Iohannis la Chisinau. Succesul DNA, instrumentul principal de soft-power pentru Romania in relatia cu Republica Moldova

​​Vizita lui Klaus Iohannis la Chisinau a adus putine elemente de noutate in discutia publica. Fara sa anunte vreun proiect major, fara sa epateze prin declaratii de mare impact, Iohannis a ajuns intr-o Moldova aflata in criza politica si economica. Iohannis si-a atins insa cele doua tinte, e drept, fixate destul de jos: sa isi cunoasca partenerii de dialog si sa transmita mesajul-cheie ca Moldova trebuie sa ramina pe cursul pro-european. Prea putin insa pentru asteptarile unei populatii fascinate de performantele DNA-ului romanesc si tot mai alienate de elita politica locala.

• Vizita la Chisinau, discutiile cu ziaristii moldoveni, cu membri ai elitei reformatoare, au mai dezvaluit o informatie – cheie: peste granite, DNA este un adevarat instrument de soft-power al Romaniei, care le arata oamenilor din Moldova, Bulgaria sau din alte state speranta ca se poate face dreptate. E un pas urias pentru Romania, practic e redefinirea brandului de tara si e pentru prima oara cind Romania devine un exemplu pozitiv in regiune.

Inainte de a explica succint ce se intimpla pe scena politica moldoveneasca, o scurta descriere a starii de spirit din tara: DNA este un subiect major, din doua perspective antagonice insa. Populatia interesata de reforme si de drumul european isi doreste tot mai puternic o lupta anticoruptie la fel de puternica si in Moldova si nemultumirea ei creste pentru ca nu vede decit o Justitie controlata puternic, in timp ce elitele politice (cu citeva exceptii) au ca scop tocmai EVITAREA aparitiei unui DNA local. Iar aceasta prapastie intre asteptarea electoratului si actiunea liderilor politici se tot mareste, si senzatia la fata locului e ca tensiunea va da in clocot la un moment dat.

Vizita lui Klaus Iohannis era asteptata inca din luna decembrie, dar a avut loc abia dupa ce Republica Moldova a iesit din impasul politic si un guvern a fost instalat la Chisinau. Guvernul, format din reprezentantii a doua partide declarate pro-europene, PLDM si PD, este sprijinit de comunistii lui Vladimir Voronin. Impasul politic a fost astfel depasit, dar criza politica nu s-a incheiat, pentru ca sprijinul comunistilor a insemnat o dezamagire uriasa pentru alegatorii pro-europeni, carora in campania electorala li s-a promis ca o astfel de alianta e exclusa.

De altfel, un semn clar al persistentei crizei politice e miscarea lui Iurie Leanca, fostul premier al AIE 1 si 2: el nu a asteptat sa treaca decit o zi de la vizita lui Klaus Iohannis si si-a anuntat demisia din PLDM, partidul condus de Vlad Filat, si intentia de a infiinta un nou partid.

Practic, Leanca „i-a furat spectacolul” lui Iohannis, pentru ca el tine acum capul de afis al presei moldovene. Nici nu e de mirare: Leanca are un culoar politic excelent, pe fondul dezamagirii electoratului pro-european.

Iata o scurta explicatie: PLDM a dezamagit electoratul prin alianta netransparenta cu comunistii, o parte a electoratului PD (poate mai putin pretentios) e si ea dezamagita din acelasi motiv, ca sa nu mai vorbim ca o alta parte a electoratului nu mai venise deloc la vot la alegerile din noiembrie si ar putea fi din nou capacitata.

Leanca mai are si atu-ul unei bune imagini externe, dar si citeva dezavantaje: apropierea de Victor Ponta (nu foarte prizat in Moldova), lipsa de apetenta pentru campaniile electorale lungi duse in mijlocul oamenilor simpli, poate chiar si o anumita tacere in fata unor decizii cu iz penal luate in timpul guvernarii sale. Succesul in incercarea de a recapacita electoratul reformist depinde de el si de abilitatea de a sta departe de oligarhii locali.

Inapoi la Iohannis. Pe acest fond de uriasa dezamagire a electoratului pro-european a avut loc vizita presedintelui roman. Potrivit surselor HotNews.ro, Iohannis le-a transmis cu fermitate tuturor partenerilor de dialog (presedinte, premier, presedintii celor trei partide declarat pro-europene) ca asteptarea Romaniei este ca Republica Moldova sa continue reformele cerute. Nu a facut-o ostentativ, nu si-a acompaniat vizita cu anuntarea publica a unor mari proiecte comune, asa cum se intimpla la vizitele lui Traian Basescu sau Victor Ponta. E pur si simplu alt stil, iar politicienii locali s-au convins ca Iohannis imprima si relatiei bilaterale stilul sau: mai putin euforic, mai putin implicat la nivel personal, mai ancorat in principii generale.

Iohannis a mai semnalat in discutiile sale ca Romania nu va tolera prea mult abaterile de la agenda reformista, in sensul cautionarii lor. Bucurestiul nu-si face iluzii: stie ca PCRM va fi o frina in calea marilor reforme, stie ca liderii corupti nu isi doresc o justitie cu adevarat independenta, si ca atare va privi cu circumspectie urmatoarele miscari politice. Pe de alta parte, Romania nici nu isi poate permite sa respinga brutal actuala coalitie, fie ea si sprijinita de comunisti, pentru ca ar insemna sa o abandoneze in bratele Rusiei, care atit asteapta. Grea alegere pentru Romania, pentru Iohannis.

Apropo de Rusia: un subiect de discutie, cel putin in intilnirea Iohannis – Timofti, a fost prezenta televiziunilor ruse in Moldova, cu toate consecintele nefaste care decurg din expunerea populatiei la propaganda Kremlinului. E semn ca situatia e critica, ramine de vazut ce solutii va gasi Moldova pentru a se curati de aceasta tumoare care cuprinde creierele cetatenilor sai.

In concluzie, Iohannis a luat pulsul Moldovei, acolo unde Romania e privita cu mult mai mult respect dupa intarirea DNA si votul anticoruptie de la alegerile prezidentiale. A inteles ca nu isi poate pune mari sperante, dar a si transmis mesaje unor politicieni mult prea preocupati de mizele lor electorale de moment (cam ca si in Romania, de altfel, unde lipsa de viziune in politica e cronicizata). E mult, e putin? Vom vedea in urmatoarele saptamini, decisive pentru cursul Moldovei.