Istanbul a devenit capitala mondială a transplantului de păr. De la Turkish Airlines la „Turkish Hairlines”
Din noul hol de la intrare al clinicii situate în suburbiile Istanbulului, Cédric Ansermet, 50 de ani, poartă o expresie de om oarecum îngrijorat. Cu un lanț de argint vizibil sub cămașa albă, acest antreprenor în construcții a sosit cu o zi înainte de la Estavayer-le-Lac (Franța) în Turcia, pentru a efectua un transplant de păr. „Se pare că operația doare, iar eu nu sunt cel mai curajos în fața durerii…”, mărturisește bărbatul, cu capul pe jumătate chel.
Din fosta capitală otomană el nu va vizita decât această periferie densă și monocromă, unde clinicile de turism medical sunt una lângă alta. La finalul unei intervenții care va dura aproape șase ore, el va petrece o noapte într-un hotel nu departe de acolo, înainte de a lua un zbor spre Geneva a doua zi, scrie publicația elvețiană Bilanț.
Chinuit de chelie de „trei, patru ani”, a apelat mai întâi la tot felul de terapii și la „alte produse”, înainte de a lua în calcul efectuarea unui transplant de păr. Și, deși ar fi preferat să aibă operația în Elveția, prețul – între „10.000 și 15.000 de franci”, potrivit acestuia – a acționat ca o barieră.
În Turcia însă, a găsit un „pachet” all-inclusive pentru 4.000 de euro. Implanturile de păr ale câtorva dintre angajații săi din Istanbul l-au convins în sfârșit.
De la Turkish Airlines la „Turkish Hairlines”
Timp de aproape un deceniu, Turcia, și în special orașul Istanbul, s-a impus ca o destinație de top pentru transplanturile de păr. Atât de mult încât transportatorul național Turkish Airlines este redenumit uneori „Turkish Hairlines”, deoarece avioanele sale sunt adesea pline de bărbați care au pe cap turbane care să le protejeze pansamentele postoperatorii. Aceste figuri cu cranii însângerate pe care le vedem defilând pe străzile din centrul orașului Istanbul au devenit acum o parte integrantă a peisajului orașului.
Originari din Orientul Mijlociu, Europa, America de Nord și din alte părți, peste un milion și jumătate de pacienți s-au dus pe malurile Bosforului în 2023 pentru a-și reface scalpul. Fiecare intervenție, care durează între șase și opt ore, este facturată în medie cu 2.000 de euro. O industrie înfloritoare, care a generat peste 3 miliarde de dolari în 2023, potrivit Consiliului Turcesc pentru Dezvoltarea Turismului Medical (THTC).
De la diaspora turcă la pacienți din toate categoriile sociale
Industria transplantului de păr din Turcia a crescut concomitent cu creșterea turismului medical începând cu anii 2010. Dispunând de infrastructură și tehnologie medicală de neegalat, spitalele turcești au atras mai întâi pacienți din Orientul Mijlociu și din spațiul post-sovietic pentru tratamente împotriva cancerului sau transplanturi de organe.
Odată cu creșterea turismului medical, clinicile și spitalele au căutat pacienți din marea diaspora turcă prezentă în mai toată Europa. În același timp, a fost creat un sector de chirurgie estetică, și în special de transplant de păr, care, printr-o strategie de marketing subvenționată de Ministerul Comerțului turc, a atras treptat europeni din toate categoriile sociale.
Astfel, de-a lungul timpului, Turcia a reușit să-și construiască o imagine de marcă și se bucură de o reputație solidă în domeniul transplantului de păr. „Pacienții străini vin în Turcia nu numai din cauza diferenței de preț față de țările lor de origine, ci și pentru experiența pe care o avem în acest domeniu”, se laudă doctorul Mehmet Erdoğan, care a co-fondat clinica Smile Hair în 2018. „Pacienții noștri de multe ori ne spun că nu pot găsi chirurgi specializați în transplanturi de păr acasă și consideră că avem mai multă experiență în Turcia.”
Apariția clinicilor clandestine
Situată într-o clădire de sticlă de la periferia Istanbulului, clinica Smile Hair funcționează într-un ritm aproape industrial. Cu cei 148 de angajați, efectuează în medie 400 de proceduri pe lună și primește în fiecare an aproape 5.000 de pacienți, dintre care 95% sunt străini. Majoritatea provin din țări occidentale vorbitoare de engleză, adică 45% americani, 30% britanici și 10% canadieni. Ca și doctorul Mehmet Erdoğan, aproape tot personalul clinicii vorbește engleza. Interpreții sunt, de asemenea, disponibili în alte limbi pentru a oferi traduceri pentru pacienții care nu vorbesc engleza.
Smile Hair Clinic este una dintre cele peste 500 de clinici de transplant de păr aprobate de Ministerul Sănătății din Turcia. „Fiind o clinică înregistrată oficial, trebuie să transmitem ministerului detaliile fiecărui transplant efectuat”, explică dr. Mehmet Erdoğan. Totuși, din 2006, același minister a încetat să mai elibereze licențele necesare pentru deschiderea clinicilor. Într-un context de saturație a pieței, o grămadă de clinici clandestine au proliferat. Deși este imposibil să se determine numărul lor exact, Mehmet Erdoğan estimează că Istanbulul găzduiește „cel puțin câteva sute”.
„În momentul în care Ministerul Sănătății este sesizat de existența unei astfel de clinici, intervine și o închide. Dar, având în vedere numărul acestor clinici ilegale, cred că autoritățile nu fac suficient pentru a lupta împotriva acestui fenomen care dăunează reputației noastre”, regretă medicul.
Conform legii turce, fiecare transplant de păr trebuie să fie supravegheat de un medic, dar aceste clinici ilegale mobilizează doar „tehnicieni”, care deși nu sunt medici, ei pozează în doctori și poartă halate albe și stetoscop la gât.
Intermediari ofensivi
Există și o piață a celor care încearcă să intermedieze atragerea de pacienți, contra unui comision. Cei mai mulți dintre ei sunt cetățeni străini care oficiază ilegal, inclusiv refugiați sirieni sau nord-africani pentru pacienții vorbitori de limbă franceză.
Tot ei sunt cei care, pe forumuri sau grupuri de Facebook dedicate transplanturilor de păr precum și pe site-urile clinicilor, agață posibili pacienți și continuă apoi comunicarea cu ei prin WhatsApp. „Aceste clinici clandestine sunt responsabile pentru multe complicații care apar în rândul pacienților”, spune medicul Derya Özçelik.
Printre victime, Patrick (nume fictiv pentru a-i proteja identiatea) a răspuns unei reclame pe Facebook în urmă cu patru ani și „s-a lăsat păcălit”. Nu doar că una era clinica din reclamă și cu totul alta cea la care s-a operat, dar intervenția a fost un eșec total, care i-a lăsat urme vizibile și „dureri insuportabile”.