Linsajul padurilor romanesti. Fost-am brad in Ceahlau si am ajuns la nemti rumegus

Ca defrisarea muntilor romanesti a atins cote alarmante, nu e o noutate. Nou este insa subterfugiul prin care un administrator de „mori de vant” incearca sa-si faca loc pe creste, momind investitori in specula cu energii regenerabile. „Producatorul de paleti si cherestea de brad Holzindustrie Torgau (HIT) a cumparat, de la sfarsitul anului trecut si pana in luna mai a acestui an, 10.000 de hectare de padure in Romania, iar in regiunea Neamt si-a creat o administratie forestiera proprie. Sunt planificate si alte achizitii de paduri“, scria vineri portalul lemnului, Euwid, din Germania.

„Bustenii care vor fi taiati in Romania vor servi, pe cat posibil, propriei alimentari cu materie prima, a gaterului HIT. Cumpararea de paduri a fost finantata de Prokon Energiesysteme, firma activa mai ales in domeniul turbinelor eoliene si care, din august 2010, este singurul furnizor de capital al HIT“, mai scrie portalul citat.

Pe langa implicarea in 35 de parcuri eoliene si actionariatul majoritar la producatorul de bio-motorina Bio-Ölwerks Magdeburg, Prokon se lauda cu „stransa cooperare cu unul dintre cei mai de succes producatori de palete din lemn, Holzindustrie Torgau“. La fel si cu „o folosire cu sens a materiei prime si completa refolosire a deseurilor de taiere si productie, de exemplu obtinerea de energie din pelete, iar in viitor, din brichete de rumegus“.

· Foc si fum

HIT Holzindustrie Torgau OHG are sediul in Torgau, localitate situata la 50 de km de Leipzig. Firma se prezinta pe homepage-ul din internet, ca membra a Hilmer Lippmann Gruppe. Denumirea pompoasa indica doua firme: Holzindustrie Torgau si WHF Wald Holz Forst. Patronii celor doua firme sunt identici: Günther Hilmer si Karlheinz Lippmann, fiecare detinand jumatate din OHG-uri (n.r. societati comerciale dechise).

Impreuna, firmele ar avea 416 angajati, dintre care 60 pentru parcul auto. Principalul produs il reprezinta paletii de unica folosinta si europaletii acceptati in exportul de marfa global. Firma mai produce si comercializeaza scanduri, cherestea si rumegus, pe care le livreaza industriei germane, dar si micilor achizitori.

In 4 iunie 2009, o parte din spatiile de productie si livrare de la HIT au fost mistuite de flacari. Seful firmei declara doua luni mai tarziu, pentru ziarul local, ca asigurarile contra incendiilor, dar si sprijinul politic in acordarea creditelor l-ar ajuta sa tina firma in picioare si sa nu dea afara din angajati.

Un an mai tarziu, in 2010, se pare ca ultimul colac de salvare al firmei il reprezinta capitalul venit de la Prokon Energiesysteme, administrator de turbine eoliene si de bani de la micii investitori. Pe homepage-ul sau, Grupul antreprenorial Prokon promite „dobanzi atractive“ pentru capitalul investit. In 14 mai 2011, cronometrul depunerilor de capital masura 561.877.183 de euro, adunati din 33.482 de participatii.

Media e de aproape 17.000 de euro, insa poti incepe investitia cu sume foarte mici. Bingo curat, o investitia „verde“ si foarte la moda. In ultimii ani, dar mai ales dupa catastrofa de la centrala nucleara de la Fukushima, energiile regenerabile a ajuns „varf de lance“ in razboiul atragerii de investitori.

· Un business cu steluta

Energie eoliana, biodiesel si biomasa sunt cuvintele magice cu care agata firma cu sediul la Itzehoe -un orasel de 34.000 de locuitori din landul Schleswig-Holstein, in estul Germaniei.. Promisiunea de dobanda e cu steluta *. Steluta intr-o reclama inseamna, intotdeauna, ca cifra nu e garantata.

„Concernul de energie eoliana Prokon face reclama produselor sale ca investitie sigura. In realitate, investitia e deosebit de riscanta“, spune societatea pentru protectia consumatorului Stiftung Warentest, din Berlin. Aceasta a trecut Prokon pe lista de avertizare a potentialilor interesati, „pentru afirmatii publicitare neserioase si care induc in eroare“.

In justificarea acestei incadrari, Stiftung Warentest invoca si decizia tribunalului din Itzehoe din 15 martie 2011. Aceasta a fost data in procesul intentat de Centrala pentru Protectia Consumatorului din Hamburg, ca urmare a unei masive campanii publicitare a Prokon, din anul 2010.

In timp ce pretul la gaze, energie si combustibili e o continua sursa de stres pentru populatie si o proba pentru politicieni, padurile Romaniei chelesc pe degeaba. Ele sunt vandalizate sau vandute pe bani putini, in comparatie cu paguba adusa. In loc de defrisari controlate si replantari de paduri, asistam la un business care face din Romania o simpla sursa de materii prime. Ca si Africa. Vorba ceea: Fost-am brad in Ceahlau si am ajuns la nemti rumegus.