Lagarele de langa tine: 1.500 de copii si tineri cu dizabilitati au murit, in patru ani, in institutiile de protectie sociala in care erau inchisi. Vezi solutia Centrului de Resurse Juridice

In Romania, peste 25.000 de copii si tineri cu dizabilitati sunt inchisi in 717 institutii de protectie sociala si sunt pusi sub tutela unui reprezentant al statului. In mai putin de patru ani, aproape 1.500 de copii si tineri cu dizabilitati au murit, in aceste institutii. Concluziile apartin unei monitorizari realizate de Centrul de Resurse Juridice, care anunta ca, in urma a peste 70 de vizite in aceste centre, lanseaza campania „Lagarele de langa tine” si propune un proiect de lege pentru copiii si tinerii cu dizabilitati mintale inchisi in institutiile statului.

Centrul de Resurse Juridice anunta ca propune un proiect de lege pentru copiii si tinerii cu dizabilitati mintale inchisi in institutiile statului. Principala unealta pe care CRJ o introduce in ajutorul copiilor din centre, prin acest proiect, este un mecanism independent de monitorizare a calitatii vietii acestor oameni. Este vorba despre infiintarea unui Consiliu de monitorizare, care sa fie autoritate administrativa autonoma cu personalitate juridica, sub controlul Senatului, si care sa aiba obligativitatea organizarii de vizite neanuntate in institutiile sociale si medicale.

In prezent, in institutiile de protectie sociala ale statului sunt inchisi peste 25.000 de copii si tineri cu dizabilitati, iar cei mai multi traiesc in conditii inumane, avertizeaza Centrul de Resurse Juridice (CRJ), intr-un comunicat remis HotNews.ro. Monitori ai centrului au facut mai bine de 70 de vizite in aceste centre si vorbesc despre „stare precara a spatiilor de cazare si sanitare, acces inadecvat la articole de igiena personala, malnutritie, utilizarea izolarii ca pedeapsa si tratamentul degradant„, dar si despre „echimoze, sedare, infometare, semne care atest au ca persoanele rezidente au fost legate cu sfoara, raderea capului si avorturi fortate„.

CRJ precizeaza ca aceste realitati au fost confirmate si de cel mai recent raport al Comisarului pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, ca urmare a unei vizite oficiale din primavara acestui an.

Tinerii care traiesc aici „sunt lipsiti de aparare, au foarte rar mijloacele de a se plange autoritatilor statului si se tem de represaliile personalului care-i ingrijeste„, spune Georgiana Pascu, manager de program la Centrul de Resurse Juridice.

Organizatia aminteste ca Romania nu a implementat inca prevederile articolului 33 al Conventiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilitati, care vorbeste despre infiintarea unui Mecanism National de Monitorizare Independent care, prin organizarea de vizite neanuntate, sa asigure ca personalul din centre respecta drepturilor fundamentale ale persoanelor cu dizabilitati. Romania amana de 5 ani implementarea acestui mecanism, al carui obiectiv este sa protejeze copiii si tinerii de aici in fata abuzurilor, sustin specialistii Centrului.

CRJ anunta ca lanseaza si o petitie publica, disponibila si pe pagina de facebook a campaniei „Lagarele de langa tine”, prin intermediul careia toti cei interesati pot sa contribuie la respectarea drepturilor copiilor si tinerilor cu dizabilitati inchisi in institutii.

Institutionalizarea copiilor si tinerilor cu dizabilitati mintale lasa loc abuzurilor, in conditiile in care singura persoana care ar putea sa sesizeze o incalcare a drepturilor acestor persoane este reprezentantul legal sau tutorele care a decis plasarea lor intr-un centru social sau medical, semnaleaza organizatia non-guvernamentala.

Textul integral al proiectului de lege

Proiect de Lege pentru desemnare si infiintarea mecanismelor prevazute de Conventia privind drepturile pers…

Ce spune despre Romania Raportul Comisarului pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei

CRJ aduce in sprijinul propunerii sale Raportul Comisarului pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Nils Muiznieks, in urma vizitei efectuate in Romania in martie-aprilie 2014.

Fragmente din acest raport:

• „Comisarul ia act de numeroasele decizii ale Curtii privind diferitele incalcari ale drepturilor persoanelor cu dizabilitati din Romania, inclusiv unele grave, si este preocupat de faptul ca o tema comuna a acestor cazuri este lipsa de acces la justitie, in special pentru persoanele cu dizabilitati care traiesc in institutii”. (CommDH(2014), pct. 12, pag. 8);

• Recent, Centrul de Resurse Juridice (CRJ) a depus o serie de plangeri penale privind abuzuri grave savarsite impotriva persoanelor institutionalizate cu dizabilitati intelectuale si psihosociale. Unul din cazuri se refera la ‘Centrul de recuperare si reintegrare’ din Aldeni, care gazduieste aproximativ 100 de persoane. In noiembrie 2013 si in februarie 2014, pe parcursul a doua vizite la acest centru, CRJ a documentat diverse abuzuri impotriva persoanelor rezidente, care includeau: echimoze, sedare, infometare, semne care atest au ca persoanele rezidente au fost legate cu sfoara, raderea capului si avorturi fortate (pct.21, pag. 10);

