Klaus Iohannis intoarce in parlament legea prin care Tariceanu ii facea cadou lui Emil Constantinescu un institut de Studii Avansate a Culturii si Civilizatiei Levantului

Presedintele Klaus Iohannis a trimis parlamentului, spre reexaminare, legea privind infiintarea Institutului de Studii Avansate a Culturii si Civilizatiei Levantului, o initiativa a fostului presedinte Emil Constantinescu, sustinuta de Calin Popescu-Tariceanu. Legea prevede ca acest institut, care trebuia sa inceapa sa functioneze pe 1 ianuarie 2017, se finanta din venituri proprii si din subventii acordate de la bugetul de stat, prin bugetul Senatului Romaniei, fapt criticat de presedinte in cererea de reexaminare.

Legea nu a fost sustinuta nici de Guvern nici de Academia Romana.

Vezi aici legea in forma trimisa la promulgare

Legatura cu Emil Constantinescu

ISACCL urma sa se infiinteze ca „institutie publica de interes national, cu personalitate juridica, fiind recunoscut de World Academy of Art and Science (Academia Mondiala de Arte si Stiinte) drept centru de excelenta”. Potrivit PressOne, aceasta este o entitate infiintata in 1960 si compusa din 730 de specialisti care activeaza/au activat in domenii precum: arta, stiinte ale naturii, stiinte sociale etc. WAAS are sediul in California si statut de fundatie privata, fiind insa scutita de plata taxelor. Din Consiliul de Administratie al WAAS face parte si Emil Constantinescu, care e membru de onoare al Asociatiei Romane pentru Clubul de la Roma.

Atunci cand proiectul a fost adoptat in Senat acesta a fost sustinut de presedintele forului, Calin Popescu-Tariceanu, unul dintre initiatori, precum si de colegii sai de partid Daniel Barbu si Cristiana Anghel, in prezenta lui Emil Constantinescu, cel care a explicat la randul sau de ce este necesar acest institut.

Ce spunea Constantinescu:

„De ce am ales Levantul? Pentru ca Levantul este leaganul stiintei, leaganul culturii, leaganul democratiei. In conceptia pe care am prezentat-o am subliniat ca Levantul, asa cum il vedem noi acum, nu inseamna numai Orientul Mijlociu, asa cum il vedem noi acum, dar inseamna Orientul Mijlociu, Balcanii, nordul Africii. Este o zona de veche cultura, zona in care s-au nascut religiile abrahamice, dar este si zona multor conflicte.

Este momentul sa vedem altfel istoria, sa realizam o alta cultura a istoriei, si cred ca noul proiect de cultura a pacii care a fost deschis printr-o sesiune speciala a ONU, bazat pe Initiativa Levant pentru o Pace Globala, va capata putere si forta prin acest institut care, sub umbrela Senatului, isi propune sa adune ce are mai bun cultura si stiinta romaneasca.

Ultima precizare, din Consiliul Stiintific fac parte si reprezentantii Academiei Mondiale de Arte si Stiinte. Ar fi minunat daca acest proiect, care este dedicat dialogului, intelegerii celuilalt, sa poata fi un prim pas spre o reconciliere nu doar intre natiuni, ci si pentru reconcilierea noastra. Cred ca reconcilierea prin cultura poate fi acel prim pas pe care ni-l dorim cu totii”.

Redam cererea de reexaminare a sefului statului:

„Legea privind infiintarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura si Civilizatia Levantului prevede infiintarea institutului mentionat, ca institutie publica de interes national, cu personalitate juridica, finantata din venituri proprii si din subventii acordate de la bugetul de stat, prin bugetul Senatului Romaniei. In forma transmisa la promulgare, Legea privind infiintarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura si Civilizatia Levantului necesita insa reanalizarea continutului normativ al acesteia de catre Parlament sub aspectul organizarii si functionarii Institutului, a categoriilor de personal ce isi desfasoara activitatea in cadrul acestuia, a raporturilor functionale cu Senatul, precum si cu privire la patrimoniul si modul in care Institutul gestioneaza fondurile publice care urmeaza a-i fi atribuite.

