Klaus Iohannis retrimite în Parlament Legea Offshore pentru reexaminare: Legea trebuie reanalizată din perspectiva unei potențiale încălcări a principiului neafectării veniturilor bugetare

Președintele Klaus Iohannis a decis retrimiterea Legii Offshore în Parlament în vederea reexaminării. Unul dintre motivele invocate este necesitatea analizării „din perspectiva unei potențiale încălcări a principiului neafectării veniturilor bugetare”. În acest sens, Klaus Iohannis semnalează un articol din lege care prevede că sumele rezultate din redevențe și impozitele asupra veniturilor suplimentare ajung într-un fond special de finanțare a contractelor de parteneriat public-privat, fără să fi fost făcute analize. Un alt motiv invocat de Iohannis este că unele prevederi din lege nu au fost dezbătute în Senat, prima cameră sesizată, iar având în vedere importanța domeniului, este necesar „să se asigure deplina respectare a principiului constituțional al bicameralismului”. Dacă legea nu ar fi fost retrimisă în Parlament, Guvernul ar fi urmat să o modifice imediat după promulgare prin Ordonanță de Urgență.

Cererea de reexaminare asupra legii offhore, transmisă de președintele Klaus Iohannis președintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu

„Legea privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore vizează procedura aplicabilă autorizării lucrărilor și a lucrărilor la sonde, aspectele specifice operațiunilor petroliere desfășurate cu privire la perimetre petroliere offshore, măsuri financiar-fiscale și comerciale, precum și regimul juridic al contravențiilor și sancțiunilor aplicabile.

Exploatarea zăcămintelor de petrol și gaze naturale din perimetrele offshore, situate în zona economică exclusivă din bazinul Mării Negre, are o importanță deosebită pentru România, din perspectiva dezvoltării pieței interne, a contribuției benefice la prosperitatea economiei și a cetățenilor români, dar și prin prisma consolidării securității energetice regionale. În acest sens, la nivel de principiu, este necesar un cadru normativ eficient și durabil, capabil să asigure o distribuție echitabilă a beneficiilor între stat și investitori, care să contribuie la stabilirea unui parteneriat pe termen lung între cele două părți, precum și la consolidarea încrederii în perspectivele economiei naționale.

Pentru aceste motive, considerăm că legea supusă reexaminării se impune a fi reanalizată de Parlament din perspectiva stabilității și predictibilității pe termen lung a cadrului legal aplicabil acestui sector și pentru evitarea potențialelor efecte negative. Totodată, apreciem că prevederile legii supuse reexaminării ar trebui să cuprindă dispoziții clare, lipsite de echivoc și cu perspectivă durabilă, astfel încât să fie asigurat cadrul necesar dezvoltării parteneriatului stat-investitori, în sensul asigurării predictibilității necesare, iar economia românească să beneficieze pe termen lung de pe urma exploatării resurselor naturale din perimetrul Mării Negre.

De asemenea, considerăm că legea trebuie reanalizată și din perspectiva unei potențiale încălcări a principiului neafectării veniturilor bugetare. În acest sens, semnalăm că legea supusă reexaminării prevede că sumele rezultate din redevențe și impozit asupra veniturilor suplimentare offshore se fac venit la Fondul special de finanțare a contractelor de parteneriat public – privat în conformitate cu prevederile art. 13 alin. (3) din Ordonanța de urgență nr. 39/2018 privind parteneriatul public – privat, fără să fie supuse analizei, în prealabil, alocările alternative ale veniturilor bugetare preconizate, în conformitate cu prioritățile de investiții care trebuie să impulsioneze dezvoltarea economică și socială a României.

Având în vedere importanța domeniului reglementat prin legea transmisă la promulgare, precum și faptul că unele dintre dispozițiile acesteia nu au făcut obiectul dezbaterii și adoptării în cadrul primei Camere sesizate, considerăm că Legea privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore trebuie adoptată astfel încât să se asigure deplina respectare a principiului constituțional al bicameralismului.

Față de argumentele expuse mai sus și având în vedere competența legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore„.

