Lecția de peste 40 de ani pe care niciun primar al Bucureștiului n-a luat-o cu adevărat în serios până acum. Niculușcă: La un cutremur ca în '77, rapoarte oficiale vorbesc despre 25.000 de victime INTERVIU
În acte, Bucureștiul are circa 2.400 de clădiri cu risc seismic, însă cifra nu este reală, deoarece nu a fost inventariat tot fondul construit, iar dacă le-am expertiza pe toate, e posibil să ajungem undeva la 20.000 de imobile, a declarat Edmond Niculușcă, într-un interviu acordat HotNews.ro, la un an de la preluarea funcției de director adjunct interimar al Administației pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic de pe lângă Primăria Capitalei.
Deocamdată nu se poate vorbi despre expertizarea întregului fond construit, s-a finalizat licitația pentru expertizarea a 200 de imobile, dar de anul viitor se va lucra la o listă cu clădiri vulnerabile, ceee ce ne va da o idee unde suntem. În cazul producerii unui cutremur asemănător celui din `77, rapoarte oficiale vorbesc despre 25.000 de victime și peste 100.000 de oameni afectați, a mai spus Niculușcă.
În ceea ce privește consolidarea imobilelor, în București s-au consolidat 30 de clădiri în 30 de ani. În mandatul Gabrielei Firea au început șantierele de consolidare la 12 imobile (Blănari 2, 6, 8, 10; Franceză 30, Spătarului 36, Știrbey Vodă 20, Biserica Enei 14, Vânători 17, Victoriei 22-24, Kogălniceanu 30, Luchian 12 C), 6 dintre ele au fost finalizate (Blănari 4, 6, 8, 10, Spătarului 36, Franceză 30), urmând să fie făcută recepția, însă restul sunt blocate în contextul desființării Companiei Municipale pentru Consolidare care era constructorul.
Edmond Niculușcă acuză că a găsit mai multe nereguli, de la majorarea contractelor prin acte adiționale de câteva ori, până la lucrări fără autorizație, iar fosta administrație a început lucrările de consolidare la clădiri mici ”cu restaurante”, în loc să înceapă cu blocurile mari, cu multe apartamente.
Lucrările rămase de executat la șantierele blocate vor fi scoase la licitație sau date unei alte companii municipale. Acesta spune că în 2022 vor începe lucrările la câteva clădiri mari, proiecte blocate din 2008, Blănari 4 (Club A), Boteanu 3A-3B, Calea Victoriei 101, Carol I 63 și Bălcescu 32-24.
Cum a fost trecerea de la ONG-ist la angajat la stat? Niculușcă spune că bruscă, dureroasă și cu multe regrete, iar șocant a fost faptul că oamenii nu au conștiința lucrurilor pe care le fac, că nu le pasă dacă într-o zi sau într-o săptămână lucrurile nu se mișcă.
”Dacă expertizăm, am putea ajunge la 20.000 de clădiri cu risc seismic”
Hotnews: În acte avem undeva la 2.400 de clădiri cu risc seismic. Este aceasta cifra reală?
Edmond Niculușcă: Este o estimare pe care nu o putem face din păcate. Nu avem suficiente date. Asta spun toate rapoartele oficiale pe care le avem la dispoziție. Ar trebui să inventariem tot fondul construit. Am o listă în care sunt 300 și ceva de clădiri cu risc seismic I și celebrele 1.600 de urgență I, urgență II și urgență III, care sunt de fapt tot risc seismic I, despre care nu se vorbește de foarte multe ori. Însă cifrele astea nu sunt reale. Un raport din 1977-1978 vorbea de peste 20.000 de clădiri grav avariate după cutremur, ceea ce ne face să credem că probabil, dacă am ajunge să le expertizăm am ajunge la această sumă enormă de clădiri cu risc seismic în București.
Așadar, lucrurile sunt foarte complicate. În acest an am încercat și am explorat mai degrabă, ideea de a face o previzualizare a clădririlor vulnerabile, deci o prelistă a clădirilor cu risc seismic, însă nu avem toate instrumentele, e nevoie de o metodologie și ]nc[ nu am găsit calea birocratică de a face acest lucru. Este cumva ce am început ca ONG-ist, cu Catalog București, de a inventaria clădirile vulnerabile. Fiindcă este o diferență între o clădire vulnerabilă și una cu risc seismic. Riscul seismic stabilește clar clasa de încadrare și soluția de consolidare.
