Iranul a amenințat și Bulgaria, la două zile după România. Precizările guvernului de la Sofia
Autoritățile iraniene au avertizat luna trecută Bulgaria să nu permită Statelor Unite să folosească aeroporturile sale pentru avioane care participă la operațiuni militare în Iran, a declarat miercuri ministerul de externe de la Sofia, citat de Reuters.
Comentariul ministerului a venit după ce mai devreme în cursul zilei de miercuri deputatul Stanislav Balabanov de la partidul „Există un Astfel de Popor” a prezentat o notă din 18 martie în care guvernul iranian protesta față de prezența avioanelor militare americane de realimentare la Aeroportul Vasil Levski din Sofia.
Iranul amenința în notă că „își rezervă dreptul de a lua toate măsurile necesare pentru a-și proteja suveranitatea, securitatea și interesele naționale în conformitate cu dreptul internațional”.
Ministrul adjunct de externe Marin Raikov a confirmat mai târziu miercuri autenticitatea notei diplomatice, dar a subliniat că „Bulgaria nu este în război”.
„Nicio aeronavă de luptă nu este încărcată pe teritoriul Bulgariei pentru a participa la operațiuni militare”, le-a declarat el jurnaliștilor. „Menținem intacte relațiile diplomatice cu partea iraniană.”, a adăugat acesta.
La sfârșitul lunii februarie, presa bulgară a relatat că mai multe avioane militare americane au aterizat pe Aeroportul Vasil Levski din Sofia, un aeroport civil, iar autoritățile au spus că acestea făceau parte din desfășurarea avansată a NATO, lucru confirmat miercuri de Raikov.
„Parlamentul nostru nu a aprobat decizii de sprijinire a unor acțiuni militare relevante în regiunea Strâmtorii Ormuz”, a declarat el.
Avertismentul Iranului pentru România
Dezvăluirea făcută inițial de deputatul bulgar arată că țara vecină a fost amenințată de Iran la două zile după România.
În data de 16 martie, Teheranul a avertizat că va reacționa pe plan politic și juridic după ce România a dat undă verde Statelor Unite pentru folosirea bazelor militare în operațiuni contra Iranului.
„Dacă România pune bazele sale la dispoziția Statelor Unite, acest lucru ar echivala cu participarea la o agresiune militară împotriva Iranului”, a declarat la momentul respectiv Esmaeil Baghaei, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe de la Teheran, în cadrul unei conferințe de presă săptămânale.
El a afirmat că o astfel de mișcare ar fi inacceptabilă în conformitate cu dreptul internațional și ar atrage după sine responsabilitatea internațională a țării noastre.
Iranul a avertizat în repetate rânduri statele care găzduiesc baze americane că orice sprijin logistic sau militar acordat Washingtonului va fi considerat un act de ostilitate. Teheranul susține că prezența forțelor străine în regiune și extinderea infrastructurii militare a SUA în Europa de Est, reprezintă o amenințare directă la adresa securității sale naționale.
Ministerul Afacerilor Externe de la București a subliniat însă, ca reacție la mesajul de pe 16 martie al Teheranului, că România nu este implicată în războiul din Orientul Mijlociu și că acordul bilateral de acces din 2006 oferă SUA cadrul legal garantat de a utiliza baze militare din România cu titlu continuu.
Într-o ședință CSAT de 11 martie, România a aprobat cererea Washingtonului de a desfășura temporar avioane de realimentare, echipamente și trupe în România, cu scopul de a sprijini operațiunile din Orientul Mijlociu. Ulterior, solicitarea a fost aprobată și de Parlamentul României, oferind cadrul legal pentru prezența militară americană sporită la baza Mihail Kogălniceanu.
Președintele Nicușor Dan a subliniat la rândul său că aceste echipamente sunt strict defensive și vor fi dislocate în baza parteneriatului strategic și că „nu există motive de îngrijorare” privind amenințări de securitate din partea Iranului.