Reamintim că Șeful PSD Liviu Dragnea a declarat săptămâna trecută ca este necesară modificarea prin Ordonanță a Legii Offshore, pe care chiar el și-a asumat-o când a fost aprobată de Parlament și trimisă la președinție pentru promulgare. Potrivit informațiilor obținute de HotNews.ro, ordonanța urma să conțină modificări esențiale ale Legii, în favoarea operatorilor din Marea Neagră. De asemenea, urmau să fie prevăzute deduceri pentru investițiile pe care le fac operatorii, dar și posibile înghețări de taxe pe perioada acordurilor petroliere.

În condițiile în care legea este retrimisă în Parlament, Guvernul nu mai are de ce emite ordonanța.

Legea aprobată de Camera Deputaților prevede o schemă de impozitare progresivă asupra veniturilor suplimentare, în funcție de prețul gazelor. Impozitele pe care ar urma să le plătască titularii de acorduri sunt stabilite în baza unor formule de calcul. Redevențele și impozitele suplimentare ar urma să fie duse într-un fond special de finanțare a contractelor de parteneriat public-privat, se mai arată într-un articol de lege.

Legea mai prevede și posibilitatea ca investițiile să poată fi deduse într-o limită de 60% din totalul veniturilor suplimentare.

Liviu Dragnea a dorit cu tot dinadinsul ca legea să fie aprobată de Camera Deputaților, cameră decizională, în timpul sesiunii extraordinare a Parlamentului. Aceasta după ce a fost discutată câteva luni, mai mult în spatele ușilor închise decât public, cu reprezentanții ministerelor și ai companiilor. Atacând voalat fosta guvernare Tudose care a aprobat inițial legea, dar și Senatul, al cărui președinte este Călin Popescu Tăriceanu, șeful PSD a încercat să accentueze ideea că varianta pe care și-o asumă este mult mai benefică pentru statul român.

Scurtă cronologie

Pe 9 iulie, luând prin surprindere chiar și partenerii de coaliție din ALDE, Liviu Dragnea a prezentat singur, în fața presei, pe planșe, o variantă nouă a legii, chiar înainte de a fi avizată în comisiile de specialiate, susținând că este mai avantajoasă pentru stat decât cea care a fost promovată de Senat. După doar câteva ore, legea a fost aprobată în Camera Deputaților și apoi trimisă la promulgare. Liviu Dragnea susținea că după o „muncă de luni de zile”, a găsit echilibrul corect „între interesul legitim al României şi cel la fel de legitim al companiilor de a scoate profit”.
Începând cu 10 iulie, Liviu Dragnea, cu cei de la Ministerul Finanțelor alături, a început discuții cu reprezentanții titularilor de acorduri pe „corectarea” formulelor de calcul al impozitelor prevăzute în legea proaspăt adoptată de Camera Deputaților.
Pe 16 iulie, deputatul ALDE, Varujan Vosganian a vorbit despre nemulțumirea partidului pe care îl reprezintă în privința colaborării cu PSD pe legea offshore. A spus că nu a existat dialog între membrii coaliției de guvernare pe această lege. Vosganian a anunțat că la ședința Coaliției, ALDE a cerut explicații și a cerut ca Executivul să modifice de urgență legea off-shore.
Pe 21 iulie, ambasadorul american Hans Klemm a criticat modul în care Parlamentul a adoptat Legea offshore, care reglementează exploatarea gazelor din Marea Neagră, el spunând că au fost încălcate toate principiile transparenţei şi negocierii şi că „este îndoielnic”.
Pe 22 iulie, Liviu Dragnea a anunțat la România TV că „se fac discuţii acum pentru o posibilă Ordonanţă de Guvern în ceea ce priveşte legea offshore”. A recunoscut chiar și faptul că legea aprobată de Camera Deputaților nu este prea clară. „Ceea ce am pus în textul legii nu este foarte bine definit în anexa în care se stabilesc formulele de calcul. Mă interesează ca ceea ce s-a decis politic ca şi principii să fie puse foarte clar şi riguros în formule şi în texte, pentru că este o lege de importanţă uriaşă pentru România şi e bine să nu existe dubii, pentru că orice dubiu poate fi exploatat oricând de cineva cu rea credinţă, dintr-o parte sau alta. Vorbim de resursele României, vorbim de peste 400 de miliarde de metri cubi de gaze cel puţin, vorbim de zeci de miliarde pe care trebuie să le câştige statul român şi vorbim de câştigarea pentru prima dată a independenţei energetice”, a susţinut liderul PSD.
Pe 24 iulie, Liviu Dragnea a reveni cu amănunte despre ordonanță, spunând că sunt necesare prevederi care să stabilească o formulă de calcul „pentru deducerile pentru impozitul pe veniturile suplimentare”. „Ceea ce s-a adoptat în lege trebuie să fie pus limpede, pus clar şi fără echivoc şi în anexa care cuprinde formula de calcul pentru deducerile pentru impozitul pe veniturile suplimentare şi pentru deducerile din acest impozit. Şi anume este vorba de valoarea investiţiilor despre care se vorbeşte în lege că este firesc să se deducă investiţiile, dar nu este foarte bine clarificat în lege. Şi nu se deduc toate investiţiile o dată, ci într-o perioadă de timp, în aşa fel încât statul român să primească bani, dar, în acelaşi timp, şi companiile care investesc să poată să se menţină deasupra costurilor. Ideea e că noi avem nevoie de acele gaze, avem nevoie ca cineva să le scoată, dar cei care le scot să nu lucreze în pierdere şi să aibă şi nivelul de cash flow firesc şi necesar. Asta va trebui să cuprindă ordonanţa„, a spus Dragnea.