Dar de unde știți care sunt aceste clădiri vulnerabile? Vă uitați din stradă la ele?
Este o metodologie a Băncii Mondiale, care încă nu a fost aprobată, dar care a fost finalizată, de vizualizare a clădirilor din stradă. Sunt anumite elemente – cât de înaltă e clădirea, când a fost construită, ce fisuri are pe fațadă – care ne arată dacă este sau nu vulnerabilă. Dacă e mai veche de 50 de ani, dacă este mai înaltă de 5 etaje, dacă a fost sau nu reparată după 77, dacă a fost reparată s-ar putea să fie și mai vulnerabilă pentru că înseamnă că a avut niște avarii foarte mari.
Dar când vom avea un inventar al fondului construit?
Anul 2022 ar trebui să fie anul în care punem la punct această metodologie și îi dăm și drumul. Nu plecăm chiar de la nimic, cel puțin pentru zona centrală avem date de la diverse ONG-uri pe care le-am putea prelua și folosi. În paralel am finalizat licitația pentru acordul-cadru pentru expertizarea a 500.000 mp de imobile, asta înseamnă cam 200 de imobile care vor intra în expertizare la finalul acestui an, începutul anului următor.
Cum ați ajuns la această listă de 200 de clădiri?
Este o listă orientativă în acest moment. Pentru a putea face licitația trebuia să avem lista. Sunt clădirile pentru care oamenii au depus documentele și care își doresc expertizarea și consolidarea clădirilor. Dar nu avem o listă finală și vom prioritiza în funcție de cererile care vor veni către noi în 2022.
Când veți finaliza expertizarea?
Este un acord-cadru pe 2 ani, deci în 2 ani.
”Clădirile din clasa I de risc seismic, într-un procent mare, vor cădea”
Ce se întâmplă cu clădirile cu risc seismic la un cutremur asemănător celui din 1977?
Clădirile încadrate în clasa I de risc seismic, în mod evident, într-un procent mare, vor cădea, vor colapsa, dar nu putem spune 100%, dar au cea mai mare probabilitate să cadă. Cele în risc II, conform normativelor, sperăm să rămână ceva din ele, dar vor avea probleme grave, inclusiv structurale, iar riscul III este cel în care le băgăm prin consolidare, nu mai cad. Riscul IV este doar pentru clădirile noi. Nu există clădire fără risc seismic.
Aveți cumva vreo simulare, câte clădiri ar putea să cadă și numărul de victime?
Știm conform unor rapoarte oficiale că am putea vorbi despre undeva la 25.000 de victime și peste 100.000 de oameni afectați. Ce înseamnă asta, nu putem intra în detalii, dar în mod evident este enorm. 100.000 de oameni afectați de cutremur nu înseamnă neapărat morți, este enorm dacă ne uităm doar ce se întâmplă cu pandemia, nu fac față spitalele.
”Șantierele de consolidare sunt blocate”
Câte clădiri a consolidat până acum Primăria Capitalei?
În 30 de ani undeva la 30 de clădiri. În ultimii ani au pornit undeva la 12 șantiere, din care 6 sunt aproape finalizate sau ar trebui să fie recepționate. Le lipsește racordul la gaze, la electricitate, mici finisaje. Un an de zile ne-am chinuit să convingem Compania consolidări să dăm drumul la aceste recepții. Se pare că documentele originale, cartea tehnică a construcției, procesele verbale din șantier nu sunt de găsit originalele. Aici, din păcate, am intrat într-un joc de putere cu compania Consolidări, despre care se știa că va fi desființată, primarul general a anunțat acest lucru, și a început un întreg șantaj între ei și administrație, între cei care au lucrat îndeaproape cu această companie din Administrație și noi cei care nu lucrasem, iar lucrurile au devenit mult mai complicate. În acest moment nu am dat drumul la recepții, deși este interesul nostru, unul dintre cele mai importante interese, ca să putem elibera locuințele de necesitate pentru următoarele șantiere. Cu mențiunea că o mare parte din clădirile care au fost consolidate în ultimii 3 ani nu erau blocuri de locuințe ci restaurante din Centrul Vechi, sigur proprietate în proporție de 90% sau poate mai mult a Municipiului București, însă s-a pornit o campanie de consolidare pe clădiri parter plus etaj, parter plus două etaje, în afara Ordonanței 20 care reglementează reducerea riscului seismic și în dauna imobilelor mari, cu zeci sau sute de apartamente.
