​INTERVIU De ce nu e Romania o tinta pentru refugiati: nu e in Schengen si nu are mecanisme de integrare in campul muncii. Seful biroului OIM la Bucuresti vorbeste despre rutele de tranzit ale migrantilor

Numarul migrantilor ce aleg sa tranziteze Romania in drumul lor spre vestul Europei ar putea creste sensibil, dar e putin probabil ca Romania sa devina tara principala de destinatie, in conditiile economice actuale si in absenta participarii la acordul Schengen si a unor avantaje sociale substantiale, spune Mircea Mocanu, seful biroului Organizatiei Internationale pentru Migratie (OIM) la Bucuresti. Intr-un interviu acordat HotNews.ro, el explica unde se afla Romania pe harta actualizata a migratiei din zonele de conflict din Orientul Mijlociu si Africa spre Europa.

Rep.: Cum se compara actuala criza a refugiatilor din Orientul Mijlociu cu alte momente din istoria recenta cand s-a inregistrat un numar mare de refugiati in regiunea sud-est europeana?

Mircea Mocanu: Prin comparatie cu ultimele doua dezastre umanitare – la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial un numar de 11 milioane de persoane au fost dezradacinate, iar in urma razboiului din Balcani din anii ’90, numarul acestora s-a ridicat la aproximativ 1 milion de oameni – in ultimii 10 ani numarul persoanelor ce au fugit din calea conflictelor se ridica la 60 de milioane.

Rep.: Care sunt estimarile OIM privind numarul actual si cel potential de refugiati din Siria si alte tari si zone macinate de conflict din Orientul Mijlociu/Nordul Africii, care incearca sa ajunga in Europa? Dar cele referitoare la numarul de refugiati, respectiv numarul de migranti economici provenind din Orientul Mijlociu/Nordul Africii/tari sud-asiatice care incearca sa intre in Europa?

M.M.: Referitor la terminologia utilizata, dorim sa mentionam ca termenul de refugiat, asa cum este el definit de Conventia de la Geneva din 1951 desemneaza o persoana careia i-a fost conferita protectia internationla in urma unor temeri justificate de a fi persecutata pe motiv de rasa, religie, nationalitate, apartenenta la un anumit grup social sau din cauza opiniilor sale politice.

Pentru ca o persoana sa primeasca acest statut, trebuie sa treaca in prealabil prin procedura de solicitare de azil, urmand ca statul unde a solicitat azil sa hotarasca daca ii acorda sau nu statutul de refugiat sau alta forma de protectie.

In cadrul discutiilor recente despre persoanele care ajung pe diverse cai ilegale in Europa, termenul corect este acela de migranti, adica persoane care pleaca dintr-un loc intr-altul, o parte din ei ajungand in final sa primeasca si statutul de refugiat.

Printre cauzele migratiei se numara, intr-adevar, si pericolele din tara de origine, insa valurile recente de migratie nu au numai astfel de motive, ci si economice. Spre deosebire de persoanele in cautare de protectie, pentru migrantii economici nu exista un risc iminent raportat daca se intorc in tarile lor de origine. Fluxul actual de migranti este unul mixt si cuprinde persoane din ambele categorii.

Revenind la cifrele solicitate, conform datelor OIM, in perioada 1 ianuarie – 24 august 2015, 267.121 de migranti au ajuns in Europa traversand Marea Mediterana. Majoritatea migrantilor s-au orientat spre Italia (107.633), Grecia (157.228), Spania (2.166) si Malta (94). In plus, conform datelor OIM, in august 2015, numarul pierderilor de vieti omenesti (2.373) este, din pacate, mai mare decat cel inregistrat in aceeasi perioada a anului trecut (2.081).

In Italia, in aceeasi perioada, majoritatea migrantilor vin din Eritreea (25.657), Nigeria (11.899), Somalia (7.538), Sudan (5.658). Inrautatirea conditiilor din Libia si inchiderea regimului liberalizat de vize pentru cetatenii sirieni in Algeria (decembrie 2014) si Egipt (iulie 2013) a determinat o scadere a numarului de sirieni (5.495 in primele opt luni din 2015, comparativ cu 12.014 in 2014) in Italia si utilizarea rutei din Turcia spre Uniunea Europeana prin Grecia.

In Grecia, in perioada ianuarie – august 2015, majoritatea migrantilor au venit din Siria (88.204), Afganistan (32.414), Albania (9.713), Pakistan (9.445) si Irak (5.421).

Rep.: Care sunt principalele rute folosite in prezent de refugiatii din Siria si tarile inconjuratoare spre Europa Occidentala, ca numar de persoane care incearca sa le foloseasca?

M.M.: Rutele cel mai intens folosite sunt cele maritime. Ruta Est Mediteraneana: din Turcia spre Uniunea Europeana prin Grecia, sudul Bulgariei sau Cipru, utilizata in perioada ianuarie – iulie 2015 de peste 130.000 persoane, provenind in principal din Siria, Afganistan si Pakistan. Ruta Central Mediteraneana: din Nordul Africii spre Italia si Malta prin Marea Mediterana, utilizata in aceeasi perioada de aproximativ 90.000 de persoane.

O alta ruta importanta este aceea a Balcanilor de Vest, care presupune tranzitarea Turciei, a Greciei, a Macedoniei, Serbiei si Ungariei. Aceasta ruta a fost utilizata in perioada ianuarie – iulie 2015 de peste 100.000 de persoane. OIM estimeaza ca, in fiecare zi, 1.500 – 2.000 de migranti traverseaza Grecia spre Macedonia si mai departe spre Serbia.

Rep.: Care sunt in acest moment principalele tari de destinatie, conform evaluarilor OIM?

