Iranul condamnă România pentru „complicitate” la „războiul ilegal” al SUA. Reacția, după declarațiile lui Rutte privind sprijinul acordat de București
„Secretarul general al NATO a indicat în mod explicit Italia și România ca fiind țări care au participat la agresiunea împotriva Iranului”, a subliniat purtătorul de cuvânt al ministerului iranian, citat de AFP.
Purtătorul de cuvânt al ministerului iranian de externe, Esmail Baghai, a acuzat joi NATO de „complicitate” la „războiul de agresiune ilegal” declanșat împotriva Iranului de către Statele Unite și Israel.
Baghai a reacționat la declarațiile făcute la Fox News de secretarul general al NATO, Mark Rutte, potrivit cărora „500 de avioane americane au decolat de pe bazele americane din Italia” pentru a sprijini operațiunea militară israelo-americană „Epic Fury”, lansată împotriva Iranului pe 28 februarie.
Rutte a afirmat, de asemenea, că aeroportul din București și-a redus zborurile comerciale pentru a face loc avioanelor de realimentare utilizate în cadrul acestei operațiuni și că, în timpul conflictului, au fost efectuate între 4.000 și 5.000 de zboruri ale avioanelor americane de pe bazele europene.
„Este vorba aici de o mărturisire clară și zdrobitoare a complicității active a NATO într-un război de agresiune ilegal dus împotriva unui stat membru suveran al ONU”, a scris Baghai.
„Secretarul general al NATO a indicat în mod explicit Italia și România ca fiind țări care au participat la agresiunea împotriva Iranului”, a subliniat purtătorul de cuvânt al ministerului iranian.
„Aceste țări, precum și toate celelalte țări europene care au susținut agresiunea americano-israeliană împotriva Iranului, trebuie să explice propriilor cetățeni și întregii lumi de ce au ales să se facă complici la acest act flagrant de agresiune și la comiterea unor atrocități în masă împotriva populației iraniene”, a adăugat el.
Italia l-a corectat pe Rutte
În Italia, Ministerul Apărării a condamnat miercuri declarațiile lui Rutte, considerând că acestea au transmis „un mesaj complet înșelător”, Roma permițând Statelor Unite să-și folosească bazele doar pentru zboruri tehnice și logistice, și nu pentru misiuni de luptă.
Rutte a făcut comentariile după ce a fost întrebat în timpul unei intervenții la Fox News despre țările precum Spania, Germania sau Italia care și-au exprimat opoziția față de războiul purtat de SUA împotriva Iranului sau au refuzat să își pună la dispoziție bazele aeriene pentru susținerea operațiunilor.
Măsura, luată de România la solicitarea SUA
Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a aprobat în data de 11 martie solicitarea Statelor Unite de a trimite în România trupe suplimentare, avioane de realimentare și echipamente de monitorizare pentru războiul declanșat împotriva Iranului la sfârșitul lunii februarie.
Solicitarea ar fi fost făcută de către Pentagon (Departamentul american pentru Război).
Anunțul a fost făcut de Nicușor Dan, care a spus că aceste echipamente sunt defensive: „Îi asigur pe români că nu au motive de îngrijorare. Țara lor este una sigură”.
Parlamentul a aprobat scrisoarea președintelui Nicușor Dan referitoare la dislocarea temporară în România a unor echipamente și forțe militare americane. S-au înregistrat 272 de voturi „pentru”, 18 voturi „împotrivă” și cinci abțineri, în timpul unei ședințe cu scandal, în plen.
Surse familiare cu discuțiile au explicat atunci pentru HotNews că un fapt aparte a fost că solicitarea SUA a vizat două baze aeriene din țară: Mihail Kogălniceanu din județul Constanța și Câmpia Turzii, județul Cluj.
„E ceva ce ține de chestiuni logistice, cum ar fi câte avioane pot să decoleze simultan“, au explicat aceleași surse.
La baza aeriană de la Câmpia Turzii au ajuns sistemele de observații și culegere de informații, mai exact drone, dar și avioanele de realimentare care nu au loc din motive logistice la baza de la Kogălniceanu. Și în prezent SUA are dislocat un detașament cu drone MQ-9 Reaper la baza de la Câmpia Turzii.
Din declarațiile lui Mark Rutte nu reiese de ce folosirea acestor două baze ar fi făcut necesară reducerea numărul zborurilor comerciale ce decolează din București.
Zborurile către și dinspre Orientul Mijlociu au fost puternic perturbate de conflictul declanșat la sfârșitul lunii februarie, însă nu este clar dacă și folosirea celor două baze aeriene de către avioane americane de realimentare a avut un impact.
La Otopeni nu se află doar Aeroportul Internațional Henri Coandă București, ci și Baza Aeriană 90, una dintre cele mai mari baze aeriene militare din România. Aici aterizează și sunt parcate frecvent avioane americane de realimentare.
Teheranul a mai avertizat anterior România
În martie, Teheranul a avertizat că va reacționa pe plan politic și juridic după ce România a dat undă verde Statelor Unite pentru folosirea bazelor militare în operațiuni contra Iranului, potrivit publicației de opoziție Iran International, care relatează de la Londra.
„Dacă România pune bazele sale la dispoziția Statelor Unite, acest lucru ar echivala cu participarea la o agresiune militară împotriva Iranului”, a declarat, luni, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, Esmaeil Baghaei, în cadrul unei conferințe de presă săptămânale.
El a afirmat că o astfel de mișcare ar fi inacceptabilă în conformitate cu dreptul internațional și ar atrage după sine responsabilitatea internațională a țării noastre.
„România nu este parte a conflictului. Prioritatea noastră este efortul diplomatic pentru de-escaladare, pentru care am pledat încă din prima zi a conflictului”, a răspuns MAE, într-un comunicat.