Anul ăsta asta am făcut, am schimbat abordarea, am oprit aceste șantiere și nu le-am mai finanțat pentru că erau necesare o serie de verificări, a venit și Corpul de control al Primarului, am solicitat primarului general să ne trimită corpul de control și au descoperit ceea ce intuiam, contracte adiționate de una, două, trei ori, patru, cinci ori. Imobilul din strada Franceză despre care ați mai scris, imobilul din Calea Victoriei 22-24.
Chiar mă întrebam ce s-a întâmplat, este vizavi de noi și este în santier de ceva vreme?
La nici unul dintre șantierele Companiei Municipale pentru Consolidări, aflate acum în insolvență, nu s-a mai întâmplat nimic și am făcut toate demersurile pentru a da din nou drumul acestor șantiere, însă cu o altă companie a Primăriei. Fiindcă în mod evident cu Compania Municipală Consolidări nu se mai poate lucra și nu s-a putut în niciun fel. Dar spuneam de controale și nevoia de a clarifica situația acestor șantiere. La imobilul de pe Calea Victoriei 22-24 am găsit două contracte, unul adiționat de două ori, unul o dată. S-a plecat de la două milioane și s-a ajuns la 54-56 milioane lei pe lucrări de punere în siguranță, reparații fațadă, cu o schelă care a fost pusă, 7 milioane de ore în deviz, calculați d-voastră cât înseamnă. Totul din banii noștri. Acesta este motivul pentru care am pus frână pe aceste șantiere, tocmai din grija pentru banul public și nicidecum pentru a bloca consolidările. Țin în paralel cu aceste lucruri, în paralel cu încercarea de a face recepțiile și în paralel cu încercarea de a clarifica aceste situații, am început să deblocăm, deși încă nu se vede, dar s-a lucrat foarte mult în birou cu experții, am încercat să deblocăm șantierele blocate între 2008 – 2015, ala unor blocuri mari, cu câte 30, 50, 100 de apartamente. Acestea sunt prioritare pentru reducerea riscului seismic. Este esențial ca aceste blocuri mari să fie consolidate. Banca Mondială folosește într-un raport un termen foarte bun – investiții fără regrete. Cu siguranță consolidarea acestor blocuri mari este o investiție fără regrete.
Revenind un pic la cifre, la câte clădiri ați finalizat până acum lucrările de consolidare?
Ele sunt finalizate, dar nu sunt recepționate.
Și câte clădiri are în consolidare Administrația?
Nu avem șantiere deschise în acest moment. Ne chinuim să deschidem șantiere de câteva luni dintr-un simplu motiv, vrem ca execuția să nu mai repete greșelile vechi. Nu se poate să ai 100 de dispoziții de șantier, proiectele trebuie corectate. Anul acesta ne-am axat pe consolidarea unei echipe de experți. Nu exista niciun inginer structurist în Administrația pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic acum an, nu existau arhitecți, cred că doar unul sau doi. M-am concentrat, cu greu și cu multe frâne, să aduc prin concurs oameni foarte pregătiți care să lucreze la corectarea, recepționarea documentelor, dialogul cu proiectanții pentru a avea șantiere performante, pentru a nu avea acte adiționale, dispoziții de șantier care să corecteze, în dauna banului public și în final a cetățeanului care va trebui să plătească aceste rate.
Când vor începe lucrările la aceste imobile?
Vă mărturisesc că termenul meu era octombrie 2021. Este o întârziere mai mare decât am prevăzut pe autorizațiile ISU. De pildă, la Blănari 4 trebuia să înceapă. Unii dintre noi îl știm ca Club A, dar este un imobil cu apartamente, monument istoric, cu 4 etaje. Boteanu 3A-3B intră în licitație pentru execuția lucrărilor. Este tot un imobil mare, monument istoric, cu 103 apartamente. Ne-am blocat pe trei imobile mari, Calea Victoriei 101, Carol I 63 și Bălcescu 32-24 pentru că, din nou, proiectantul nu a vrut să modifice soluțiile propuse, considerând că este un nou proiect, și că noi ne băgăm peste gândirea proiectanților, însă dialogul a fost profesionist, pur și simplu a fost un refuz pentru că acolo lucrurile erau deja aranjate între ei și constructor.
S-a deblocat într-o oarecare măsură dialogul, dar avem întârzieri. La Bărăției 50 a fost o problemă cu proiectul de gaze. Biserica Enei 14, din nou, o chestiune legată de dirigenția de șantier. Au tot fost astfel de blocaje pe care le-am eliminat. Lucrăm la deblocarea lui Schitu Măgureanu 19, se lucrează la proiectarea lucrărilor de consolidare pentru Dionisie Lupu 55, Schitu Măgureanu 3.