Avand in vedere modul de finantare a cheltuielilor curente si de capital ale Institutului de Studii Avansate pentru Cultura si Civilizatia Levantului, partial asigurat prin bugetul Senatului Romaniei, consideram ca trebuie clarificata natura juridica a Institutului, precum si raporturile functionale dintre acesta si Senatul Romaniei. Astfel, lipsa oricaror reguli cu privire controlul ce trebuie realizat de institutia de tutela (Senatul) asupra activitatii Institutului – cu privire la organizarea si functionarea acestuia, cu privire la categoriile de personal care isi desfasoara activitatea in cadrul Institutului, precum si cu privire la patrimoniul si modul in care acesta gestioneaza fondurile publice care urmeaza a-i fi atribuite – genereaza insecuritatea raporturilor juridice de natura sa afecteze principiul stabilitatii normei juridice.

Unele dintre dispozitiile legii transmise la promulgare sunt lipsite de claritate si precizie, fiind de natura sa afecteze aplicabilitatea noului act normativ. In acest sens, semnalam ca legea nu prevede modalitatea concreta si legala de alegere/numire a organelor de conducere ale Institutului. Astfel, art. 4 alin. (1) nu stabileste nici numarul exact al tuturor membrilor Consiliului stiintific si nici numarul acestora pe toate categoriile de reprezentare, iar art. 4 alin. 3 lit. e) nu precizeaza temeiul juridic, criteriile si conditiile in baza carora Consiliul stiintific al Institutului poate suplimenta numarul de posturi pentru o perioada determinata.

In acelasi sens, al unei imprecizii in reglementare, art. 6 stabileste numarul maxim de posturi, fara sa stabileasca si natura juridica a personalului ce poate fi angajat in cadrul Institutului: functionari publici, personal contractual, alte categorii de personal. Art. 7 alin. (1) – care face referire la cheltuielile curente si de capital ale Institutului ce pot fi finantate si din subventii de la bugetul de stat – nu este corelat cu dispozitiile art. 8 – care prevede ca finantarea cheltuielilor se realizeaza de la bugetul de stat, fara sa se mentioneze categoria acestor cheltuieli.

Art. 7 alin. (2) lit. d) din legea transmisa la promulgare face trimitere la exploatarea bunurilor pe care le are in administrare Institutul, fara sa prevada posibilitatea acordarii in administrare a unor bunuri in conditiile legislatiei in vigoare, in timp ce lit. e) a aceluiasi alineat permite ca Institutul sa desfasoare orice fel de activitate producatoare de venituri, fara sa se precizeze temeiul juridic al desfasurarii acestor activitati si nici natura juridica a contractelor ce vor fi incheiate ori destinatia fondurilor astfel obtinute. In ceea ce priveste prevederile art. 9, consideram ca utilizarea sintagmei ‘mijloacele’ este imprecisa, intrucat, pe de o parte, sunt neclare atributiile RAAPPS si, pe de alta parte, nu rezulta care este autoritatea publica in masura sa autorizeze RAPPS sa asigure spatiul si mijloacele necesare organizarii si functionarii Institutului.

In opinia noastra, in cadrul deciziei de infiintare a unui Institut de Studii Avansate pentru Cultura si Civilizatia Levantului ar trebui ca Parlamentul sa consulte Academia Romana, in calitatea sa de for national de consacrare stiintifica si culturala, atat sub aspectul oportunitatii existentei, cat si din perspectiva asigurarii specialistilor in domeniu.

Fata de argumentele expuse mai sus si avand in vedere competenta legislativa exclusiva a Parlamentului, va solicitam reexaminarea Legii privind infiintarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura si Civilizatia Levantului.”