INTERVIU (I) Daniel Funeriu: Acesta este momentul adevarului in mediul universitar. Sunt convins ca universitatile vor trece dincolo de discutii de persoane, de mize marunte
Echipe de experti straini vor efectua primele vizite in universitatile din Romania la inceputul lui 2012. Aceasta este a doua etapa din cadrul clasificarii universitatilor. „Nu mai suntem in epoca in care un oras din Romania intra in competitie cu un alt oras. Suntem intr-o competitie globala nemiloasa”, a declarat ministrul Educatiei, Daniel Funeriu. Intr-un interviu acordat HotNews.ro, Funeriu a vorbit despre ce vor afla liceenii dupa publicarea ierarhizarii programelor de studii, care sunt sanctiunile pentru universitatile care au raportat date false si despre orientarea cercetarii din Romania inspre producerea inovanta de PIB.
Rep: Au existat presiuni din partea mediului politic sau din partea universitarilor in momentul realizarii evaluarii universitatilor?
Daniel Funeriu: Doar oamenii slabi simt sugestiile sau conversatiile intr-un cadru sau altul ca fiind presiuni. Nu, nimic din ceea ce mi-a fost spus pe aceasta tema nu am resimtit ca o presiune. Va spun cu certitudine insa ca toate discutiile pe care le-am avut la nivel politic mai inalt au fost sa mizam strict pe obiectivitate. Pot sa va spun ca toate discutiile pe care le-am avut au urmarit un singur scop: rezultatele sa fie corecte, consecinta a unor proceduri legale.
Clasificarea universitatilor „nu este sub nicio forma un top, nu a dorit sa fie un top”
Universitatile axate pe educatie au un rol important de jucat in plan local si in plan national, cu programele de studii pe care le dezvolta. E nevoie in orasele Romaniei de o anumita expertiza intr-un anumit domeniu care sa fie corelata cu piata muncii din acel loc
Daniel Funeriu
Rep: Locurile ocupate de universitati in cadrul celor trei forme de clasificare sunt aleatorii sau reprezinta o ierarhizare in sine?
Daniel Funeriu: Legea vorbeste despre clasificarea universitatilor. In cadrul aceleiasi clase sunt universitati care au o natura diferita. De exemplu, in cadrul clasei universitatilor de cercetare avansata si educatie avem deopotriva medicina, politehnici, universitati generaliste sau universitati axate pe socio-uman. Nu poti sa ierarhizezi o politehnica in raport cu o medicina, este un nonsens. Toate rapoartele institutelor care se pricep la astfel de evaluari, cum ar fi de exemplu EUA, arata foarte clar ca ierarhizarea universitatilor este un lucru gresit in sine. Clasificarea lor, in schimb, in functie de intensitatea activitatii de cercetare, de exemplu, care are loc intr-o universitate, este un demers valid de natura a constata care este misiunea pe care o universitate o poate duce la bun sfarsit.
Nu este sub nicio forma un top, nu a dorit sa fie un top, este pur si simplu constatarea unei stari de fapt. Este constatarea misiunii pe care fiecare universitate o poate duce la indeplinire, iar obligatia statului de acum inainte este sa isi concentreze resursa inspre ajutarea universitatilor sa isi realizeze obiectivul specific pe care ele sunt cel mai bine pregatite sa il realizeze.
Am sa va dau si cateva exemple concrete: daca intr-un anumit domeniu unde suntem de varf, sa spunem de exemplu despre matematici aplicate: daca acel domeniu dintr-o universitate de cercetare avansata si educatie poate sa fie competitiv la nivel international, evident ca statul trebuie sa stie acest lucru si sa finanteze acel program pentru efectuarea acelor cercetari. In schimb, daca o universitate tanara, care abia a reusit sa isi acrediteze cateva programe de licenta, cere ca statul sa finanteze programe de doctorat sau de cercetare avansata, resursele financiare s-ar irosi fara rost. Nu oricine poate sa faca competitie cu Harvard.
