Lista țărilor care participă la summitul Consiliului pentru Pace al lui Trump. Nicușor Dan, singurul șef de stat dintre „observatorii” din Europa
Casa Albă a invitat oficial cel puțin 50 de țări să se alăture Consiliului pentru Pace înființat de președintele Donald Trump, iar 35 de lideri și-au manifestat până acum interesul. În prezent, 26 de țări s-au alăturat și au fost desemnate membri fondatori ai Consiliului, arată Al Jazeera. Cel puțin 14 țări au refuzat invitațiile să se alăture acestuia înainte de primul său summit care va începe joi de la ora 15:40, ora României, potrivit Administrației Prezidențiale.
Consiliul pentru Pace al lui Trump și carta sa extinsă, pe care președintele SUA ar continua să o prezideze și după încheierea mandatului său, a provocat unele diviziuni în Europa.
Uniunea Europeană a declarat că nu intenționează să se alăture Consiliului din cauza îngrijorărilor legate de cartă, iar președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a refuzat invitația la reuniunea de joi.
Invitația adresată de Trump președintelui rus Vladimir Putin de a ocupa un loc în Consiliu a complicat și mai mult orice aliniere a țărilor europene, în timp ce războiul din Ucraina continuă. Deocamdată, Putin nu a anunțat dacă Rusia va deveni membră.
Marile puteri europene, inclusiv Franța, Germania, Marea Britanie și Spania, au refuzat toate invitațiile de a se alătura Consiliului pentru Pace în calitate de membri.
Președintele Nicușor Dan va reprezenta România la summit în calitate de „observator”
În pofida îngrijorărilor, UE o trimite la summitul care va avea loc joi la Washington pe Dubravka Suica, comisarul pentru Mediterana, în calitate de observator. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că, deși rămân întrebări legate de carta Consiliului, UE va colabora cu SUA la „implementarea planului de pace pentru Gaza”.
UE nu este parte a Consiliului și participă ca observator, dar două state membre ale blocului – Ungaria și Bulgaria – s-au alăturat acestuia ca membri. Premierul ungar Viktor Orban va participa în persoană la summitul de joi, în timp ce Bulgaria va fi reprezentată de o delegație condusă de Ivan Naydenov, secretar permanent la Ministerul Afacerilor Externe de la Sofia.
Kosovo și Albania s-au alăturat, de asemenea, ca membri ai Consiliului și vor participa la reuniunea de joi. Albania va fi reprezentată de premierul Edi Rama, în timp ce Kosovo de președinta Vjosa Osmani.
România, Italia, Cipru, Cehia și Grecia au confirmat că vor trimite reprezentanți în calitate de „observatori”. Președintele Nicușor Dan va participa personal la summit, în timp ce Italia va fi reprezentată de ministrul său de externe Antonio Tajani. Cehia va fi reprezentată la rândul ei de ministrul său de externe Petr Macinka, Ciprul de ministrul de externe Constantinos Kombos, iar Grecia de viceministrul de externe Haris Theoharis.
Polonia, un alt aliat important al SUA din Europa, l-a trimis ca observator pe Marcin Przydacz, un consilier al președintelui Karol Nawrocki.
Papa Leon, primul suveran pontif din Statele Unite, a refuzat invitația de a ocupa un loc în Consiliu, subliniind că situațiile de criză ar trebui gestionate de Organizația Națiunilor Unite (ONU).
Participanți din Orientul Mijlociu la Consiliul pentru Pace
În schimb, mai multe puteri regionale majore din Orientul Mijlociu s-au alăturat Consiliului pentru Pace înființat de președintele SUA.
Din Israel, ministrul de externe Gideon Saar va participa la reuniunea de joi.
Aliați de cursă lungă ai SUA din regiune – Emiratele Arabe Unite, Maroc și Bahrain – s-au numărat printre primele state arabe care au acceptat luna trecută să se alăture, urmate de Egipt.
