mai complicată este, de fapt, aplicarea lor în practică”, spune dr. Cornelia Bala.
„Este destul de simplu de înțeles că putem lua măsuri moderate, atât din punct de vedere al alimentației, cât și al activității fizice”, arată medicul.
Primele două măsuri țin de modificări în alimentație: o reducere a cantității de alimente, fără a se ajunge la înfometare, dublată de o atenție sporită acordată calității acestora.
Ce reducem
„Adică: să reducem predominant din alimentele care sunt foarte bogate în zahăr sau în grăsimi și să păstrăm în alimentație grupele alimentare mai sănătoase. Care sunt și ele cunoscute: glucidele cu absorbție mai lentă – cereale integrale, legume, fructe: ideal fructul integral și nu fresh sau alte modalități de a prepara fructele. Apoi, proteine de bună calitate și care să nu fie însoțite de cantități exagerate de grăsime, lactate – sunt o variantă bună de a ne aduce energie fără elemente nutritive nesănătoase. Și hidratarea este foarte importantă.”
Aceste modificări în alimentație „duc la rezultate. Sigur, nu la 10 kilograme pierdute în două luni. Dar sunt modificări menite să inverseze trendul de creștere în greutate și să ne aducă și beneficiile directe ale unor alimente sănătoase, dincolo de efectele asupra greutății.”
Despre somn
O a treia măsură ține de „corectarea unor comportamente care probabil că au contribuit la creșterea în greutate: trecerea de la o stare de sedentarism la o stare de a deveni moderat activ, de a crește progresiv durata și intensitatea activității fizice, pe măsură ce organismul își crește gradul de antrenament.”
Durata și calitatea somnului sunt și ele pe lista, fiind a patra măsură importantă la care trebuie să fim atenți. „O persoană care nu doarme suficient și nu se simte odihnită va încerca să compenseze acest lucru consumând mai multe calorii.” Cele 7-8 ore de somn sunt prețioase.
Durata prea scurtă a somnului și senzația de oboseală sunt corelate cu creșterea apetitului, explică dr. Cornelia Bala. „Sunt modificări hormonale care, în lipsa somnului suficient, induc această creștere a apetitului.”
Mâncatul emoțional: când ne reducem stresul prin alimente
Nu în ultimul rând, arată dr. Cornelia Bala, persoanele care au acumulat kilograme în plus ar trebui să își facă o autoevaluare a mâncatului emoțional. Ce înseamnă asta?
„Cred că fiecare dintre noi, în momente de stres, avem această tendință de a reduce intensitatea stresului prin alimente. Și vorbim, de obicei, despre alimente bogate în calorii, bogate în zahăr. Care, pe moment, într-adevăr ne liniștesc, dar pe termen mediu și lung au efecte nedorite asupra greutății și asupra stării de sănătate în general.”
Într-o anumită măsură, ne putem influența singuri modul în care reacționăm la stres, spune medicul. „Spre exemplu, dacă suntem stresați, în loc să ciugulim ceva dulce sau sărat, ne putem face obiceiul să ieșim la o scurtă plimbare. Care are și ea efecte de reducere a stresului și este o formă sănătoasă de a gestiona stresul. În plus, are și alte beneficii, pe lângă faptul că reduce sau chiar elimină stresul.”
În cazul în care „constatăm că nu mai deținem controlul” la acest capitol, ar trebui să ne adresăm unui psiholog, mai spune dr. Cornelia Bala.
„Cam aceștia ar fi pilonii unor măsuri pe care le putem lua, într-o primă etapă, singuri”, arată președintele Asociației Române de Educație în Diabet.
Pragul de la care nu mai putem slăbi fără medic și tratament
Aceste măsuri funcționează însă doar atunci când „gradul de acumulare a țesutului adipos nu este încă foarte mare”, spune dr. Cornelia Bala.
În cazul în care s-a ajuns deja la un exces important de greutate, „toate datele științifice arată că doar aplicarea măsurilor de stil de viață sunt insuficiente. Sau, dacă sunt eficiente, sunt eficiente doar pe o perioadă scurtă de timp”, explică medicul.
Cel mai simplu indicator care ne arată „o situație obiectivă” a greutății și a riscurilor este indicele de masă corporală. Acesta se calculează pe baza greutății împărțită la pătratul înălțimii, potrivit medicului. Un calculator poate fi acesta.
Sub și peste 25
Valorile normale, din punctul de vedere al riscurilor asupra sănătății, sunt considerate cele sub 25, cu o limită inferioară de 18,5, spune medicul.
„De la un indice de masă corporală de 25 încolo, deja fiecare persoană trebuie să știe faptul că încep să apară riscuri legate de excesul de țesut adipos. Și atunci, ar fi bine ca deja de la această limită să solicite un consult cu medicul de familie, ca prim pas”, explică Cornelia Bala.
Dar și persoanele care nu au atins un indice de masă corporală de 25, însă observă că încep să acumuleze kilograme într-un ritm mai accelerat, „trebuie să își pună probleme. Nu este un lucru de dorit și pot să ajungă, la un moment dat, peste această limită a indicelui de masă corporală de 25.”
O primă recomandare ar fi ca orice persoană care se află în situația aceasta să încerce să se prezinte la o consultație medicală.
„Dacă deja există obezitate – ceea ce înseamnă un indice de masă corporală mai mare sau egal cu 30 – gradul de urgență al unei intervenții medicale este mai evident”, adaugă Cornelia Bala.
Complicațiile obezității
Iar în cazul în care indicele de masă corporală a trecut de 35, „nu mai vorbim despre 40, deja intră în discuție, chiar dacă nu din primul moment, dar mult mai repede, recomandarea de tratament medicamentos sau, în unele situații, de tratament chirurgical. În acele cazuri în care excesul este foarte mare, acolo se prioritizează altfel”, arată medicul.
Cornelia Bala atrage atenția că acumularea unui număr mare de kilograme este adesea asociată cu riscuri asupra stării de sănătate, motiv pentru care este bine să existe o evaluare făcută de medic.
„Pot fi situații în care, în spatele acumulării de kilograme – sigur, proporțional cu numărul de kilograme – acumulate deja să se afle deja anumite consecințe, complicații ale obezității pe care nu le putem afla decât în urma unei evaluări și a unui set de analize”, arată președintele Asociației Române de Educație în Diabet.
Nevoia de analize
„Aici aș da exemplul diabetului, al prediabetului, unde, dacă nu facem analize, nu vom ști că există această patologie. O altă posibilă complicație este hipertensiunea arterială, care poate să fie prezentă în această situație. Iar dacă nu ne măsurăm tensiunea, nu o să știm că ea există.”
„Pe de altă parte, trebuie să recunoaștem că, în situațiile care nu sunt severe, sunt la limită, poate că accesul la medic este limitat. Și atunci, da, este bine ca persoanele respective să aibă câteva noțiuni și să înceapă să aplice anumite măsuri care să limiteze continuarea creșterii în greutate și chiar să ajute la o reducere a greutății în exces”, încheie medicul.
Dar înainte de a încheia, medicul mai spune o dată: lucrurile bazate pe știință, care au ajuns atât de cunoscute încât sunt aparent banale, funcționează. Prevenția bate tratamentul, de fiecare dată.
INTERVIU Președintele Agenției Naționale a Medicamentului despre falsul medicament vândut cu un preț de patru ori mai mic în România. „Poți să o pățești rău”.
După ce pacienții s-au plâns că nu mai au acces de luni de zile la analize decontate, furnizorii de servicii medicale confirmă o „scădere semnificativă” a investigațiilor.
