Tsunami laburist la alegerile din Marea Britanie: stânga preia guvernarea, cu Keir Starmer premier / Pierderi istorice pentru conservatori: Sunak a demisionat din fruntea guvernului și a partidului
Keir Starmer a devenit vineri noul prim-ministru al Marii Britanii, Partidul Laburist pe care îl conduce câștigând o majoritate confortabilă în cadrul alegerilor parlamentare de joi, potrivit rezultatelor oficiale citate de Reuters și BBC. Starmer a anunțat „începutul schimbării”, dar lucrurile nu vor fi simple. Noul guvern se va confrunta cu o serie de provocări dificile, care includ creșterea economică lentă, scăderea nivelului de trai și degradarea serviciilor publice.
Partidul Laburist de centru-stânga a câștigat 412 din cele 650 de locuri din parlament, potrivit numărătorii oficiale citate de BBC, o răsturnare spectaculoasă de situație față de alegerile de acum cinci ani, când înregistrase cea mai slabă performanță din 1935.
Rezultatul, în creștere cu 214 locuri față de alegerile precedente, va oferi partidului lui Keir Starmer o majoritate mai mult decât confortabilă, încheind 14 ani tumultuoși de guvernare conservatoare.
Partidul Conservator al premierului Rishi Sunak a adunat 121 locuri (cu 251 mai puține față de alegerile precedente), cea mai slabă performanță electorală din istoria sa, alegătorii pedepsindu-l pentru criza costului vieții și pentru anii de instabilitate și de lupte interne care au adus în fruntea guvernului cinci prim-miniștri diferiți de la votul pentru Brexit din 2016.
Rezultatele alegerilor mai arată că liberal-democrații de centru ar urma să obțină 71 de locuri, în timp ce partidul populist de dreapta Reform UK, condus de Nigel Farage, militant pentru Brexit, ar urma să câștige 4 locuri – mai puțin față de cele 13 indicate de exit-poll, dar oricum o performanță.
Schimbare rapidă de guvern
Noul prim-ministru Keir Starmer a declarat că Marea Britanie trebuie să își redescopere identitatea și să treacă printr-o resetare mai amplă – primele sale cuvinte rostite în fața noului său birou din 10 Downing Street, promițând să lupte pentru a restabili încrederea în politică și a servi toți alegătorii.
Întâmpinat în Downing Street de o mulțime mare de asistenți și susținători care îl aclamau după ce a acceptat oficial invitația regelui de a deveni prim-ministru, Starmer a susținut în primul său discurs o politică moderată pentru a repara încrederea distrusă a alegătorilor.
„Este cu siguranță clar pentru toată lumea că țara noastră are nevoie de o resetare mai mare, o redescoperire a ceea ce suntem, pentru că, indiferent cât de puternice sunt furtunile istoriei, unul dintre cele mai mari puncte forte ale acestei națiuni a fost întotdeauna capacitatea noastră de a naviga pe o cale către ape mai liniștite“, a spus el.
„Acest lucru depinde de politicieni, în special de cei care susțin stabilitatea și moderația, așa cum fac eu”, a spus el.
Rishi Sunak a demisionat vineri la prânz din funcția de prim-ministru și a anunțat că se va retrage și din funcția de lider al Partidului Conservator.
„Mi-am dat toată silința pentru această funcție, dar ați trimis un semnal clar că guvernul Regatului Unit trebuie să se schimbe, iar judecata voastră este singura care contează”, a declarat Sunak într-un discurs adresat alegătorilor în fața biroului premierului din Downing Street.
„V-am auzit furia, dezamăgirea și îmi asum responsabilitatea pentru această pierdere. Tuturor candidaților conservatori și militanților care au lucrat neobosit, dar fără succes, îmi pare rău că nu am putut oferi ceea ce meritau eforturile voastre”, a spus el.
Provocările noului executiv
Starmer va veni la putere într-un moment dificil pentru țară și are în față o lungă listă de provocări, de la o economie lentă la servicii publice tot mai degradate și la scăderea nivelului de trai – toate, motive care au contribuit la înfrângerea conservatorilor.
Pentru conservatori în schimb, situația este dramatică. Acesta este cel mai slab rezultat al Partidului Conservator din istoria sa, în ceea ce privește numărul de locuri.
