La Libre Belgique: La 80 de ani după "Noaptea de cristal", Germania se teme de ascensiunea extremei drepte

Vineri, 9 noiembrie, liderii germani au avertizat împotriva reapariţiei antisemitismului şi împotriva ascensiunii extremei drepte, în timpul comemorărilor ce au marcat 80 de ani de la „Noaptea de cristal”, acele pogromuri care au anunţat Holocaustul, scrie La Libre Belgique citată de Rador.

„Statul trebuie să acţioneze în mod consecvent împotriva excluziunii, antisemitismului, rasismului şi extremismului de dreapta”, a declarat cancelarul Angela Merkel în timpul unui discurs ţinut în cea mai mare sinagogă din Germania, la Berlin. Angela Merkel, îmbrăcată în negru, a arătat cu degetul către cei care „reacţionează prin pretinse răspunsuri simple la dificultăţile” epocii actuale, o referire la creşterea populismului şi la ascensiunea extremei drepte în Germania şi în Europa.

În acest lăcaş de cult profanat de nazişti cu 80 de ani în urmă, preşedintele Consiliului Central al Evreilor, Josef Schuster a mers mai departe invocând partidul de extrema dreaptă Alternative for Germany (AfD) care se află de un an în Bundestag, numindu-i pe membrii săi „incendiatori morali”.

Unii reprezentanţi ai acestui partid au făcut declaraţii controversate despre Holocaust şi despre datoria de comemorare a Germaniei. Aceştia au, de asemenea, un discurs islamofob care vizează, în esenţă, sute de mii de solicitanţi de azil care au ajuns în ţară începând din 2015.

Schuster a calificat drept „ruşine pentru ţara noastră” agresiunile comise împotriva evreilor, dar şi împotriva refugiaţilor musulmani.

Cu câteva minute mai devreme, într-o ceremonie în Camera Deputaţilor, preşedintele german Frank-Walter Steinmeier a denunţat apariţia în Europa a unui „naţionalism nou” nostalgic, în opinia lui, după „o lume veche perfectă care, de fapt, nu a existat niciodată”.

Pe 31 octombrie, preşedintele francez Emmanuel Macron se declara „frapat” de asemănarea dintre situaţia actuală din Europa, „divizată de temeri, retragere naţionalistă” şi cea a anului 1930. Franţa însăşi se confruntă cu o creştere accentuată a actelor antisemite în 2018.

Cuvinte grele la 80 de ani de la jefuirea şi distrugerea de către nazişti a mii de sinagogi şi afaceri deţinute de evrei în Germania, dar şi în Austria, o ţară mică, condusă de o coaliţie între conservatori şi extrema dreaptă unde, vineri, au avut loc comemorări.

Pentru istorici, „Kristallnacht” marchează trecerea de la discriminarea evreilor la persecuţia şi, apoi, exterminarea lor.

„Îmi ţineam tatăl de mână. Am văzut sinagoga în flăcări şi am întrebat: ‘De ce nu vin pompierii?’ Nu am primit răspuns”, a povestit în legătură cu acea noapte Charlotte Knobloch, fostă preşedintă a Consiliului Central al Evreilor din Germania, pe antena ZDF. Propaganda afirma atunci că era vorba despre o erupţie a violenţei spontane după uciderea unui diplomat la Paris. Dar, în realitate, a fost planificată de statul nazist.

Mulţi germani îşi amintesc aceste pogromuri prin lustruirea sau depunerea de flori pe „Stolpersteine”, mii de plăci micuţe de alamă încrustate printre dale pentru a identifica victimele.

Această comemorare, care are loc în aceeaşi zi cu aniversarea căderii Zidului Berlinului, a centenarului armistiţiului din 1918 sau a sfârşitului Imperiului german, intervine într-un context tulbure din Germania.

O nouă formă de antisemitism pentru Germania face vâlvă cu regularitate în mass-media – una împrumutată migranţilor arabo-musulmani care au venit în număr mare aici începând din 2015.

Dar ascensiunea extremei drepte germane a adus în prim-plan şi un antisemitism naţional, AfD înmulţindu-şi provocările legate de nazism.

Unul dintre membrii săi a participat la comemorare la Memorialul Holocaustului din Berlin arborând un simbol nazist austriac, garoafa albastră.

Un marş la chemarea unui grup de dreapta radicală nu a adunat decât vreo treizeci de persoane seara la Berlin, scrie AFP. În schimb, sute de contra-demonstranţi s-au mobilizat sub sloganul „Toţi împreună împotriva fascismului”.

Îngrijorarea continuă să crească în comunitatea evreiască germană, care este de aproximativ 200.000 de persoane şi a cunoscut o creştere puternică odată cu venirea multor evrei din fosta Uniune Sovietică după Reunificarea din 1990.

Totuşi, numărul crimelor şi delictelor antisemite a rămas stabil în statisticile poliţiei.