M.M.: Principalele tari de destinatie sunt cele din vestul si nordul Europei – Germania, Suedia si Norvegia, Marea Britanie/Olanda.

Rep.: Avand in vedere fenomene precum „zidul” construit de Ungaria in sud sau alte masuri defensive sau represive ale unor state vizate de valul de refugiati/migranti economici din zonele mentionate, exista posibilitatea ca Romania sa devina tara de tranzit sau de destinatie pentru un numar mare de migranti?

M.M.: Exista intr-adevar posibilitatea ca numarul migrantilor ce tranziteaza Romania sa creasca sensibil, dar putin probabil ca Romania sa devina o tara principala de destinatie in absenta unei participari la acordul Schengen si a unei cresteri economice sau introducerea de avantaje sociale substantiale.

Rep.: Care sunt motivele principale pentru care Romania nu a intrat, pana in acest moment, pe traseele refugiatilor din Orientul Mijlociu?

M.M.: In primul rand, asa cum am mentionat mai sus, Romania nu se afla in spatiul Schengen, ceea ce pentru majoritatea migrantilor este de preferat intrucat, pe perioada solicitarii azilului, acestia pot calatori fara restrictii in aceasta zona. De asemenea, Romania, spre deosebire de Germania, Suedia, Norvegia, Olanda sau Marea Britanie nu are o politica activa de recrutare si retentie in scop de munca a cetatenilor din tari terte din diferite motive: sociale, economice si politice.

Rep.: Care este numarul de imigranti din zonele de conflict din Africa de Nord si Orientul Mijlociu (Libia, Siria, Afganistan etc.) care au vrut sa intre in Romania de la inceputul anului? Cati au fost primiti in Romania, in comparatie cu primele 8 luni din 2014? Citi dintre ei au ramas in Romania si citi au plecat mai departe, spre alte state UE?

M.M.: In primul semestru al anului 2015 au fost inregistrate un numar de 744 cereri de azil, in crestere cu 12% fata de anul 2014, mentinandu-se un trend multianual ascendent. Cei mai multi solicitanti de azil provin din Siria, Afganistan si Irak.

Altfel, situatia este foarte greu de cuantificat. Din cei 744, unii au intrat legal in Romania, depasind ulterior perioada de sedere legala, in timp ce altii au intrat ilegal. Sunt migranti care au tranzitat ilegal Romania, fara a solicita azil si care nu apar in niciun fel de statistici. De asemenea, nu se poate sti cu exactitate cati dintre cei 744 mai sunt in Romania. Unii au plecat mai departe spre Europa de vest, altii s-au intors acasa, inclusiv cu sprijinul OIM.

Rep.: Unde traiesc acum acesti migranti ramasi in Romania?

M.M.: Migrantii care solicita azil in Romania, pe durata analizarii solicitarii, au posibilitatea, de a fi cazati intr-unul dintre cele 6 Centre Regionale de Cazare si Proceduri pentru Solicitantii de Azil, situate in Bucuresti, Giurgiu, Galati, Radauti (judetul Suceava), Somcuta Mare (judetul Maramures) si Timisoara. Aceste centre sunt deschise, libertatea migrantilor nefiind ingradita.

Rep.: Care sunt principalele rute de tranzit spre Romania, pentru cei care ajung aici?

M.M.: Conform datelor recente, amploarea migratiei la frontiera de est a Europei este mult mai mica decat orice alta ruta migratorie spre Europa si se ridica la aproximativ 2% din totalul fluxului migrator. Ucraina ramane principala ruta de tranzit pentru georgieni, rusi, somalezi, afgani, precum si pentru migrantii din regiunea Caucazului si tarile din Asia Centrala. Numarul migrantilor surprinsi in incercarea de trecere frauduloasa a frontierei folosind ruta de est a Europei, in 2015, este de 717. Majoritatea sunt cetateni vietnamezi (183), afgani (175) si georgieni (68). Totodata, o ruta folosita sporadic anul trecut, dar evitata in acest an a fost cea pe Marea Neagra din Turcia (aproximativ 450 de persoane)

In acest moment, insa, nu se poate vorbi de adevarate rute de migratie care tranziteaza Romania, ci mai degraba de cazuri izolate.

Rep.: In prezent, tari precum Iordania sau Liban, dar si Turcia sunt principalele locuri de refugiu pentru sirienii care fug din zonele de conflict si pentru alti migranti din Orientul Mijlociu. In ce masura vor ramane aceste tari destinatia principala a refugiatilor si in ce masura sunt ele doar un punct de tranzit?

M.M.: Aceste tari sunt si vor ramane o perioada destinatia principala pentru un mare numar de refugiati, avand in vedere costurile mari pe care le-ar plati pentru a ajunge in Europa (intre 5000 si 10000 USD). O parte din acesti refugiati traiesc cu speranta ca, intr-o perioada relativ scurta de timp, se vor putea intoarce acasa si astfel localizarea lor in tari invecinate Siriei le confera acestora (in special celor mai in varsta) o senzatie de confort.

Rep.: Ce implicare are OIM in dezbaterile europene si internationale privind acceptarea si gazduirea imigrantilor si refugiatilor din Orientul Mijlociu?

M.M.: Avand in vedere ca OIM este o Organizatie Inter-guvernamentala, are obligatia si mandatul de a oferi recomandari si a identifica solutii iar in acest sens, biroul regional de la Bruxelles dar si biroul central de la Geneva participa in mod activ alaturi de liderii statelor Europene la dezbaterile ce au loc in aceasta perioada, fiind de asemenea un liant intre acestea si principalele tari de origine si tranzit.