Legislatia cazierului fiscal: sanctiuni uneori disproportionate in raport cu gravitatea faptelor

In noianul de modificari fiscale din a doua jumatate a anului trecut, au fost adoptate doua acte normative cu o incidenta foarte mare in practica fiscala de zi cu zi, iar aici ne referim la O.G. nr. 39/2015, privind cazierul fiscal, publicata in 31 august 2015 si H.G. nr. 1000/2015, privind faptele ce se inregistreaza in cazierul fiscal, publicata chiar in 30 decembrie 2015. Aceste doua acte normative structureaza cadrul legislativ de referinta pentru evidenta si inregistrarea unor fapte in cazierul fiscal.

• Ce este cazierul fiscal?

Potrivit legiuitorului, ce stie sa foloseasca cuvinte frumoase, cazierul fiscal reprezinta un mijloc de evidenta si urmarire a respectarii disciplinei fiscale, contabile si financiare de catre contribuabili, in care se tine evidenta persoanelor fizice, juridice si a entitatilor fara personalitate juridica care au savarsit fapte sanctionate de legile fiscale, contabile, vamale si de cele care privesc disciplina financiara.

• In ce scop a fost introdus cazierul fiscal?

Iarasi legiutorul utilizeaza un limbaj cu o consonanta sonora deosebita, respectiv cazierul fiscal se utilizeaza in scopul prevenirii si combaterii evaziunii fiscale, precum si al eficientizarii de catre organele fiscale a procesului de administrare a impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor venituri ale bugetului general consolidat datorate de catre contribuabili, prin asigurarea accesului la informatii care releva modul de respectare a legislatiei fiscale, contabile, vamale si a disciplinei financiare de catre contribuabili.

• Combaterea evaziunii fiscale este binevenita, nu-i asa?

Sub umbrela acestui scop – de altfel, nobil si justificabil pe fond – se reglementeaza cat mai multe restrangeri de drepturi existente, ce pot conduce chiar la ipoteza ca un contribuabilul este prezumat, chiar de la infiintare, ca un potential infractor in domeniul fiscal. In acest context, ne punem intrebarea legitima daca justificarea necesitatii combaterii unui fenomen condamnabil de intreaga societate – respectiv, evaziunea fiscala – poate reprezenta baza de plecare a unor actiuni si masuri cu un pronuntat caracter discretionar in domeniul fiscal.

• Cand se solicita prezentarea cazierului fiscal? Principalele situatii cand este obligatoriu de prezentat un cazier fiscal – evident fara fapte inscrise in acesta – sunt enumerate mai jos:

a). la infiintarea societatilor, a societatilor cooperative, a cooperativelor agricole si a entitatilor fara personalitate juridica, de catre asociati, actionari, membri si reprezentantii legali sau desemnati;

b). la solicitarea inscrierii asociatiilor si fundatiilor in Registrul asociatiilor si fundatiilor;

c). la autorizarea exercitarii unei activitati independente de catre solicitanti;

d). la cesiunea ori instrainarea sub orice forma a partilor sociale sau a actiunilor, de catre noii asociati, actionari sau membri, sau la cooptarea altor reprezentanti legali;

e). pentru inscrierea in unele organisme profesionale (nu in toate) si/sau pentru obtinerea dreptului de libera practica acordat de unele organizatii profesionale.

Daca parcurgem cu atentie aceste situatii, observam ca existenta unui cazier fiscal implica cele mai dese forme de desfasurare a unei activitati economice, inclusiv infiintarea unei societati sau efectuarea unor activitati ca activitate independenta (PFA) sau ca profesie libera. Combaterea evaziunii fiscale devine astfel evident un „succes” in aceste conditii, deoarece nu mai punem la treaba aparatul birocratic – ce ar fi trebuit sa analizeze punctual si la obiect comportamentul fiscal in parte al fiecarui contribuabilul – ci se impiedica direct aparitia unui nou contribuabil, in circumstantele prezumarii acestuia ca un potential infractor in domeniul fiscal.

• Care erau faptele inscrise initial in cazierul fiscal?

La prima aparitie in legislatie a cazierului fiscal (in speta, H.G. nr. 31/2003) erau considerate fapte sanctionabile cu inregistrare in cazierul fiscal un numar de 48 de infractiuni economice. In acele timpuri, aceste fapte chiar reprezentau motive serioase de inregistrare in cazierul fiscal a unei astfel de fapte si putem spune ca avea si evaziunea fiscala mandria ei – nu orice gainarie producea caziere fiscale. Urmarind in timp evolutia faptelor inscrise in cazierul fiscal, apreciem ca a fost singura data cand legislatia a prezentat obiectiv faptele fiscale supuse inscrierii in acest cazier.

• Ce fapte sunt inscrise in cazierul fiscal in 2016?

Prin H.G. nr. 1000/2015 – publicata in Monitorul Oficial nr. 977/30.12.2015 – sunt considerate fapte sanctionabile un numar de peste 310 infractiuni si contraventii enumerate de legislatia fiscala sau contabila. Desigur, regasim in continuare sanctionate cu inregistrarea in cazierul fiscal toate infractiunile majore din domeniul evaziunii fiscale, infractiunile privind regimul produselor accizabile, infractiunile din domeniu vamal, infractiunile din domeniul spalarii banilor, insa regasim si fapte ce nu au relevanta in domeniul eludarii efective a obligatiilor fiscale sau fapte fiscale ce sunt sanctionate contraventional cu sume minore.

• Sa dezvoltam analiza noastra printr-un exemplu concret:

La pozitia nr. 85 din HG nr. 1000/2015 este o fapta inscrisa in cazierul fiscal urmatoarea contraventie:

,,Nerespectarea reglementarilor emise de Ministerul Finantelor Publice, respectiv de institutiile cu atributii de reglementare in domeniul contabilitatii prevazute la art. 4 alin. (3) din Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, cu privire la intocmirea si utilizarea documentelor justificative si contabile pentru toate operatiunile efectuate, inregistrarea in contabilitate a acestora in perioada la care se refera, pastrarea si arhivarea acestora, precum si reconstituirea documentelor pierdute, sustrase sau distruse ,,

Fapta in sine este sanctionta contraventional de art. 42 alin. (1) din Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, cu amenda de la 300 la 4.000 lei.

Sa vedem ce tip de fapte sunt sanctionate in practica cu aceste amenzi, pornind de la cazuri concrete prevazute de O.M.F.P. nr. 2634/2015, actul normativ de referinta in domeniul formularelor utilizate in activitatea financiar contabila, act normativ ce adopta modelele tipizatelor si elementele minime ale acestor documente obligatorii si comune in economia din Romania.

a). In formularul de Aviz de insotire a marfii (cod 14-3-6A ) este prevazut in mod obligatoriu sa se treaca ora expedierii bunurilor.

b). In formularul Bon de consum (cod 14-3-4A ) este obligatoriu de trecut numarul de comanda.

c). In formularul de Chitanta de incasare (cod 14-4-1 ) este obligatoriu de trecut CNP – ul persoanei fizice ce face plata catre societate. Evident ca nu se poate obtine acest CNP si este interzisa solicitarea de alte reglementari.

Nu negam faptul ca toate aceste elemente au o anumita logica cand sunt solicitate la completare, insa pe de alta parte – trebuie sa admitem ca acestea nu sunt definitorii in stabilirea cuantumului nivelului taxelor si impozitelor. Sunt contribuabili ce isi achita legal, corect si integral taxele si fara sa enumere in documente toate aceste informatii. De aceea, nerespectarea acestor obligatii prevazute in ordine de ministru sunt considerate contraventii chiar de Legea contabilitatii, iar amenda este de la 300 lei la 4000 lei, in functie de gravitatea sociala a faptei stabilite tot de organul de control.

• In loc de concluzie:

Apreciem ca este total injust ca – pentru unele abateri minore, cel putin in acceptiunea noastra – sa interzici unei persoane sa fie membru fondator al unei societati sau sa practice o activitate in mod independent. Tocmai din motivele invocate anterior, apreciem ca – in unele situatii – sanctiunea pentru unele contraventii este disproportionata cu gravitatea sociala a faptei comise de contribuabil. Cu atat mai mult cu cat plata contraventiei nu are relevanta pentru radierea faptei din cazierul fiscal. Si, am putea adauga, cu atat mai mult cu cat cazierul fiscal nu reprezinta un instrument de colectare a amenzilor contraventionale.

In acelasi timp, desi fara a avea studii juridice, nu putem sa nu ne punem intrebarea daca – din punctul de vedere al tehnicii normative – intrega procedura nu ar trebui sa fie supusa unei analize de constitutionalitate. Iar aici avem in vedere considerentul ca faptele inscrise in cazierul fiscal sunt reglementate si de alte legi, decat cele aferente cazierului fiscal, iar aceste legi de baza si care reglementeaza faptele respective pe fond apreciem ca sunt singurele in masura sa stabileasca gravitatea faptei in sine si sanctiunea aplicabila. Practic, prin aparitia unui alt act normativ (iar aici avem in vedere reglementarea din domeniul cazierului juridic), diferit de legea de baza, se creaza premisa juridica de a aplica o a doua sanctiune mult mai grava decat cea introdusa prin legea de baza prin care s-a introdus si reglementat initial fapta fiscala supusa sanctionarii.

Nota: continutul articolului reflecta opiniile strict personale ale celor doi consultanti fiscali, in raport de viziunea proprie a acestora asupra modului de interpretare si de aplicare a legislatiei fiscale