Universitatile axate pe educatie au un rol important de jucat in plan local si in plan national, cu programele de studii pe care le dezvolta. E nevoie in orasele Romaniei de o anumita expertiza intr-un anumit domeniu care sa fie corelata cu piata muncii din acel loc. Daca, de exemplu, vrem sa facem nanobiotehnologii intr-o universitate centrata pe educatie intr-un oras mic al Romaniei, ma indoiesc ca acest lucru ar fi realist. Din pacate, resursa s-a disipat foarte mult si de aceea am ajuns sa nu avem excelenta in domenii bine stabilite.
De altfel, chiar m-am intalnit cu un grup de experti venit sa evalueze programe de inginerie; reactia lor a fost una de stupefactie. Au spus: este incredibil cat de mult ati disipat resursa. Cat de multe resurse financiare ati cheltuit pe instrumente pe care nu le folositi. Acest lucru trebuie sa inceteze clar! Nu cred ca platitorii de taxe din Romania vor sa finanteze pedalatul in gol pe teme de cercetare care nu pot sa fie duse la bun sfarsit. Acesta este sensul si nu este deloc sensul unei ierarhizarii.
Rep: In metodologia de evaluare in scopul clasificarii universitatilor si ierarhizarii programelor de studii se precizeaza ca „selectia organismului international care va face prima evaluare se face de catre Ministerul Educatiei”. Au mai existat si alte institutii care au participat la concurs, in afara Asociatiei Universitatilor Europene?
Daniel Funeriu: Un lucru este clar: absolut toate procedurile s-au desfasurat conform cadrului legal. Ministerul
EUA este un organism care este in slujba universitatilor si nicidecum un organism care contracost sa presteze un serviciu. Aceasta dimensiune de protectie a intereselor universitatilor am urmarit-o si a fost un element cheie in selectarea EUA
Daniel Funeriu
a selectionat cel mai autorizat organism pentru a face acest lucru, dar ministerul a mai avut in vedere un lucru cand a selectionat EUA: pe langa alte organisme, alte organizatii care pot sa faca evaluari, EUA are o caracteristica ce ii este proprie – aceasta caracteristica este legata de faptul ca scopul principal al EUA este sa se erijeze in aparatorul intereselor universitatilor.
EUA este un organism care este in slujba universitatilor si nicidecum un organism care contracost sa presteze un serviciu. Aceasta dimensiune de protectie a intereselor universitatilor am urmarit-o si a fost un element cheie in selectarea EUA, pentru ca oricine isi imagineaza ca acest demers este indreptat impotriva universitatilor face o mare eroare. Este un demers indreptat in sprijinul universitatilor, iar vizitele institutionale care vor urma vor ajuta universitatile in demersul lor.
Primele vizite institutionale in universitati vor demara la inceputul lui 2012
Rep: Evaluarea in scopul clasificarii universitatilor are doua componente, potrivit metodologiei: evaluarea primara si evaluarea institutionala. Rezultatele pe care le-ati anuntat deja sunt ale evaluarii primare?
Daniel Funeriu: Evaluarea institutionala dureaza o perioada de timp lunga. Estimam ca primele vizite institutionale vor demara la inceputul lui 2012 pentru ca trebuie pusa in functiune o intreaga etapa de pregatire.
Conform hotararii de guvern, aceasta este clasificarea valabila pe perioada anului universitar 2011-2012, iar evaluarea institutionala va avea ca scop ducerea mai departe a demersului si, in acelasi timp, stabilirea pentru fiecare universitate in parte a unei optimizari a proceselor care au loc in universitate. Trebuie vazut acest lucru ca un sprijin pentru universitati, de corelare a politicilor lor, in functie de resurse, de misiune si mai ales in functie de ceea ce se intampla la nivel international. Nu mai suntem in epoca in care un oras din Romania intra in competitie cu un alt oras. Suntem intr-o competitie globala nemiloasa, in care daca universitatile romanesti nu isi schimba fundamental politicile si viziunea nu vor sfarsi foarte bine.
Rep: Cine va face parte din echipele de experti evaluatori care vor realiza anul viitor evaluarea institutionala?
Daniel Funeriu: Criteriile pe baza carora vor fi alese persoanele vor fi criterii stabilite prin ordin de ministru, deci exact asa cum prevede legea. Dar este foarte importanta aceasta recredibilizare a invatamantului superior romanesc fata de partenerii nostri din strainatate. Acest lucru este esential pentru ca invatamantul superior romanesc a fost decredibilizat de practici care au avut loc in invatamantul superior: problema diplomelor false, problema diplomelor de medicina pentru straini si altele.
