Sari direct la conținut

Investiții personale în criză. Andrei a investit de Black Friday, nu a cheltuit. N-are acasă un Turbion în miniatură, dar gândește pe termen lung

HotNews.ro
Investitii (Oleg Dudko, via Dreamstime.com), Foto: Dreamstime.com
Investitii (Oleg Dudko, via Dreamstime.com), Foto: Dreamstime.com

Mulți investitori și-ar dori, probabil, să aibă propriul Turbion acasă. Nu în sensul dicționarului român, ci în cel descris de Robert Charles Wilson în cartea cu același nume. Bineînțeles, nu la aceeași amploare. Adică propriul apartament/casă să fie înconjurat de o „membrană” controlabilă în care timpul să treacă mai încet în interior decât afară. 1 secundă = câțiva ani. Astfel, ai face o investiție, ți-ai activa câmpul acela și după câteva secunde constați că ai produs mulți bani, că ești bogat, deoarece timpul în afară a trecut mai repede. E SF și o exagerare, bineînțeles, dar ideea este că investițiile se văd în timp.

În luna mai l-am prezentat pe Andrei, care avea 22 de ani când a venit criza din 2008. Ați putut vedea atunci în ce fel s-a schimbat comportamentul său față de economisire și studiu, pentru a fi cât de bun poate în domeniul său de activitate. Așa cum știți deja, el nu mai dă banii pe prostii, adică pe lucruri care crede că nu-i folosesc, cu excepția celor care îl ajută în munca pe care o prestează.

  • materialul nu reprezintă o recomandare de investiții

Alte informații din text, în afară de povestea lui Andrei:

  • Purcărea (BRD AM): În momentul de față nu prea sunt instrumente cu risc scăzut care să acopere inflația
  • Pot să consider piața de acțiuni ca fiind un risc scăzut dacă am orizontul de timp potrivit (Purcărea)
  • Dacă avem orizontul de timp potrivit se găsesc oportunități
  • Aurul nu oferă dividende sau alte surse de cashflow și este un activ foarte volatil (Purcărea)
  • În trecut, spune Purcărea, era folosit și pentru evenimente extreme – de exemplu un război sau un colaps economic total, fiind un activ pe care îl pui în geantă și poți fugi cu el.
  • Iancu Guda (AAFBR): Jumătate din depozitele românilor sunt overnight și nu bonifică nimic
  • Vă dați seama ce prostie? Banii s-ar putea duce la bursă. Odată aduși acolo ar atrage alte companii (Guda)
  • Educația financiară este tavanul de care ne vom da cu capul mereu atunci când vom încerca să facem ceva, să stimulăm ceva (Guda)
  • Oamenii blochează banii în depozite bancare, care jumătate nu produc, și în imobiliare. Cumpără apartamente, garsoniere și le închiriază. Altceva nu știu (Guda)

Ce nu v-am spus atunci totuși despre Andrei, deoarece era textul deja prea lung, este ca de câțiva ani investește pe piața de capital. Nu sume mari. Prima dată a început cu fonduri de investiții, cu o sumă mică lunară, iar apoi a decis să plaseze câteva mii de euro direct pe piața de capital printr-un broker. A avut câștiguri din tranzacții atunci când a cumpărat ieftin și a vândut ulterior mai scump. În perioada aceea se folosea mult de lumânările japoneze (candlesticks).

Asta cu excepția ultimului an. A avut mult de muncă, mai puțin timp pentru a urmări piața, și nu a făcut decât să încaseze banii din dividende, pe care i-a reinvestit în companiile respective. Între timp, el a tot economisit. Banca cu care lucrează i-a oferit, atunci când și-a făcut contul de salariu (a fost o ofertă specială în urmă cu vreo 5-6 ani), două conturi curente: lei și euro, cu zero costuri pe cel în moneda europeană.