Înțeleg că ați pus în ordine partea de proiectare, de contracte și că în primăvară vor începe lucrările…
Unele dintre lucrări pot începe și în această iarnă fiindcă se lucrează la interior. Trebuie urgent finalizate șantierele Companiei Municipale pentru Consolidări.
Pentru ele spuneți că veți face licitație sau veți da contractele către altă companie, ca să le finalizați și să eliberați locuințele de necesitate pentru noile șantiere?
Exact.
Care considerați că sunt cele mai mari realizări în acest an pe care îl aveți la Administrația pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic?
În primul rând, că am scos administrația de sub influența unui grup de interese foarte rapace. Pe de altă parte că am adus în administrație profesioniști care știu să-și facă treaba – arhitecți, ingineri structuriști, oameni care știu să citească un proiect și să negocieze soluția tehnică, să poarte un dialog pe o soluție tehnică. O altă realizare este că am reluat proiecte precum Schitu Măgureanu 19 și că vom finaliza acel șantier blocat în urmă cu 10-12 ani, că am finalizat Textul programului municipal pentru restaurare care va fi depus în luna decembrie spre aprobarea Consiliului General, că am reluat procedura de expropriere pentru Hanul Solacolu, este ultima șansă a acestui han, că am finalizat acordul cadru de expertizare, mi-aș fi dorit să avem și un acord-cadru de proiectare, însă lucrurile au mers foarte greu, a durat 9 luni să finalizăm această licitație și am schimbat strategia privind proiectarea, am finalizat și licitația pentru proiectarea lucrărilor de consolidare pentru 5 imobile importante din centrul Bucureștiului. Sunt realizări, dar ele nu se văd.
Ce spuneți d-voastră este bucătăria internă, însă și presa și oamenii își doresc rezultate și așteptăm să vedem primele clădiri consolidate, fiindcă până la urmă în asta măsurăm competența. Ce nereguli ați găsit la Administrația pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic?
În primul rând nu am găsit o prioritizare a investițiilor, nu știu dacă o putem numi neregulă, dar clar aduce după sine nereguli. Nu a existat niciun criteriu clar pentru felul în care au fost făcute investițiile de-a lungul timpului. Punerile în siguranță făcute pe Calea Moșilor în 207-208, oamenii s-au trezit cu Compania Consolidări la ușă, au început să scoată molozul, să sprijine stâlpii, fără să primească notificare. Iar unii dintre colegii mei au hotărât ca în baza unei Decizii a Curții de Conturi e cazul să îi notificăm acum să dea banii, deși nu au fost informați că vor avea loc aceste lucrări. Aici eu am avut o opinie diferită și am considerat că trebuie să ne îndreptăm împotriva celor care au făcut asta, nu împotriva cetățenilor care s-au trezit cu Compania Consolidări la ușă. Lucrări făcute fără autorizație de construire, adiționarea contractelor într-un mod în care… nu aș vrea să fiu în locul acelor proprietari, din strada Franceză, de exemplu. Felul în care s-au organizat concursurile de-a lungul timpului. Din păcate unii au fost făptași, alții au fost victime, a fost un context, sunt și oameni de calitate în administrație și cumva ei ar trebui recuperați.
”Legea fațadelor nu poate fi aplicată în București”
Ce facem cu Legea fațadelor? Primăria trebuia să inventarieze clădirile dărăpănate și să le repare, apoi să recupereze banii de la proprietari, a făcut un inventar, dar mai departe, nimic.