Invatamantul superior romanesc a fost atat de mult decredibilizat incat validarea proceselor din universitati si precizarea misiunii universitatilor de catre cea mai autorizata voce la nivel european erau necesare si reprezinta un pas inainte urias pentru intreg invatamantul superior romanesc.
„In acelasi timp cu clasificarea universitatilor, am primit si ierarhizarea programelor de studii”
Sanctiunile pentru raportarea de date false de catre universitati pot sa fie declasarea programului respectiv, declasarea universitatii, deci la nivel de institutie. Noi am facut un efort imens de verificare a datelor la nivel de institutie
Daniel Funeriu
Rep: Evaluarea in scopul ierarhizarii programelor de studii universitare s-a realizat?
Daniel Funeriu: In acelasi timp cu clasificarea universitatilor, am primit si ierarhizarea programelor de studii. Ea va fi facuta public in curand. Motivul pentru care inca nu am facut-o public este pentru ca am tinut sa verificam anumite date. Metodologia de clasificare a universitatilor si de ierarhizare a programelor de studii prevede explicit ca verificarea datelor este o activitate continua a Ministerului, iar cei care furnizeaza date false vor fi sanctionati. Evident ca doresc sa evit situatia in care suntem obligati sa sanctionam anumite institutii pentru ca au raportat date false, de natura a plasa in ierarhizarea programelor un program gresit.
Nu vreau sa fiu in situatia in care sa spun public ca universitatea X a raportat gresit, din nestiinta sau pentru ca a vrut sa fraudeze, si sa declasificam acel program. Avand in vedere si faptul ca este un prim astfel de efort care se intreprinde in Romania, am considerat ca este util ca odata ce se face aceasta ierarhizare sa verificam informatiile furnizate, scop in care am creat echipe care procedeaza la verificarea datelor. S-au mai gasit erori, dar vreau ca acest proces sa fie transparent, sa fie unul in care fiecare sa se regaseasca pe locul pe care merita sa se afle.
Aceasta ierarhizare va veni foarte curand. Sigur ca odata ce aceasta e facuta publica, oricine poate sa verifice pe oricine, datele sunt deja pe site, oricine le poate gasi. Daca o universitate constata ca un anumit program nu este in locul in care crede ca ar fi meritat, poate sa verifice cum stau celelalte universitati. Este un demers perfect transparent.
Rep: Care sunt sanctiunile?
Daniel Funeriu: Sanctiunile pot sa fie declasarea programului respectiv, declasarea universitatii, deci la nivel de institutie. Noi am facut un efort imens de verificare a datelor la nivel de institutie, deci a datelor institutionale, si acolo nu am gasit erori de natura a schimba profund clasificarea universitatilor. Pot sa fie mici erori, avand in vedere numarul de date care a fost raportat, dar aceste erori nu sunt de natura a schimba clasificarea.
La nivelul programelor de studii, suntem acum inspre finalizarea verificarilor. Este o actiune conceputa pentru a proteja universitatile de posibilitatea ca ele sa aiba de suferit. Acesta fiind un prim exercitiu, estimez ca este un demers corect fata de universitati.
„A da o ierarhie a facultatilor ar fi o mare greseala”
Rep: Ce va afla un viitor student de la ierarhizarea programelor de studii?
Daniel Funeriu: Sa luam exemplul Chimia. Ierarhizarea programelor de studii va spune, in functie de cum este facuta aceasta ierarhizare, cateva lucruri: calitatea predarii, calitatea cercetarii, calitatea relatiei cu mediul extern, calitatea serviciilor oferite de universitate. Toate aceste elemente au fost prinse cu diferite ponderi in modul in care programele de studii au fost ierarhizate.
Romania are nevoie la ora actuala sa isi mobilizeze toate resursele pentru producerea inovanta de PIB. Or asta inseamna alocarea fondurilor pentru cercetare cat mai aproape de introducerea in economia inovarilor. Evident, pentru a avea o resursa umana capabila sa faca inovare, ea trebuie pregatita inclusiv prin dezvoltarea cercetarii fundamentale.
