Legea pensiilor: Cine pierde si cine castiga? Cum s-au reformat pensiile in celelalte state UE?

Cum era de asteptat, Legea pensiilor a starnit reactii aprinse in cadrul dezbaterilor din Senat. Pe de-o parte, premierul Emil Boc sustine, lucru afirmat in nenumarate randuri, ca este o lege corecta, bazata pe principiul contributivitatii. Mai spune, asa cum a afirmat si cu alte ocazii, ca nu vor scadea pensiile odata cu intrarea in vigoare a noii legi. Opozitianu este de aceeasi parere, afirmand ca veniturile pensionarilor vor avea de suferit. In Romania, pensiile constituie cea mai mare categorie de cheltuieli bugetare. Anual, sunt cheltuite circa 10 miliarde de euro, ponderea in PIB a pensiilor ajungand la aproximativ 8%.

Potrivit unui raport al comisiei prezidentiale Pentru Analiza Riscurilor Sociale si Demografice, „De aceste pensii beneficiau in 2007 aproximativ 5,7 milioane persoane, la un numar mediu de salariati de 4,9 milioane, pentru fiecare persoana care contribuia la sistem si platea impozite revenind astfel aproximativ 1,2 pensionari. Este evident ca riscurile implicate sunt uriase, mai ales ca de atunci situatia s-a degradat si mai mult”. De aici pleaca necesitatea reformarii sistemului de pensii din Romania. Cel putin in opinia Guvernului.

• Mentinerea actualului sistem ar necesita imprumuturi de miliarde de euro

Premierul Emil Boc sustine ca in cazul in care va fi mentinut actualul sistem, in cativa ani,

In cazul mentinerii sistemului actual, nu vom avea garantia ca cei care astazi sunt tineri, cand vor ajunge la varsta pensionarii, vor mai putea primi o pensie de la stat

Premierul Emil Boc

vor trebui facute imprumuturi de miliarde de euro pentru plata pensiilor. „Si nu vom avea garantia ca cei care astazi sunt tineri, cand vor ajunge la varsta pensionarii, vor mai putea primi o pensie de la stat”, a declarat Boc dupa sedinta de Guvern in care a fost adoptat proiectul Legii pensiilor. Potrivit premierului, in 2009, bugetul de stat a imprumutat bugetul de pensii cu 1,5 miliarde de euro. In 2010, se estimeaza ca 1,7 miliarde de euro se vor duce la bugetul de pensii pentru a putea fi platite pensiile.

Guvernul mai sustine ca prin actualul proiect de lege vor fi eliminate abuzurile, precum pensionarile frauduloase pe caz de invaliditate si pensionarile anticipate. In ceea ce priveste pensionarile pe caz de invaliditate, numarul de persoane a crescut de la 600.000 cate au fost inregistrate in 2001 la 900.000 in 2009. De asemenea, anul trecut au fost 115.000 de pensionari anticipate partial. Potrivit legii, varsta standard de pensionare ar trebui sa fie de 58 de ani si 9 luni la femei si de 63 de ani si 9 luni la barbati. Insa, varsta de pensionare ajunge, in medie, la 54 de ani si 7 luni.

• Doar pensiile speciale vor fi modificate

Reprezentantii Executivului mai spun ca va fi redusa diferenta foarte mare dintre pensia cea mai mica si pensia cea mai mare. Raportul este de 1 la 100. Cea mai mica pensie este de 350 de lei, iar cea mai mare este de 37.000 de lei, de peste 100 de ori mai mare.

Se produc astfel inechitati evidente, nejustificate prin prisma contributiei sau echitatii. Raspunderea unui medic este poate la fel de mare ca cea a unui magistrat, dar celor doi li se aplica modalitati total diferite de calcul.

Societatea Academica din Romania

Pensiile speciale reprezinta un alt subiect sensibil. Potrivit Guvernului, vor fi recalculate toate pensiile speciale. Premierul sustine ca pentru 85% din cei care au pensii speciale – politia, armata, prin excelenta – cuantumul pensiei nu va scadea. In urma recalcularilor, vor fi modificari la pensiile speciale de peste 3.000 de lei.

Pentru pensiile de peste 3.000 de lei, diminuarea este graduala, in functie de nivelul actual al pensiei si contributia reala la bugetul asigurarilor sociale. Exista circa 180.000 cu pensii speciale. Doar pentru 15% din cei 180.000 se aplica recalcularea pensiilor si o scadere a acestora, sustine Guvernul.