Pentru că moneda națională este una care se depreciază în fața celei europene de la an la an, el a schimbat leii pe euro la fiecare salariu. Bineînțeles, nu a folosit aplicația băncii pentru schimbul valutar decât la început, dar îl nemulțumea cursul. Era cu mult peste cel al BNR. Ulterior a făcut ceea ce face mai toată lumea: a folosit o aplicație a unui fintech (nu îi dăm numele, dar o cunoașteți cu toții) pentru a schimba la prețul pieței, apoi făcea transfer bancar.

S-a strâns o sumă frumușică.

De Black Friday nu și-a cumpărat telefon sau alte gadgeturi, ci titluri de stat Fidelis

Titlurile de stat Tezaur nu l-au atras. Nu pentru că dobânzile erau mici, erau chiar bune și încă sunt, dar își dorea să facă totul din câteva click-uri, nu să meargă la Poștă sau Trezorerie.

O paranteză:

  • (O cunoștință apropiată i-a spus că va cumpăra aur. Prețul a urcat mult, doar că acea persoană a înțeles greșit că investiția în aur nu înseamnă să cumperi bijuterii de la amanet sau persoane pe care nu le cunoști. Dincolo de faptul că prețul este cu mult peste cel care se tranzacționează. Andrei a încercat să-i explice că dacă totuși își dorește să achiziționeze aur fizic, să cumpere lingouri de la o bancă, de exemplu. El totuși i-a spus că se poate cumpăra aur și prin intermediul unei platforme de tranzacționare, doar că nu va avea fizic acasă metalul prețios. Acea cunoștință nu l-a ascultat. A mers la Amanet.)

În vara acestui an a venit o oportunitate: titluri de stat Fidelis pe lei și euro. Bineînțeles, a decis să subscrie pentru cele în euro pe 5 ani. 2% pe an i se părea o bună oportunitate. Uitându-se pe site-ul Finzoom pentru a face comparație cu depozitele și conturile de economii ale băncilor a constatat că e o decizie bună. Chiar a fost.

A subscris. Nu a pus o sumă mare, o parte din bani.

În toamnă a mai sosit o emisiune pe euro, dar de data asta cu 1,85%/an. Între timp a sosit și Black Friday. Nu și-a cumpărat gadgeturi și nu crede în aceste reduceri. În schimb a decis să subscrie și restul banilor. Timp de 5 ani va primi bani. E o investiție, nu o cheltuială.

Nu se va îmbogăți, bineînțeles, dar nu lasă banii degeaba în cont, să se deprecieze, iar eventualele riscuri și le asumă. Fiind lichide, în caz de nevoie poate obține repede sumele de care are nevoie.

Orice criză oferă și oportunități, iar cazul de față (COVID) nu este deloc diferit

În momentul de față nu prea sunt instrumente cu risc scăzut care să acopere inflația. Pe un orizont lung însă se pot găsi oportunități, susține Mihai Purcărea, CFA, director general BRD Asset Management. Potrivit acestuia, depinde foarte mult de orizontul de timp pe care îl avem si definiția pe care o dăm riscului.

Dacă definiția riscului scăzut este să am lichiditate imediată la bani și valoarea investiției să fie mereu mai mare sau egală cu suma investită atunci nu rămâne decât varianta depozitelor bancare, însă ele probabil că nu vor acoperi mulți ani de aici înainte rata inflației.

  • “Dacă prin risc scăzut înțeleg că îmi doresc ca banii investiți pentru facultatea copiilor să producă valoare în termeni reali peste 15 ani, atunci inclusiv acțiunile pot fi văzute cu risc scăzut. Dacă ne uităm la piața americană de exemplu, niciodată în istorie bursa nu a adus pierderi 15 ani mai târziu”, a spus el.

Poate părea un pic ciudat, spune el, „dar pot să consider piața de acțiuni ca fiind un risc scăzut dacă am orizontul de timp potrivit”.

“După aceeași definiție, cea a randamentului în termen real, pot considera riscant un plasament în instrumente cu venit fix. De exemplu fac o investiție într-o obligațiune cu randament anual de 2% si maturitate de 15 ani. Dacă rata medie a inflației în această perioadă a fost de 3% atunci 15 ani mai tarziu voi avea o pierdere importantă a puterii de cumpărare”, a explicat Purcărea.