• Comisarul este profund preocupat de lipsa de acces efectiv la justitie care afecteaza persoanele cu dizabilitati dupa internarea lor nevoluntara intr-o institutie. Comisarul a fost informat ca, in cele mai multe cazuri, reprezentarea juridica a acestor persoane este inadecvata, nefiind numit niciun tutore, sau existand conflicte de interese aparute intre tutore si persoanele in cauza, de exemplu, atunci cand un membru al personalului institutiei isi asuma acest rol. In plus, niciun Mecanism special de contestare nu este instituit la nivel national in ceea ce priveste cazurile de abuzuri savarsite impotriva persoanelor, care traiesc in institutii de asistenta sociala si psihiatrice. Comitetul pentru Prevenirea Torturii a constatat de asemenea ca desi, teoretic, persoanele care traiau in institutiile vizitate puteau adresa plangeri in scris procurorului sau altor autoritati, posibilitatile practice de a face acest lucru lipseau (pct. 22 pag. 10);

• Comisarul aminteste cazul Centrul de Resurse Juridice in numele lui Valentin Campeanu impotriva Romaniei, cu privire la un barbat in varsta de 18 ani de origine roma, cu handicap intelectual si HIV pozitiv care nu avea legaturi de familie si niciun reprezentant legal si care a murit in timp ce era internat la spitalul de psihiatrie Poiana Mare. In interventia sa in calitate de a treia parte in acest caz in fata Curtii, Comisarul a subliniat faptul ca accesul la justitie este deosebit de dificil pentru persoanele cu dizabilitati care se confrunta cu izolarea, au pierdut contactul cu familiile lor sau sunt orfane. Comisarul a subliniat necesitatea de a elimina barierele care impiedica persoanele cu dizabilitati sa se adreseze instantelor si ca esecul de a le asigura accesul efectiv la justitie va permite intotdeauna savarsirea de abuzuri impotriva lor. (pct. 23, pag. 10).

• Hotararea CEDO in cauza Centrul de Resurse Juridice in numele lui Valentin Campeanu impotriva Romaniei Valentin Campeanu a murit pe 20 februarie 2004 la Spitalul de Psihiatrie si pentru masuri de siguranta maxima Poiana Mare. Valentin Campeanu a fost un copil abandonat la nastere, seropozitiv si cu dizabilitati intelectuale. Dupa ce a implinit varsta de 18 ani, nicio institutie nu a vrut sa isi asume responsabilitatea ingrijirii sale. In cele din urma a ajuns la Spitalul Poiana Mare, dar starea sa se agravase intre timp pe fondul lipsei medicatiei retrovirale, pe care autoritatile au omis sa i-o asigure. Cu scurt timp inainte sa moara, a fost gasit de reprezentantii CRJ incuiat intr-o camera neincalzita, slab, imbracat doar cu o bluza de pijama. Personalul spitalului se temea sa il atinga pentru ca era seropozitiv.

• CRJ a utilizat toate mijloacele puse la dispozitie de legislatia interna pentru ca cei responsabili de moartea domnului Valentin Campeanu sa fie trasi la raspundere. Parchetele si instantele sesizate au refuzat, insa, sa faca lumina in acest caz. In cele din urma, cazul a ajuns la CEDO care, pe 17 iulie 2014, a condamnat statul roman pentru moartea domnului Campeanu. CRJ in numele lui Valentin Campeanu vs. Romania este primul caz acceptat de CEDO in care un ONG reclama moartea unui tanar cu dizabilitati aflat in grija statului.

• Prin hotararea sa, CEDO a recomandat ca Romania „sa aiba in vedere masurile generale necesare pentru a se asigura ca persoanele cu handicap mintal care se afla intr-o situatie comparabila cu cea a domnului Campeanu beneficiaza de o reprezentare independenta care sa le permita sa formuleze in fata unei instante sau in fata oricarui alt organism independent capetele de cerere intemeiate pe Conventie in ceea ce priveste sanatatea si tratamentul care le este acordat” (161).

Date statistice, comunicate de CRJ

• La 30 iunie 2014 numarul total de persoane cu dizabilitati comunicat Directiei Protectia Persoanelor cu Dizabilitati din cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice, prin directiile generale de asistenta sociala si protectia copilului judetene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, a fost de 714.891 persoane.
• Dintre acestea, 97,6 % (697.762 persoane) se afla in ingrijirea familiilor si/sau traiesc independent (neinstitutionalizate) si 2,4 % (17.129 persoane) se afla in institutiile publice rezidentiale de asistenta sociala pentru persoanele adulte cu dizabilitati (institutionalizate) coordonate de Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice prin Directia Protectia Persoanelor cu Dizabilitati.
• La 30 iunie 2014, rata persoanelor cu dizabilitati la populatia Romaniei a fost de 3,36%
• Din centralizarea datelor pe grupe de varsta rezulta ca 62,85% sunt persoane cuprinse intre 18-64 ani (411.240 persoane) si 37,15% au peste 65 ani (243.052 persoane), in total persoane adulte cu dizabilitati.
• Pe judete/municipii, numarul cel mai mare de persoane cu dizabilitati se inregistreaza in municipiul Bucuresti (58.848 persoane) urmat de judetul Prahova (36.660 persoane), iar cel mai mic numar se inregistreaza in judetul Covasna (4.984 persoane).
• Numarul institutiilor publice de asistenta sociala pentru persoanele adulte cu dizabilitati la 30 iunie 2014 este de 398 (fata de 387 la 30 iunie 2013), dintre care: 342 rezidentiale (fata de 329 la 30 iunie 2013) si 56 nerezidentiale – de zi (fata de 58 la 30 iunie 2013).
• O treime din institutiile rezidentiale sunt centre de ingrijire si asistenta, avand 6.531 de beneficiari, respectiv 38,13% din numarul total de 17.129 persoane aflate in institutiile rezidentiale.
• Un numar semnificativ de beneficiari exista si in cele 53 de centre de recuperare si reabilitare neuropsihiatrica, respectiv 5.364 persoane.
• Pentru intervalul de varsta 14-34 de ani exista un numar de persoane cu dizabilitati situat intre 80.000 si 100.000