Kremlinul este „îngrijorat” de riscul unei noi rebeliuni armate, spun analiștii
În cea mai recentă actualizare a sa, Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) sugerează că dovezile de pe teren din Moscova indică faptul că figurile de rang înalt ale regimul președintelui se tem de un nou fel de revoltă, în urma rebeliunii de scurtă durată condusă de șeful mercenarilor Wagner, Evgheni Prigojin, potrivit Sky News.
„Kremlinul continuă să se arate îngrijorat de riscul unei potențiale rebeliuni armate în Rusia după rebeliunea Grupului Wagner”, au declarat analiștii, menționând că un post online pro-Kremlin a raportat că poliția din regiunea Moscovei se va antrena în tactici de luptă urbană, tir cu mitraliera ușoară, aruncarea grenadelor și medicină tactică pentru a-și îmbunătăți abilitățile în urma rebeliunii armate a lui Wagner.
„O astfel de pregătire indică faptul că Kremlinul încearcă să îmbunătățească capacitatea forțelor de securitate din Moscova de a apăra regimul împotriva unor potențiale amenințări viitoare”, au adăugat ei.
„Este puțin probabil ca Ministerul rus al Afacerilor Interne să pregătească în mod adecvat poliția din regiunea Moscovei pentru lupta urbană, având în vedere că unele elemente ale poliției își exprimă deja dezinteresul față de noile planuri de pregătire, printre multe alte probleme legate de acest plan”, spune ISW.
Preşedintele rus Vladimir Putin le-a transmis marţi liderilor asiatici că poporul rus este mai unit ca oricând, aceasta fiind prima intervenţie publică internaţională a liderului de la Kremlin după revolta mercenarilor Wagner, din luna iunie, relatează agenția DPA.
„Cercurile politice şi întreaga societate din Rusia şi-au demonstrat în mod clar unitatea şi sentimentul de responsabilitate pentru soarta patriei atunci când au răspuns ca un front unit împotriva unei tentative de revoltă armată”, a adăugat liderul rus.
Discursul lui Vladimir Putin şi accentul pus pe unitatea Rusiei sunt menite să arate cât de dornic este liderul rus să înlăture orice dubiu legat de autoritatea sa la nivel mondial după revolta condusă de liderul grupării paramilitare Wagner, Evgheni Prigojin, în luna iunie.
Revolta mercenarilor Wagner a creat o problemă de imagine pentru Putin
Pe 24 iunie, luptătorii Wagner au preluat controlul asupra oraşului Rostov-pe-Don şi s-au îndreptat spre Moscova, în cea mai gravă provocare pentru Vladimir Putin de la obţinerea puterii în Rusia în 1999.
Revolta a fost dezamorsată printr-un acord mediat de preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko.
În discursul său, Vladimir Putin a afirmat că Rusia se va opune sancţiunilor şi „provocărilor” occidentale. El a adăugat că Moscova intenţionează să îşi extindă relaţiile cu celelalte ţări din OCS.
Comentariile sale vin după ce ministrul rus de externe Serghei Lavrov a anunțat vinerea trecută că Iranul se va alătura OCS.
„La următoarea reuniune a Comitetului șefilor de stat (al OCS), care va avea loc la 4 iulie, va fi oficializată aderarea deplină a Iranului”, a declarat Lavrov presei de la Moscova.
Pe același subiect:
INTERVIURILE HotNews.ro