Arabia Saudită, țara cu cea mai mare economie din regiune, s-a alăturat alături de Turcia, Iordania și Qatar, acest grup de țări declarând că sunt angajate să sprijine „dreptul Palestinei la autodeterminare și statalitate în conformitate cu dreptul internațional”. În final, și Kuweit s-a alăturat. Toate aceste țări trimit delegații la reuniune. Cea a Turciei va fi condusă de ministrul de externe Hakan Fidan.
„Partenerii din Orientul Mijlociu spun că încearcă să fie pragmatici și să facă ceea ce cred că este mai bine pentru Gaza și pentru a opri vărsarea de sânge”, a declarat Tahani Mustafa, cercetătoare asociată în cadrul programului pentru Orientul Mijlociu și Africa de Nord al „European Council on Foreign Relations”, un think tank paneuropean cu sediul la Berlin.
„Realitatea, în cele din urmă, este că e mai degrabă vorba despre consolidarea relației lor cu SUA și despre a nu supăra pe cineva imprevizibil precum Trump”, a adăugat ea.
Reprezentanți din Asia la Consiliul pentru Pace
Din Asia Centrală, președinții Kazahstanului și Uzbekistanului – Kassym-Jomart Tokayev și Shavkat Mirziyoyev – vor participa la reuniunea de la Washington în calitate de membri ai Consiliului.
Prim-ministrul armean Nikol Pashinyan și președintele azer Ilham Aliyev călătoresc de asemenea în capitala SUA pentru reuniune, tot ca membri ai Consiliului.
Din Asia de Sud-Est, președintele indonezian Prabowo Subianto se află și el la Washington pentru reuniune, în timp ce To Lam, secretarul general al Partidului Comunist din Vietnam, va participa la întâlnirea membrilor Consiliului.
Din Asia de Sud, Pakistanul este singura țară care s-a alăturat Consiliului lui Trump. Premierul Shehbaz Sharif călătorește la Washington pentru a participa. India a afirmat că încă analizează invitația și nu a trimis niciun reprezentant.
Argentina și Paraguay sunt singurele țări din America de Sud care au acceptat să se alăture Consiliului ca membri, în timp ce Mexicul va participa ca observator. Argentina va fi reprezentată la reuniune de președintele Javier Milei, un aliat apropiat al lui Donald Trump.
Între timp, Noua Zeelandă a refuzat invitația de a se alătura Consiliului, declarând că solicită mai multe clarificări, în timp ce Australia afirmă că își analizează în continuare invitația.
Structura controversată a Consiliului pentru Pace
Deutsche Welle subliniază că o preocupare majoră în rândul statelor invitate este structura Consiliului. În prezent, președintele SUA este singurul președinte al acestuia și reprezintă SUA. Sub el se află Boardul, format din statele membre, care decide asupra bugetului și negociază deciziile comune.
Apoi există un Comitet Executiv, format din șapte persoane alese de Trump, printre acestea numărându-se secretarul american de stat Marco Rubio, președintele Băncii Mondiale Ajay Banga, Jared Kushner, ginerele președintelui SUA, și Steve Witkoff, emisarul său special care a negociat atât încheierea conflictului din Fâșia Gaza, cât și a celui dintre Rusia și Ucraina. Rolul Comitetului Executiv este de a pune în aplicare deciziile Boardului.
În calitate de președinte, Trump are dreptul exclusiv de a invita alte state să se alăture Boardului, de a respinge prin veto deciziile și de a „crea, modifica sau dizolva entități subsidiare”, potrivit cartei Consiliului. Trump poate fi înlocuit doar prin demisie voluntară sau „ca urmare a incapacității” de a exercita funcția.
Acest lucru ridică o problemă, afirmă Max Rodenbeck, director de proiect pentru Israel și Palestina la International Crisis Group, un think tank nonprofit axat pe prevenirea conflictelor.
„Așa cum este formulată acum [carta], Trump s-ar putea retrage din funcția de președinte al SUA și ar putea rămâne în continuare șeful Consiliului pentru Pace și să-și numească propriul succesor”, explică acesta.
Deși ar putea funcționa în cazul conflictului din Gaza, Rodenbeck consideră că o structură dominată de SUA „nu este forma unei organizații internaționale care să aibă legitimitate democratică”.
INTERVIURILE HotNews.ro