Este una dintre cele mai mari probleme ale Bucureștiului, și la nivel de aspect și la nivel de siguranță. Legea fațadelor însă nu este aplicabilă în București pentru că în urmă cu doi ani au existat niște zone prioritare, aprobate de arhitectul șef al Capitalei, unde nu s-a întâmplat nimic. Au fost inventariate 2000 și ceva de clădiri, însă nu au putut fi aplicate reparațiile pe fațade din simplu motiv că acestea erau încadrate în clasa I de risc seismic sau nu aveau expertiză. După ce clădirea este încadrată în clasa I de risc seismic, nu îi mai poți face doar fațada și intrăm în povestea consolidării. Așadar nu este o soluție. Sunt două paliere, le-am și discutat îndelung cu arhitectul-șef. Primul lucru pe care aș vrea să-l reușim este ca aceste zone prioritare să nu mai fie marile bulevarde deși pe acolo trec mulți oameni, riscul este mai mare, însă pe marile bulevarde avem clădiri înalte, mai înalte de 5 etaje multe, cu risc seismic, nu putem interveni doar pe fațadă. Și atunci legea fațadelor poate ar trebui să aibă un rol de creștere a calității arhitectural-ambientale în vederea protejării patrimoniului și creșterii calității vieții în interiorul zonelor protejate. Și am depus un document în acest sens arhitectului-șef, în care îi prezentam ce zone ar trebui să fie prioritare din punct de vedere a pierderii ireversibile a valorii culturale, la nivel de fațadă și de elemente decorative și la nivel de distrugere. De pildă este foarte valoroasă zona Cișmigiului, dar nu este o pierdere ireversibilă, însă este o zonă turistică, pe când în zona Mircea Vulcănescu distrugerile sunt masive și distrugerea aduce distrugere. Am făcut această catalogare pe baza datelor pe care le-am obținut prin Catalog București, printr-un proiect independent de Primărie. Pe de altă parte o soluție pentru Legea fațadelor este programul municipal de restaurare.
Ați anunțat acest program, a fost în dezbatere publică, când îl vom avea și în ce formă?
Am avut mii de sugestii, comentarii, observații, am lucrat din luna mai, șase luni, la finalizarea acestui text. O modificare esențială este că proiectul va fi rambursabil, în sensul în care proprietarii trebuie să dea banii înapoi în diverse proporții, dar am făcut un program care are un text citibil pentru toată lumea, cu priorități foarte clare. Programul municipal de restaurare îi va ajuta și pe cei care au bani, dar nu au timp să stea după avize, autorizații, vom face noi această bucătărie. Nu se pricep să asigure dirigenția le luăm o problemă de pe cap. Dar și finanțări de până la 75-85% din suma totală a investiției.
Adică un împrumut pentru cei care doresc să își restaureze casa?
Este croit pe acelați tipar al Ordonanței 20, dar programul se adresează clădirilor care nu intră în Ordonanța 20 (n.r. privind consolidarea), adică a monumentelor istorice, a imobilelor aflate în zone protejate și/sau ansambluri de arhitectură, mai mici de 3 etaje, deci care nu aveau niciun fel de finanțare. Este primul instrument de finanțare pe Legea 422 creat în București. Vom finanța expertizarea, proiectarea, execuția lucrărilor, vom face o premieră în ceea ce privește obligația folosinței bunului imobil monument istoric pentru a avea investiții care să dureze. Sunt multe criterii în acel proiect care vor ajuta relansarea economică a centrului istoric al orașului. Adică vor avea obligația să nu schimbe 5 ani de zile folosința acelei clădiri, să îi dea o funcțiune culturală.
Ce sume ar urma să fie disponibile pe an pentru acest program de restaurare?
Asta este o discuție pe care o vom avea chiar în această lună împreună cu primarul general. E nevoie de o sumă importantă însă avem prevăzute mai multe surse bugetare.
Cum ar fi?
PNRR, nu. Prin POR.
Când va fi lansat acest program?
Anul bugetar viitor, programul trebuie să devină operațional.
”Tot timpul am fost blocați eu și echipa mea”
V-a amenințat cineva de când lucrați la Primărie, au fost presiuni?
Aș zice că, mai degrabă, am avut niște episoade, însă cred că cea mai permanentă chestiune care a apărut în activitatea asta de un an a fost blocajul total. Tot timpul am fost blocați eu și echipa mea. Nu mi-au fost aduse niciodată documentele, nu am știut niciodată adevărul, adică am aflat adevărul despre niște contracte în urmă cu două luni, tot timpul s-a încercat să fim blocați, mascarada de concurs la care trebuia să mă definitivez pe postul de director adjunct, toate lucrurile astea au fost cu intenția clară de a bloca o direcție foarte evidentă în care o luaseră lucrurile, adică punerea interesului public deasupra intereselor personale. Asta deranjează cumplit și dușmanii sunt pe măsură.
Cum a fost trecerea de la viața de ONG-ist la cea de angajat la stat?
Bruscă, dureroasă și cu multe regrete.
”Nu le pasă dacă într-o zi sau într-o săptămână lucrurile nu se mișcă”
Ce v-a șocat?