Daniel Funeriu
Vom avea, de exemplu la nivel ipotetic, in chimie, patru programe de studii ierarhizate in prima categorie. Intre aceste domenii de ierarhizare pot sa existe diferente subtile, dar stim ca la nivel global chimia este de top in patru locuri in Romania. Si daca dvs. vreti sa faceti chimie, incercati in mod evident sa mergeti in unul din acele patru locuri, dupa care intervin diferente mai fine. S-ar putea sa fiti interesat de chimia organica si atunci dintre aceste patru il veti alege pe acela unde componenta de chimie organica este mai dezvoltata.
S-ar putea sa fiti interesat de exemplu de calitatea infrastructurii sportive sau de calitatea serviciilor sociale sau de insertia pe piata muncii. Sunt o serie lucruri pe care un beneficiar, studentul, le cauta de la un program de studii. La ora actuala nu exista un astfel de referential. Tocmai de aceea il construim acum. Acesta este primul pas. Pana in prezent nu dispuneam nici de un instrument de finantare specifica pe baza de calitate. De prea multe ori finantarile au fost acordate de stiloul ministrului sau de pixul nu stiu carui functionar din minister care avea anumite interese. E evident ca referentialul acesta devine un vademecum si un ghid util pentru studenti, care isi vor alege in cunostinta de cauza calea de urmat. Ei nu se vor mai lasa inselati de aparente, de titluri pompoase si fara acoperire
Rep: Va exista o ierarhizare a facultatilor?
Daniel Funeriu: Lumea asteapta ierarhii, cine este cel mai bun. Or a da o ierarhie a facultatilor ar fi o mare greseala. Pentru ca, daca va uitati in toate documentele europene, general acceptate de Comisia Europeana, vedeti ca aceste clasificari ale universitatilor, aceste ierarhizari de programe de studii sunt concepute pe mai multe dimensiuni. De exemplu, daca faceti un program de asistenta sociala, poate ca este mult mai importanta relatia cu mediul extern, si ma refer aici in ce masura studentii sau absolventii acelui program de studii lucreaza efectiv in acest domeniu. Pe cand la un program de matematica poate ca este foarte important nivelul cercetarii din acel program. Fiecare student trebuie sa aiba aceasta radiografie pentru a-si alege cel mai bine parcursul.
In absenta unei astfel de ierarhizari a programelor de studii, riscurile sunt multiple: absenta unei finantari adecvate, absenta unui referential in vederea selectarii resurselor umane, a cadrelor didactice din universitati, absenta unui referential pentru studenti. Doar dupa reputatie sau doar din auzite nu poti sa iti orientezi cariera universitara corect.
Studentii pot sa fie interesati, de exemplu, daca fac stiinte economice, de la care universitate se poate astepta ca odata absolvent sa petreaca un timp foarte scurt in somaj, altfel spus sa isi gaseasca cat mai repede de lucru. Sau, daca face drept, daca vrea sa mearga la Institutul National al Magistraturii, se va uita care este universitatea care ii da cea mai mare sansa de reusita la INM. Sau la medicina, care este universitatea de medicina care da cea mai mare sansa sa ia rezidentiatul. In functie de ceea ce fiecare student doreste, aceasta ierarhizare a programelor de studii ofera un referential in functie de care se poate ghida.
„Unul dintre cele mai puternice instrumente pe care universitatile le au la indemana acum pentru a face fata competitiei globale este fuziunea”
Rep: Ce se intampla cu schimbarile din cercetare?
Daniel Funeriu: Vor fi date publicitatii rezultatele primelor competitii organizate in noul cadru legislativ in care 100% dintre evaluatori au fost straini. 1200 de proiecte, 4000 de evaluatori straini, totala obiectivitate si inca un domeniu in care doar performanta este premiata. Deci obiectivitate in alocarea fondurilor.
Impunerea de criterii minimale pentru conducatorii de granturi. Altfel spus, accesul la resurse al oamenilor de calitate.
Cred ca este un moment propice ca universitatile sa analizeze foarte clar care le este viitorul: altfel spus, daca doresc sa traiasca bine impreuna sau sa aiba dificultati majore in viitor, dificultati care sunt independente chiar si de politica interna, ele sunt dependente doar de ceea ce se intampla la nivel mondial.