„Se produc astfel inechitati evidente, nejustificate prin prisma contributiei sau echitatii. Raspunderea unui medic este poate la fel de mare ca cea a unui magistrat, dar celor doi li se aplica modalitati total diferite de calcul. Argumentul rolului special al unor categorii profesionale este 100% discretionar. Se invoca, in special de catre magistrati, ideea ca nu se pot realiza modificari ale legilor de pensionare deoarece se schimba stimulentele oferite la intrarea in profesie, deci sat incalca un contract virtual intre individ si stat”, se arata intr-un raport al Societatii Academice din Romania.

• Care e experienta altor state in materie de pensii?

Italia

Pensia se plateste cand sunt indeplinite urmatoarele conditii: minim 65 de ani pentru barbati si 60 pentru femei; contributiile trebuie platite minim 20 de ani.

Franta

Sistemul de pensii in Franta nu este uniform, dar este organizat in functie de sectorul de activitate, astfel incat exista un sistem pentru salariatii din sectorul privat, sisteme speciale pentru salariatii din sectorul public si regime pentru non-salariati.

Germania

Peste 90% din populatia totala este asigurata prin sistemul public ce are la baza decretul imperial din 1883. Sistemul public german s-a dezvoltat de la constituirea asigurarilor de sanatate si a asigurarilor de accident in 1884, prin constiutirea Fondului de pensii in 1889, apoi in 1927 asigurarile de somaj. In 1957 a avut loc o reforma a sistemului public de pensii, iar in 1995 au fost introduse, in completarea Asigurarilor de sanatate, indemnizatiile de ingrijire, care reprezinta indemnizatii subventionate de la bugetul de stat si platite persoanelor ce nu au posibilitatea de a se autofinanta.

Spania

Pensionarii trebuie sa indeplineasca anumite conditii: sa fi implinit varsta de 65 de ani.

Sa fi contribuit timp de 15 ani, dintre care cel putin doi trebuie sa fie cuprinsi in ultimii 15 ani dinaintea datei pensionarii. Un lucrator trebuie sa fi platit contributii 35 de ani pentru a primi o pensie integrala (100%).

Danemarca

Sistemul de pensii prevede explicit si posibilitatea de pensionare anticipata. La implinirea varstei de 60 de ani se poate primi un certificat de pensionare anticipata. Daca se amana pensionarea anticipata pana la 62 de ani, se poate primi pensia integrala la acel moment.

Daca se decide acceparea pensionarii anticipate la varsta de 60 de ani, nu se va primi decat 91% din pensia integrala.

Belgia

Exista 4 regimuri de pensii: regimul salariatilor, regimul independentilor, al functionarilor din serviciile publice si regimul fostilor angajati care au lucrat in colonii sau intr-o tara care nu e membra a UE. Valoarea pensiei este plafonata si este determinata in functie de cariera profesionala, salariu si situatia familiala.

Discutii aprinse pe marginea pensiilor militarilor

Opozitia se arata neincrezatoare in argumentele prezentate de Guvern. Acestia sustin ca si pensiile mai mici de 3.000 de lei vor avea de suferit. Discutiile contradictorii cele mai aprinse au loc pe marginea pensiilor militarilor. Potrivit unei simulari facute de Casa Nationala de Pensii si Alte drepturi de Asigurari Sociale, la cererea Ministerului Apararii Nationale, cuantumul pensiilor va fi intre 19 si 69% mai mic fata de cel actual.

Potrivit MApN, pensia militara medie actuala este de 1.700 de lei, insa peste 12.000 de militari iau in prezent pensii sub plafonul de 1.000 de lei. 19% dintre militari primesc pensii cuprinse intre 2.000 si 3.000 de lei, in timp ce aproximativ 6.000 de militari iau lunar pensii cuprinse intre 3.000 si 4.000 de lei. Impotriva reducerii pensiilor militarilor s-a declarat chiar si ministrul apararii.

Gabriel Oprea a declarat luni, in plenul Senatului, ca nu poate fi de acord cu unele prevederi inechitabile ale Legii unitare a pensiilor, subliniind ca ii va apara pe militari indiferent de consecintele politice. El a afirmat ca grupul senatorilor independenti sustine proiectul Legii unitare a pensiilor, insa in egala masura acesta sustine si anumite amendamente care privesc „recompensarea justa a militarilor si a personalului din sistemul de siguranta nationala”. Ministrul Gabriel Oprea a cerut mentinerea pensiilor militarilor si nu taierea lor.

Reducerea cu pana la 69% a fost infirmata de Ministerul Muncii. „Cele care vor scadea nu vor fi nici foarte multe si nu se va ajunge nici la un procent de 69%. Aceste scaderi vor fi proportionale cu cuantumul pensiilor, dar nu se va ajunge la o scadere apocaliptica de aproape 70%”, a declarat ministrul Muncii, Mihai Seitan.