În varianta Camerei Deputaților au fost introduse impozitele asupra veniturilor suplimentare, dar într-o variantă mai puțin împovărătoare decât pentru onshore. Mai exact, pentru onshore se aplică un impozitul de 60% din veniturile suplimentare, pentru prețurile de până la 85 lei/MWh inclusiv. Pentru prețurile care depășesc 85 lei/MWh, producătorii din onshore plătesc un impozit de 80% la „venitul suplimentar obținut din diferența dintre 85 lei/MWh și prețul practicat”. Acestea sunt prevederi cuprinse în OG 7/2013, aprobată prin Legea 73/2018. Pentru offshore, Legea aprobată de Camera Deputaților prevede impozit de 30% din venitul suplimentar pentru preţurile de până la 85 lei/MWh inclusiv. Deci jumătate față de ce plătesc cei din onshore. Însă, devine mai avantajos dacă prețul este mai mare, deoarece nivelul de taxare este de 15% pentru prețuri între 85 lei/MWh și 100 lei/MWh, apoi 20% pentru prețuri între 100 lei și 115 lei/MWh, 25% pentru prețuri între 115 lei și 130 lei/MWh, crescând treptat până la 50% pentru prețuri care depășesc 190 lei/MWh.

Trebuie precizat că pentru calculul veniturilor suplimentare, și pentru offshore, și pentru onshore, există un preț de referință de 45,71 lei/MWh, stabilit la nivelul anului 2012 și ajustat cu rata inflației din 2014.

Deputații USR au criticat dur modul netransparent în care a fost adoptată Legea.”Dezbaterile s-au purtat în spatele unor uși închise”, a declarat Cristina Prună, deputat USR, în plenul Camerei Deputaților. Aceasta a mai acuzat că nu s-a discutat niciodată cadrul fiscal și că nu există un studiu de impact al acestei legi, iar astfel nu se știe dacă acesta este benefic sau nu. „Liviu Dragnea ne-a demonstrat astazi că toate companiile care vor să-și rezolve o problemă trebuie să treacă prin biroul dumnealui”, a mai spus Cristina Prună. „Am un mesaj pentru dumneavoastră, domnule Anton Anton (n.r. – ministrul energiei), dacă mai vedeți investitori străini, să-i trimiteți la domnul Liviu Dragnea. Dacă mai vedeți investitori chinezi prin lifturi, să-i trimiteți la Liviu Dragnea, că-i rezolvă dumnealui”, a mai spus Cristina Prună.

Pentru mai multe amănunte, citește și: