Legea Salarizării Unitare provoacă primele disensiuni interprofesionale în sănătate

Banul, un cuvânt care produce diferite rezonanțe în mintea fiecărui individ, de la cele profunde sau primitive, identificate cu supraviețuirea, la cele care trădează o “calitate” lăuntrică a ființei umane, dorința de înavuțire. Banii sunt cei care reușesc să dezvolte energiile necesare depășirii barierelor normale de colaborare interumană și cei care-i transformă subit pe prietenii vechi în adversari. Observăm acest fenomen în viața de zi cu zi, între colegii apropiați sau între grupurile mari de indivizi.

Teoria Auto-Determinării, o teorie a motivării, nu poziționează pe primele locuri în elementele care motivează forța de muncă, nici banii, nici prestigiul și nici gradul profesional, ci alte elemente care au o corelație puternică cu motivația pozitivă de a muncii, cum ar fi autonomia la locul de muncă, relațiile interpersonale și competiția

Situațiile reale nu se încadrează, din păcate, în limitele acestei teorii și capătă un grad de complexitate mare atunci când cerințele minimale și justificate legate de salarizarea anumitor categorii profesionale se vor a fi limitate de alte categorii profesionale din aceeași sferă de activitate. Intervine un alt factor în ecuație, tot unul uman, unul etologic, de stabilire a grupului alpha în ce privește salarizarea, a grupului care este în fruntea ierarhiei salarizării în cadrul laboratoarelor medicale și care exercită acțiuni de limitare a celuilalt grup.

Ce te izbește aici este dorința grupului profesional aflat în topul ierarhiei salarizării de a limita cerințele de salarizare minime ale celuilalt grup profesional, chiar dacă cel din urmă nu dorește să răstoarne piramida existentă de ierarhizare a salarizării.

Inițial, îmi propusesem să las anonime aceste categorii profesionale, să nu le numesc, deoarece nu doream să intensific, prin acest articol, un conflict care a fost declanșat la nivel mental odată cu intrarea în vigoare a noii Legi a Salarizării Unitare.

Situația a escaladat în momentul în care Ordinul Biochimiștilor, Biologilor și Chimiștilor în Sistemul Sanitar din România (OBBCSSR) a negociat cu CNAS punctaje egale pentru biologii, biochimiști și chimiștii din sistemul sanitar cu cele ale medicilor de laborator. S-au obținut în realitate punctaje „de moral” care nu vor aduce bani pentru biologii, biochimiștii și chimiștii din sistemul sanitar, ci doar pentru prestatorii de servicii, pentru patronii laboratoarelor și asta dacă aceștia vor primi bani suplimentari de la CNAS. Punctajele vor crește pentru toate laboratoarele, iar acestea, cel mai probabil, își vor împarți aceeași suma de bani.

Ca răspuns la aceste punctaje egale, medicii de laborator au inițiat o Petiție, în care, din nefericire, dialogul a încetat, s-a ajuns la acuzații nefondate în ce privește statutul profesional, studiile și capabilitățile unora sau altora. S-a mers până acolo, încât, într-o anumită formă, se putea deduce că anumite științe exacte sunt diferite de la o facultate la alta. O celulă umană, un anticorp monoclonal, o moleculă de ADN, o metodă de laborator de diagnostic sau o moleculă de peptidă au aceeași structura sau principii și nu se modifică în funcție de facultatea absolvită.

Ca reacție la petiția celor 300 de medici de laborator, a fost lansată și o Petiție online a biologilor, biochimiștilor și chimiștilor din sistemul sanitar, care are aproape 700 de semnatari. O petiție echilibrată, cu trimiteri la etica profesională și la colaborarea interdisciplinară, dar care reliefează și un adevăr greu de contestat, acela că munca grea în laboratoarele clinice este dusă de biologi, biochimiști și chimiști.

Cum se poate opri acest „conflict”? În primul rând, trebuie să intervină Ministerul Sănătății care să invite la dialog. În al doilea rând, orgoliile nemăsurate ale unora ar trebui să lase loc și realității de la nivel european în ce privește profesioniștii din acest domeniu, în care biologii, biochimiști și chimiștii din sistemul sanitar sunt recunoscuți ca specialiști medicali de laborator, iar profesiile se practică la un nivel comparabil în toate țările din Europa, deoarece au specializări conform curriculumului pentru medicină de laborator (EC4 European Syllabus).

Ministerul Sănătății, așa cum am scris în numeroase articole, trebuie să facă dreptate în ce privește salariile biologilor și chimiștilor din sistemul sanitar care sunt acum sub cele ale asistenților cu postliceală și la o distanță nejustificat de mare față de medicii de laborator. Ministerul Sănătății trebuie să restabilească ierarhia de salarizare existentă înaintea Legii Salarizării Unitare.

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro