Lituania, între sprijin militar sporit din partea Germaniei și proiectul de lege care îi contestă independența depus în Duma de stat a Rusiei

Cancelarul german, Olaf Scholz, aflat marți în vizită în Lituania, a promis întăriri pentru flancul estic al NATO. Angajamentul german ar trebui extins într-o „brigadă robustă de luptă”. Miercuri, deputatul Evgheni Alekseevici Fedorov, membru al partidului de guvernământ Rusia Unită al lui Vladimir Putin, a depus în Duma de Stat un proiect de lege cu scopul de a revoca recunoașterea independenței Republicii Lituania. Este aceasta o reacție a Moscovei sau un plan de expansiune dinainte trasat?

Din punctul de vedere al lui Fedorov, decizia Consiliului de Stat al Uniunii Sovietice a fost ilegală pentru că nu a avut loc un referendum. „La Moscova, după Ucraina, independența unui al doilea fost stat sovietic este acum pusă sub semnul întrebării”, notează Derwesten.de.

Geografia locului și etnici germani

Lituania este independentă din 1990, fiind membră a UE și NATO, din 2004. Țara baltică se află pe flancul estic al NATO, direct la granița cu exclava rusă Kaliningrad și cu statul „frate“ al Rusiei lui Putin, Belarus.

Regiunea Kalinigrad este un teritoriu al Federației Ruse, reprezentînd o exclavă a acesteia, situată între Polonia, Lituania și Marea Baltică. Ea a fost constituită în 1946, pe teritoriile germane anexate, la 2 august 1945, de URSS. Centrul administrativ al regiunii este orașul Kaliningrad (fostul Königsberg). Regiunea are o suprafață de 15,1 mii km² și 955 mii locuitori (în mare parte ruși, stabiliți aici în 1945-1947, în locul populației germane expulzate). După destrămarea URSS, în regiune s-au instalat câteva mii de etnici germani deportați în anii 1941-1944, din Povolgia și Novorusia în Kazahstan și Asia Centrală.

Independența Lituaniei pusă la îndoială

Independența RSS Lituania a fost recunoscută la 6 septembrie 1991. Înainte de aceasta, în martie 1990, Consiliul Suprem al LSSR a emis o lege prin care a redenumit statul în Republica Lituania și a proclamat o lege care îi restabilește independența.

Deputatul Evgheni Fedorov a prezentat Dumei de Stat, în 8 iunie, un proiect de lege care ar revoca independența Lituaniei. Partidul Rusia Unită propune abrogarea rezoluției Consiliului de Stat al URSS, „cu privire la recunoașterea independenței Republicii Lituania”.

Fedorov a invocat că această rezoluție este ilegală, deoarece a fost adoptată de un organism neconstituțional, încălcând o serie de articole din Constituția sovietică. Deputatul a spus că Lituania nu a organizat un referendum privind secesiunea de URSS și nu a stabilit o perioadă de tranziție, pentru soluționarea problemelor controversate.

Autorul proiectului de lege a mai remarcat că în Constituția Federației Ruse ar exista articolul 67.1, potrivit căruia „Federația Rusă este succesorul legal al URSS, pe teritoriul său”. În martie 1991, în Uniunea Sovietică ar fi avut loc un referendum, în care majoritatea cetățenilor au votat pentru menținerea URSS ca stat unitar, a spus Fedorov.

Potrivit presei ruse, proiectul de lege este disponibil în baza de date a Dumei.

Vizita lui Scholz la Vilnius

Cancelarul Olaf Scholz a făcut marți dimineață o vizită în capitala Lituaniei, Vilnius. El a promis Lituaniei sprijin militar suplimentar, pentru a descuraja și a se apăra împotriva unui posibil atac rusesc. „Suntem hotărâți să ne creștem contribuția”, a spus Scholz după discuții cu președintele lituanian, Gitanas Nauseda, și cu șefii de guvern ai tuturor celor trei state baltice.

Este a doua călătorie a lui Scholz într-o țară din estul UE, de la preluarea mandatului. Din punctul de vedere al cancelarului german, după ce a fost adoptat fondul special de 100 de miliarde de euro pentru Armata germana (Bundeswehr), e o ocazie favorabilă de a demonstra că lucrurile se mișcă. Programul vizitei a inclus și o întâlnire cu soldații Armatei germane, staționați în Lituania.

Angajament german sporit

Angajamentul german ar trebui dezvoltat „în direcția unei brigăzi de luptă robuste”, a spus Scholz. „Ca aliați în NATO, ne simțim obligați unul față de celălalt și vom apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO, în cazul unui atac”, a mai precizat el.

În primă fază, cancelarul nu a oferit detalii, în ce va consta angajamentul german sporit. Un batalion NATO, cu 1.600 de soldați (1.000 din Bundeswehr) și condus de germani, este staționat în prezent în Lituania. O brigadă este formată, de obicei, din 3.000 până la 5.000 de soldați.

Statele baltice fac de mult timp eforturi, pentru ca o brigadă NATO să fie staționată în fiecare dintre cele trei țări. Cu toate acestea, nu e clar câți soldați ar trebui să fie efectiv staționați la fața locului și câți ar trebui ținuți in pregatire, în afara granițelor.

Guvernul german a fost acuzat în mod repetat că acționează prea prudent, în comparație cu alți parteneri NATO, și că a întârziat chiar, în mod deliberat, livrarea de arme grele Ucrainei.

În timpul recentei vizite din Lituania, Scholz s-a apărat, încă o dată, de acuzațiile potrivit cărora Germania nu a furnizat Ucrainei suficiente arme, pentru a evita atacul rusesc: „Nimeni nu acționează la o scară similară, cu ceea ce face Germania”, a spus cancelarul german, citat de Tagesschau.de. https://www.tagesschau.de/ausland/scholz-litauen-krieg-ukraine-russland-101.html „Sprijinul va continua în viitorul apropiat și atâta timp cât este necesar”, a adăugat el.