Județele din România unde mai puțin de jumătate din copii sunt vaccinați. „Rujeola este una dintre cele mai contagioase boli infectocontagioase” – medic

Mișcarea antivaccin a ajuns în faza în care efectul atinge sănătatea publică.

• Articolul este parte a proiectului Pulse, un consorțiu jurnalistic internațional în care HotNews este parte și care oferă publicului perspective documentate și diverse, cu informații din mai multe țări, despre probleme de mare interes public. Articolul a fost scris de Alina Neagu (HotNews – România), alături de Justė Ancevičiūtė (Delfi – Lituania) și Julie Šafová (Deník Referendum – Cehia).
• În articolul anterior am vorbit despre condițiile structurale care au dus la moartea a 30 de copii români, nevaccinați.

România are județe cu rată de vaccinare la rujeolă peste 95% ( județul Giurgiu – 97,5%), dar și județe unde mai puțin de jumătate dintre copii sunt vaccinați (Neamț – 44,9% și Hunedoara – 48,6%), potrivit datelor Institutului Național de Sănătate Publică

În astfel de situații, „ar trebui identificate mai întâi motivele care stau în spatele refuzului. Poate să fie neîncrederea în vaccin. Dar poate să fie și contextul religios sau să fie o influență a unor factori locali: spre exemplu, un preot care nu își lasă enoriașii să se vaccineze”, spune dr. Gindrovel Dumitra, coordonatorul Grupului de Vaccinologie al medicilor de familie din România. 

„Nu cred că există un răspuns, în acest moment, referitor la ce ar trebui făcut la nivel național ca să ajungem la acea rată de acoperire vaccinală de 95%. Pentru că nu cred că există o intervenție cu caracter național care să rezolve această problemă”, adaugă medicul.

„Din punctul meu de vedere, problema trebuie aprofundată la nivel local – identificate măsurile potrivite pentru situația din zona respectivă. Și mai departe, intervențiile să fie clar direcționate către fondul problemei”, spune Dumitra. 

„Dezinformarea despre vaccinuri apare ocazional”

Nici în Cehia, o țară unde „dezinformarea despre vaccinurile pentru alte boli decât COVID apare ocazional”, nu există campanii generale împotriva opiniilor anti-vaccin. 

Autoritățile din Cehia preferă să se concentreze pe campanii de vaccinare punctuale, precum cea organizată în anul 2022 pentru refugiații din Ucraina. 

O campanie pentru combaterea dezinformării a fost derulată doar în timpul pandemiei de COVID-19 de Ministerul Sănătății din această țară. Campania de atunci a inclus informații despre vaccinuri și importanța vaccinării și s-a concentrat pe demontarea miturilor comune despre imunizare. Cu toate acestea, a fost criticată de experți pe motiv că a venit „târziu”. 

În Cehia, țară cu o rată de vaccinare împotriva rujeolei de 87% în rândul copiilor, mulți părinți amână momentul vaccinării până la momentul când cei mici merg la grădiniță sau la școală, când vaccinarea ROR devine obligatorie. 

„Amenințare globală semnificativă”

„Rujeola rămâne o amenințare globală semnificativă”, subliniază Organizația Mondială a Sănătății și UNICEF. 

În anul 2024, au fost raportate 359.521 de cazuri de rujeolă la nivel mondial. „Transmiterea virusului peste granițe și continente are loc în mod regulat, iar focarele acestei boli extrem de contagioase vor apărea oriunde virusul găsește grupuri de persoane nevaccinate sau insuficient vaccinate, în special copii”, atrag atenția cele două organizații.

Țara cu 3 cazuri de rujeolă într-un an

Cu toate că la nivel global, numărul de îmbolnăviri este în creștere, există și țări care aproape că au reușit să elimine boala.

Lituania a înregistrat, în anul 2023, doar 3 cazuri de rujeolă. În 2024, a avut 10 cazuri.

Cea mai ridicată incidență a rujeolei în Lituania a fost în anul 2019, când s-au înregistrat 834 de îmbolnăviri.

Datele arată însă că și în Lituania, proporția copiilor vaccinați este în scădere începând din anul 2009, chiar dacă se menține mai ridicată decât în alte țări. 

În 2009, această țară avea o rată de vaccinare de 97%. În 2018, 92,2% dintre copiii din Lituania erau vaccinați împotriva rujeolei. În 2021, rata de vaccinare era de 88,41%, iar în 2022 de 86,46%. 

Centrul Național de Sănătate Publică din Lituania consideră că „vaccinarea salvează vieți” și că este singura „măsură specifică care poate proteja împotriva acestei boli infecțioase și a complicațiilor sale grave”.

În anul 2023, Divizia de Control a Bolilor Infecțioase din cadrul Centrului Național de Sănătate Publică din Lituania a realizat un sondaj în rândul populației pe tema vaccinării. 

A rezultat că doar aproximativ jumătate dintre respondenți au o atitudine pozitivă față de vaccinare și sunt de acord că vaccinurile sunt sigure, protejează împotriva bolilor infecțioase și nu sunt benefice doar pentru companiile farmaceutice.

Reticența în ceea ce privește vaccinurile se bazează pe convingerea că vaccinarea este o alegere, prin urmare, oamenii au dreptul să nu se vaccineze. Există și îngrijorări cu privire la efectele secundare ale vaccinării, precum și o lipsă de încredere în deciziile guvernamentale și ale autorităților sanitare. 

O parte dintre respondenți au menționat și teama de a se imuniza cu anumite vaccinuri, pe care le consideră nesigure.

Dr. Dumitra: „Rujeola este una dintre cele mai contagioase boli infectocontagioase”

Rujeola este de 10-18 ori mai contagioasă decât boala COVID-19, care a declanșat o pandemie, spune dr. Gindrovel Dumitra, coordonatorul Grupului de Vaccinologie al medicilor de familie din România. 

„Ca să înțelegem mai întâi cu ce boală stăm de vorbă: rujeola este una dintre cele mai contagioase boli infectocontagioase. Iar aici, ca să avem un termen de comparație și să se înțeleagă, am să amintesc de acel număr bazal de reproducere despre care vorbeam în pandemie. Dacă avem o persoană bolnavă într-o comunitate, acest număr bazal de reproducere ne indică numărul persoanelor la care transmite boala acea persoană bolnavă”, explică medicul, pentru cititorii HotNews.

În cazul COVID-19, numărul bazal de reproducere a oscilat între 1, 2 sau puțin peste 2, în funcție de momentul pandemiei. Acest lucru înseamnă că „o persoană care se îmbolnăvea de COVID-19 îmbolnăvea alte două.”

„Ei bine, în cazul rujeolei, numărul bazal de reproducere este 16-18. Ceea ce înseamnă că o persoană care are boala o transmite altor 16-18 persoane, care la rândul lor se îmbolnăvesc. Este cel mai mare număr bazal de reproducere”, explică dr. Gindrovel Dumitra.

„Dacă în colectivitățile cu acoperire vaccinală redusă apare un caz, se răspândește imediat”, subliniază medicul.

Există trei categorii de persoane care au protecție în fața bolii: 

• cele vaccinate cu schema completă, 
• cele care au trecut deja prin boală și au imunitate toată viața 
• bebelușii de până la aproximativ 6-7 luni, care primesc anticorpi de la mamă.

Simptome înșelătoare

În cazul rujeolei, simptomele sunt înșelătoare, atrage atenția medicul Gindrovel Dumitra: debutul lor se produce abia la aproximativ 10-14 zile de la contactul cu o persoană infectată, prin apariția unor semne nespecifice.

„Înaintea erupției propriu-zise de pe piele, primul semn este febra. Apoi, apare o leziune la nivel bucal, în interiorul buzelor, la nivelul molarului. Abia la 48 de ore după apariția febrei apare erupția pe piele”, explică medicul.

„În momentul în care apare febra severă și abia 48 de ore mai târziu apare erupția pe piele, tu, pentru că ai un copil cu febră mare, îl internezi în spital. El rămâne în contact cu alți copii cu febră și cu boală respiratorie, iar 48 de ore mai târziu, îi apare erupția. Ei bine, în timpul acesta, el a transmis boala tututor copiilor internați împreună cu el”, arată medicul de familie.

De ce România trece ciclic printr-o epidemie de rujeolă

Gindrovel Dumitra mai spune că, dacă ne uităm la ultimii ani, România trece, ciclic, printr-o epidemie de rujeolă: „În 2005-2006 am avut epidemie de rujeolă, în 2011-2012 alta, apoi 2016-2019, iar cea mai recentă din decembrie 2023 până în septembrie 2024.”

De ce se întâmplă acest lucru? „Înseamnă că numărul de copii rămași nevaccinați creează o masă critică de persoane susceptibile, iar apariția unui caz determină, la un moment dat, evoluția în comunitate și apariția epidemiei.”

Pe 4 septembrie anul trecut, Ministerul Sănătății declara încheiată epidemia de rujeolă din România. Alexandru Rafila, ministrul Sănătății la acel moment, vorbea despre „o scădere susţinută a numărului de cazuri şi dispariţia focarelor la nivel naţional”.

Alexandru Rafila mai spunea, atunci, că epidemia „s-a rezolvat”, dar nu prin vaccinare: „Rujeola s-a rezolvat, dar acest lucru nu s-a rezolvat prin vaccinare, ci prin îmbolnăvirea populaţiei receptive care nu era vaccinată şi acum a scăzut foarte mult incidenţa rujeolei”.

Fostul ministru al Sănătății a avertizat și că lucrurile se pot repeta peste „un an, doi sau trei ani”, dacă scăderea acoperirii vaccinale va aduce din nou riscul creșterii numărului de îmbolnăviri.

Soluția despre care vorbea Rafila –  recâştigarea încrederii părinţilor în „vaccinurile tradiţionale”: „Pe termen mediu trebuie să restabilim încrederea în vaccinare, iar aceste vaccinuri tradiţionale să fie în atenţia părinţilor, ca să îşi protejeze copiii şi, de foarte multe ori, chiar pe ei sau alte rude vârstnice care sunt la risc în cazul în care interacţionează cu un copil nevaccinat.”

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.

Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.