Zece miniștri din guvernul lui Sunak și-au pierdut mandatele parlamentare.
Printre liderii conservatori care au fost scoți din parlament în urma alegerilor se mai află fosta prim-ministră Liz Truss și excentricul Jacob Rees-Mogg.
Sunak, țapul ispășitor
Sunak a uimit scena politică și țara prin convocarea alegerilor mai devreme decât era necesar, în condițiile în care conservatorii erau cotați cu șanse foarte mici în sondajele de opinie.
El a sperat că diferența se va reduce, așa cum s-a întâmplat în mod tradițional în alegerile britanice, dar în schimb, atât partidul cât și el au avut o campanie dezastruoasă.
Pe 6 iunie, Sunak a plecat mai devreme acasă de la comemorările din Franța care marcau cea de-a 80-a aniversare a Debarcării din Normandia, ratând o ceremonie alături de președintele Statelor Unite, Joe Biden, și de președintele Franței, Emmanuel Macron. A urmat un scandal.
Pe final de campanie, mai mulți conservatori apropiați de Sunak au început să fie investigați de autoritatea de reglementare a jocurilor de noroc în legătură cu suspiciunile că au folosit informații privilegiate pentru a plasa pariuri pe data alegerilor, chiar înainte ca acestea să fie anunțate.
„Am meritat să pierdem. Partidul Conservator pare epuizat și în pană de idei”, a declarat pentru Reuters Ed Costello, președintele organizației Grassroots Conservatives, care reprezintă membrii de rând ai patidului.
„Dar nu este numai vina lui Rishi Sunak. Boris Johnson și Liz Truss sunt cei care au condus partidul la dezastru. Rishi Sunak este doar țapul ispășitor”, a spus acesta.
Problemele conservatorilor
Conservatorii s-au confruntat cu un șir nesfârșit de probleme și provocări de la preluarea puterii în 2010. Mai întâi au fost consecințele crizei financiare globale, care au dus la creșterea datoriei publice și i-au determinat pe conservatori să impună ani de austeritate pentru a echilibra bugetul.
Apoi, a venit momentul istoric în care partidul a condus Marea Britanie spre ieșirea din Uniunea Europeană, promițând o epocă de prosperitate după acest moment, una care nu s-a materializat însă.
Țara s-au confruntat apoi cu una dintre cele mai mortale epidemii de COVID-19 din Europa de Vest și, recent, a fost lovită de inflație, asemenea multor alte state europene, după începerea războiului Rusiei din Ucraina.
Mai puțin de un sfert dintre britanici cred acum că Brexit a fost o idee bună
Indiferent de circumstanțe, mulți alegători îi acuză pe conservatori pentru numeroasele probleme cu care se confruntă Marea Britanie, de la criza sistemului de sănătate la serviciile feroviare nesigure, prețuri ridicate, criminalitate și afluxul de migranți care traversează Canalul Mânecii.
În plus, partidul a fost afectat de repetatele abateri etice ale miniștrilor, inclusiv petrecerile din birourile guvernamentale în timpul lockdown-ului COVID.
Scandalurile l-au alungat pe fostul prim-ministru Boris Johnson din funcție și, în cele din urmă, din Parlament, după ce s-a dovedit că a mințit parlamentarii.
Succesoarea sa, Liz Truss, a lovit în plin economia deja slăbită cu un pachet de reduceri drastice ale impozitelor, agravând criza costului vieții. Ea a rezistat doar 49 de zile în funcție.
Îngrijorările alegătorilor
Economia, migrația și starea nesatisfăcătoare a sistemului sanitar s-au aflat printre principalele preocupări ale britanicilor.
Marea Britanie s-a confruntat cu o inflație ridicată și o creștere economică lentă, astfel că majoritatea oamenilor simt acum că sunt mai săraci. Conservatorii au reușit să controleze inflația, care a încetinit la 2% până în luna mai, după ce a atins un vârf de 11,1% în octombrie 2022, însă creșterea rămâne lentă, ridicând semne de întrebare cu privire la politicile economice ale guvernului.
Mii de solicitanți de azil și migranți economici au traversat Canalul Mânecii în bărci gonflabile fragile în ultimii ani, stârnind critici din partea celor care au observat că guvernul a pierdut controlul asupra frontierelor Marii Britanii.
Controlul granițelor a fost unul dintre argumentele folosite de conservatorii care au susținut Brexit-ul.