Faptul că oamenii nu au conștiința lucrurilor pe care le fac. Că nu le pasă dacă într-o zi sau într-o săptămână lucrurile nu se mișcă, asta m-a șocat. Și ritmul îngrozitor de lent în care se pot obține rezultatele, dar asta vine și pe fondul blocajelor și piedicilor pe care unii sau alții le-au pus.
Apropo de ”angajat la stat”. Care a fost povestea cu acel concurs pentru ocuparea funcției pe care nu l-ați luat. Doamna Firea, fostul primar, spunea pe Facebook că nu ați fost în stare să luați concursul. Ce s-a întâmplat?
Din punctul meu de vedere acel concurs mi-a demonstrat că sunt peste ce îmi imaginam eu, față de mine, în legătură cu legislația și birocrația. Am scris o lucrare coerentă, foarte bună pe ceea ce înseamnă aplicarea Ordonanței 20, trebuia să aflu răspunsul vineri la ora 16.00, l-am aflat marți după-amiază, și am fost depunctat pentru niște chichițe, lucruri nefundamentale, nici măcar nu cred că mai sunt în vigoare. Într-adevăr nu am luat concursul, dar oricine ar citi acea lucrare, poate că la un moment dat o să o public, ar spune că nu este o lucrare care să nu fie considerată bună. Deci asta este cu concursul. Problema este că un alt concurs nu s-a mai putut organiza pentru că a mă definitiva pe acel post este un lucru periculos pentru sistemul ticăloșit.
Dar de ce nu se mai poate organiza alt concurs?
Pentru că nu se vrea. Cred că se numește abuz de funcție.
Și cine nu dorește acest lucru?
Cei care au această putere în acest moment la Administrația Municipală pentru Consolidări.
Îi puteți numi, ca să știm și noi?
Nu știu dacă să-i numesc acum. Vor fi numiți la momentul potrivit.
Cum mai conduceți Administrația fără concurs?
Sunt interimar.
Iar concursul era pentru a ocupa definitiv funcția?
Definitiv… Eu nu îmi doresc o carieră în administrație. Îmi doresc să pun niște lucruri în ordine, să dau drumul la niște proiecte, să-l susțin pe primarul general așa cum m-a susținut și el și să reușim împreună. Dar, da, era un pas important plus că e bine ca pe baza meritului tău să fii acolo, nu numit.
Mai puteți fi directorul Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic fără acest concurs?
Dacă acest concurs nu se va organiza, nu voi mai putea fi.
Săptămâna trecută au fost demolate două case vechi de pe strada Icoanei, în baza unor autorizații date de administrația Firea. Primarul Nicușor Dan și d-voastră ați mers acolo și ați încercat să le salvați, dar fără rezultat. Casele nu mai există acum, au fost puse la pământ. Cum vedeți lupta pentru salvarea patrimoniului din poziția pe care o ocupați acum?
Din poziția mea, clar nu din poziția primarului sau a unui director de la urbanism. Din poziția mea cred că am dat deja semnalul, programul municipal de restaurare. E nevoie să se înțeleagă că patrimoniul este resursă și sursă de creștere economică. Și asta se poate face prin revalorizarea acestui patrimoniu construit.
Credeți că avem vreo șansă să ajungem ca în oricare altă țară normală, la care ne uităm cu jind – Franța, Austria?
Dacă mă uit la rezistența la schimbare pe care o văd în administrație, nu avem nicio șansă, dacă mai sunt oameni cu voință atât de mare și dorința de a se sacrifica pentru aceste lucruri, atunci poate că lucrurile se pot pune în ordine și putem arăta și noi ca un oraș occidental. Dar din punctul meu de vedere suntem încă prea puțini acolo înăuntru și aerul încă e prea îmbâxit.
Despre Edmond Niculușcă
Pe Edmond Niculușcă oamenii îl cunosc de la tururile ghidate ”Cu bastonul prin București” unde spunea povești frumoase despre casele vechi din centrul orașului. Apoi din disperare că imobilele despre care povestea erau demolate unul după altul, a început să facă treaba Primăriei Capitalei, și să inventarieze toate casele din zonele protejate cu Asociația ARCEN, dar nu a reușit să găsească în autorități un partener de discuție. Acum, Edmond Niculușcă face parte din echipa primarului Nicușor Dan și conduce Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor de risc seismic, instituție înființată de Gabriela Firea.
Notă: Interviul a fost realizat săptămâna trecută, când Edmond Niculușcă era director adjunct interimar al Administrației pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic. Între timp mandatul a expirat și acesta ocupa funcția de consilier personal al primarului Nicușor Dan.