Daniel Funeriu
Orientarea cercetarii din Romania inspre dezvoltare – inovare, inspre producerea de PIB. Eu provin dintr-un domeniu al cercetarilor fundamentale. Ulterior in cariera mea am facut si cercetari inclusiv inspre partea aplicativa. Dar Romania are nevoie la ora actuala sa isi mobilizeze toate resursele pentru producerea inovanta de PIB. Or asta inseamna alocarea fondurilor pentru cercetare cat mai aproape de introducerea in economia inovarilor. Evident, pentru a avea o resursa umana capabila sa faca inovare, ea trebuie pregatita inclusiv prin dezvoltarea cercetarii fundamentale. Dar resursa la ora actuala, si veti vedea – atat pe acest exercitiu bugetar, cat si pe exercitiul bugetar urmator in ceea ce priveste cercetarea – ca resursa va merge preponderent inspre dezvoltare-inovare cat mai aproape de producerea de PIB. Iar alocarea resurselor va fi facuta strict pe criterii de calitate si evaluata de experti internationali.
Unul dintre cele mai puternice instrumente pe care universitatile le au la indemana acum pentru a face fata competitiei globale este fuziunea. Revin la exemplul Timisoarei. Timisoara este mai aproape de Viena decat de Bucuresti, daca nu ma insel. Ce competitie poti sa faci universitatii din Viena cu 4 universitati neintegrate, cu 4 universitati in care in unele domenii sunt patru programe de studii? Este de-a dreptul iluzoriu ca intr-un oras cu 300-350.000 de locuitori sa supravietuiasca 4 universitati si toate sa aiba performanta. Este o iluzie. Aceasta situatie nu poate fi sustenabila si functionala pe termen lung si din pacate s-a vazut acest lucru. O singura universitate a reusit sa fie in categoria universitatilor de cercetare avansata si educatie din cele patru. Or daca cele patru ar fi impreuna, ar fi prima, a doua sau a treia universitate din Romania daca ar fi sa ne ghidam dupa cantitatea si calitatea productiei stiintifice.
Este o datorie pe care conducerile acestor universitati o au nu fata de doritorii de functii, ci fata de studenti, de oras si de Romania. Cred ca este un moment propice ca universitatile sa analizeze foarte clar care le este viitorul: altfel spus, daca doresc sa traiasca bine impreuna sau sa aiba dificultati majore in viitor, dificultati care sunt independente chiar si de politica interna, ele sunt dependente doar de ceea ce se intampla la nivel mondial. Uitati-va la Strasbourg, de exemplu, oras care a dat laureati ai premiului Nobel. Cele 3 universitati din Strasbourg au fuzionat pentru ca nu erau viabile. Ne imaginam noi ca in Timisoara putem avea 4 universitati, ca in Iasi putem avea 5 universitati publice?
Este un excelent moment ca universitatile sa se uite in sanul lor si sa vada care sunt oamenii care le aduc puncte, rezultate, ei trebuie incurajati. Pentru ca altfel universitatile se vor slei de puteri. Cred ca tot asa cum Bacalaureatul a fost un moment al adevarului in preuniversitar tot astfel acest lucru nu poate sa ramana fara corespondent in mediul universitar. Acesta este momentul adevarului. Modul in care universitatile aleg sa utilizeze acest moment al adevarului va determina viitorul Romaniei pe termen mediu in invatamantul superior. Este un serios semnal de alarma. Dar sunt convins ca universitatile vor reusi sa depaseasca acest moment si vor trece dincolo de discutii de persoane, de mize marunte.
Revin la cazul Timisoara. Avem medicina, politehnica, universitatea de vest care are de la economie la chimie, la filologie, foarte buna informatica. Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara a Banatului care are potential in agronomie. Sunt perfect complementare. Ar fi un mare mare exemplu de succes. Nu pot decat sa sper ca acest lucru se intelege, pentru ca daca nu se intelege mi-e greu sa-mi si imaginez care vor fi consecintele, dar ele nu vor fi bune.
Citeste si:
INTERVIURILE HotNews.ro