Politica conservatorilor pentru oprirea ambarcațiunilor este un plan de deportare a unora dintre acești migranți în Rwanda. Criticii spun că planul încalcă dreptul internațional, este inuman și nu va face nimic pentru a opri oamenii care fug de război și foamete.
Serviciul național de sănătate al Marii Britanii, care oferă asistență medicală gratuită pentru toată lumea, este afectat de problema listelor lungi de așteptare pentru orice, de la îngrijirea dentară la tratamentul cancerului.
Ziarele sunt pline de povești despre pacienți grav bolnavi nevoiți să aștepte ore întregi pentru o ambulanță, apoi și mai mult pentru un pat de spital.
Mediul a fost și el o temă de campanie. Sunak a revenit asupra unei serii de angajamente în materie de mediu, amânând termenul limită pentru încetarea vânzării de autoturisme pe benzină și motorină și autorizând noi foraje petroliere în Marea Nordului.
Criticii spun că acestea sunt politicile greșite într-un moment în care lumea încearcă să combată schimbările climatice. Chestiunea se află și în centrul dezbaterii din restul Europei, tot mai mulți critici observând că costul acestei tranziții este pur și simplu prea mare și afectează economia.
Cine este noul premier, Keir Starmer
Puțin carismatic, dar hotărât: noul prim-ministru britanic Keir Starmer va trebui să mulțumească o țară însetată de schimbare, după ce a remaniat complet Partidul Laburist pentru a-l readuce la putere în Regatul Unit.
El s-a angajat să întoarcă și să reorienteze spre centru partidul slăbit de predecesorul său, Jeremy Corbyn, ale cărui idei se situau foarte mult la stânga.
Dar pentru mulți britanici, Keir Starmer rămâne o enigmă politică. Adversarii săi au subliniat schimbările sale frecvente de poziție și lipsa de claritate a programului său.
Deși se declară „socialist”, programul său de guvernare „pro-business” pledează pentru disciplină bugetară în perioade de constrângeri financiare. În același timp, acesta promite să repare serviciile publice.
„El crede că statul ar trebui să fie un facilitator și că ar trebui să existe ca o plasă de siguranță”, a declarat pentru AFP profesorul de științe politice Tim Bale, care vede în aceasta influența istoriei familiei sale.
Născut la 2 septembrie 1962, Keir Rodney Starmer a crescut la periferia Londrei cu un frate și două surori, un tată distant și o mamă care suferea de o boală articulară rară care a invalidat-o ani de zile.
„Tatăl meu a fost sculer și mama asistentă medicală”, a repetat el, într-o frază care a devenit un „gimmick” ironizat al campaniei sale.
„Știu cum este să te lupți să plătești facturile”, a mai spus el adesea, într-o perioadă în care țara suferea de o inflație de două cifre.
Egalitatea, drepturile omului, justiția socială
După ce a studiat dreptul la Leeds și apoi la Oxford, Keir Starmer a intrat într-o firmă specializată în drepturile omului, apărând sindicatele și activiștii de mediu împotriva McDonald’s și luptând împotriva pedepsei cu moartea în Caraibe.
În 2003, a ocupat primul său post oficial, ajutând la reconstrucția serviciului de poliție din Irlanda de Nord după conflicte, înainte de a deveni director al procuraturii pentru Anglia și Țara Galilor în 2008.
În 2015, a fost ales pentru prima dată în calitate de deputat pentru o circumscripție din partea central-nordică a Londrei.
În ciuda divergențelor sale cu Jeremy Corbyn, Keir Starmer a devenit purtătorul de cuvânt al partidului cu privire la Brexit. El însuși a votat pentru rămânerea în UE.
Avocatul Gavin Millar, un prieten care a lucrat cu el, l-a descris ca fiind „foarte minuțios, foarte muncitor”.
În Downing Street, „el va fi, de asemenea, foarte atașat de anumite valori fundamentale în care a crezut întotdeauna: egalitatea, drepturile omului, justiția socială, reducerea decalajului dintre bogați și săraci”, asigură el AFP.
Într-o țară divizată, partea cea mai grea rămâne pentru cel care a declarat că dorește să fie amintit ca „cineva care a condus un guvern laburist îndrăzneț și reformator”.
INTERVIURILE HotNews.ro