Conform reprezentantului BRD Asset Management, dacă avem orizontul de timp potrivit se găsesc oportunități.

  • Dacă orizontul de timp însă este scurt, din punctul meu de vedere nu putem găsi oportunități care să ne ofere randament în termen real.

Aurul, risc de fluctuație

Aurul are o volatilitate, un risc de fluctuație mult mai mare decât au piețele de acțiuni, afirmă Purcărea.

În criza precedentă, spune el, cine a investit în aur a înregistrat pierdere timp de aproape 10 ani.

“Aurul nu oferă dividende sau alte surse de cashflow și este un activ foarte volatil. De exemplu aurul era cotat în 1980 la 665 dolari. S-a întors peste acel preț în 2007. 27 de ani mai târziu. Aurul poate fi folosit ori cu scop speculativ, ori într-un portofoliu diversificat ca modalitate de hedging”, a mai afirmat el.

În trecut, spune Purcărea, era folosit și pentru evenimente extreme – de exemplu un război sau un colaps economic total, fiind un activ pe care îl pui în geantă și poți fugi cu el.

„Economia însă avansează – se inventează permanent lucruri noi, produse, servicii, astfel încât în mod agregat va crește. Nu neapărat toate companiile vor beneficia de creșterea economică și unele probabil vor da faliment, însă în mod agregat, la nivelul unei economii se generează valoare iar acest lucru se reflectă în valoarea agregată a companiilor și în prețul acțiunilor”, precizează el.

Din păcate, arată Purcărea, nu avem o experiență îndelungată cu economia de piață și piețele financiare.

  • Asta se reflectă în comportamentul pe care îl avem în crize. Rațional, când un activ se ieftinește, îi scade prețul și ar fi normal să devină mai atractiv și să-l cumpărăm. Ce s-a întâmplat la noi în criză a fost că oamenii au ieșit din aproape tot ce era considerat puțin mai riscant, respectiv volatil. S-au speriat, au vândut și s-au dus în cash sau depozite. Adică invers de cum ar fi rațional să se întâmple.

„De asta este important să avem un plan de investiții pe termen lung și să nu ne lăsăm pradă emoțiilor de moment”, concluzionează el.

Ce face mare parte din populație: banii stau în depozite și imobiliare

Jumătate din depozitele românilor sunt overnight și nu bonifică nimic, susține Iancu Guda, vicepreședinte al Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR).

“Vă dați seama ce prostie? Banii s-ar putea duce la bursă. Odată aduși acolo ar atrage alte companii, unele să se listeze sau să emită obligațiuni suplimentare sau părți din companie și ar crea o spirală pe creștere a valorii adăugate”, a afirmat el.

Potrivit acestuia, educația financiară trebuie masiv crescută începând din învățământul primar.

  • Este tavanul de care ne vom da cu capul mereu atunci când vom încerca să facem ceva, să stimulăm ceva.

„Oamenii blochează banii în depozite bancare, care jumătate nu produc, și în imobiliare. Cumpără apartamente, garsoniere și le închiriază. Altceva nu știu”, a mai spus Guda.

  • • Când populația nu deblochează un asemenea capital, vorbim de o avuție a poporului de aproape 2.000 de miliarde de lei. Despre ce vorbim? Păi 10% dacă s-ar debloca și s-ar duce în piața de capital sau în Pilonul III, despre ce vorbim? Despre 200 miliarde lei? Despre 40 miliarde euro? Păi, de-acolo s-ar crea Pilonul III care mai departe ar investi și așa mai departe. S-ar crea efecte pozitive.

Acest articol face parte din proiectul Lumea în schimbare, o inițiativă HotNews.ro, susținută de Fundația Konrad Adenauer. Opiniile prezentate în materialele proiectului nu reprezintă în mod necesar poziția partenerului nostru.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro